Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)

1870-09-26

Adminiatrațiumsa in Pagagiglit Kornau, So. L— Kadacțhmea strada Colțea Mo. 4 SI. SAMBATA, 26 SEPTEMBRE 1870. Am­fil ALD PATRU-SPRE­ PEDELEA VOIESCE ȘI VEI PUTIE ABONAMENTE L. »• S. n-Uni ani .... în capitale 48 districte 58 Șese luni _ _ 24 „ 29 Trei lun" „ „ 12 „ 15 Ui lună „ „ Ș „ 6 Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei- Und esemplari 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au.­.tria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 •A.NTMN'TITJKI L. b. Linia de 30 litere. ..... — 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — I,TZBÎî»rfeZA­ TE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea dlcarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta LA 1PA.EIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lcpeletier, 23. LA -VIEN A Pentru abonamente : La d. G. B. Popovicl, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, 11. Neuermarckt A­P­E­L­U. Procesul­ în privința acuzării a­­duse de guvernă conduitei gardei­ civice din Ploiesci în dana de 31 Mai­, cu ocasiunea alegerii d-lui Ion Brătianu ca deputata ală Col. IV, fiindă strămutată în cercetarea Curții cu Jurați de la Târgoviște, și citată spre înfățișare pentru diua de 12 Octombre viitoră, facema a­­pelă la capacitățile baroului, legis* tiloru noștri din țeră, spre a se o­­feri mai dinainte cei cari ară bine­voi­se­sc apărarea acuzațiloru. A­­cesta procesă este ale cetății Plo­­iesci­enseși, lovită și strivită cu a­­tâta neîndurare, în cursă de două ani de actualele regiune. Mai mulți cetățeni ploiesceni. APELU. Instrucțiunea evenimentului de la 8 August, fiind­ terminată și pro­­cesulă strămutată în cercetarea Cur­ții cu Jurați din Târgoviște, de­și diua înfăcișrării nu este penă acumă­fișată, facemu apelă la baroulă le­­giștiloră noștri­ din țeră, ca se se declare mai bin ’n­ainte acei­a cari voră bine-voi se ne ia apărarea în acestă însemnată procesă. Cetățenii arestați. S&HVITXU TELEGRAFICI­ ALU ROIMAWI­T­UI TOURS, 5 Octombre. — Prusianii reocu­pară Epernon. Dup’să visă luptă, liderii­ trăgetori res­pinseră pe Prusiani pene la Fontainebleau. LONDRA, 5 Octombre. — A apărută un­ manifesta alü lui Napoleon, prin care dân­­sula deploră stabilirea Republicei în Fran­ța, îndemnă fa­ră împăcare cu Germanie, pe basă d’a’i se da desdaunări de resbelu, d’a se derîma fortărețele și d’a se restabili pe tronű dinastia napoleonină. BERLIN, 5 Octombre. — Prusianii vor­ ocupa Alsacia. In nici una punta de pe fluia Loire nu se găsesca puteri considerabile francese. BERLIN, 7­0­tombre. — Regele ș’a sta­­ bilita cartiaruia seü generale la Versailles. Corpurile de armată de la Strasburg își incepu mișcarea lorii spre esta. A apărut a­pă circulare a d-lui de Bis­­mark, care protestă in m­odu formale con­tra aserțiuni­ prin care guvernul­ de la Tours îi impută că Prusia aru­nci se re­ducă pe Francia la uă putere de a doua ordine. TOURS, 7 Octombre. — Generalele Regan, care comanda trei brigade, a ocupata Toury, după ce a silita pe inamicii se se retragă spre Paris și după ce i-a luată și parcură cu vitele de aprovisionare. Prusianii au fost­ siliți se se retragă și de la Pithiviers. Bucuresci,2? 1870. In revista de ieri­­amă arătatu marele pericle ce din două părți a­­menință esistința României. Spi­rea pe care ne-o trimite de la Tours d. C. A. Rosetti, în privința misiunii d-lui Thiers la Sant-Pe­­tersburg, este de natură a confirma și mai multă temerile tutoră ade­­veraților­ Români. Cu tote aceste sperămă că, ori­câtă de mare se fiă periclulă ce a­­menință existența Franciei, Repu­blica francese nu va face acea­a ce n’a făcută imperială francese, nu va precupeți vieța naționalitățiloră și încă atunci naționaltății din marea familiă latină, pentru a’și afla sal­varea. Uă victoriă cu acestă preb­ă, va fi mai durerosă pentru Francia de­câtă chiară cea mai deseverșită deră onorabile învingere. A căde rănită cu onore într’ uă luptă dreptă pe câmpul­ de bătaie, este demnă chiară de ad­­mirațiune, și luptătorulu, astă­feră căzută, se scolă după vindecarea rănilor, mai puterică și mai res­pectată de­câtă totu deuna. Ceră a sacrifica chiară pe fratele său pentru a dobândi ună aliată, pentru a pute învinge, este cea mai laștă victorie, care n’aduce de­câtă slă­biciunea, ura și despre țintă asupra învingătorului. Ni se pare peste putință ca Fran­­cia republicană se mergă cu retă­­cirea temerii de Prusianî perra co­mite un atâtă de capitale greșielă, crimă, care curendă ară duce-o la uă decădere sigură. Acesta este peste putință, o repetimă, și chiară cându s’aru găsi ună otmi, numescă-se a­­cela însuși Thiers, care se comită ună asemene actă de les-națiune contra Franciei, ave­mu firma con­vingere că elă va fi desaprobată și poetulă seă­sfășiiată de generoșii noștril frați din Occidente, cari vor­ preferi mai bine a primmi ranele cele mai adânci, cu convingerea că ele se vor­ vindeca — căci Francia nu pate se­veră, — ș’atunci Fran­cia va fi mai puterică de­câtă totu­de­ una, căci, în loc­ d’a ave pe consciința și î n istoria iei oribila pa­tă a unui frat ucidă, se va reardica purtândă drapelulu libertății și a Iu principiului naționalităților­, spre a reintra în luptă pentru realizarea misiunii seulului al­ XIX-le. Nu !... Republica nu pate fi asa­sina Franciei! și soirea pe care o dă chiarulu englese pare se nu flă de câtă uă simplă versiune, inspi­rată de articlulu din diarulu de Petersburg de mai cailele trecute, în care se dicea că „d. Thiers, ve­­nindu la St. Petersburg, va trebui se sacrifice mai multe din credin­țele sale.“ Decă esiste dară uă amenințare din partea Rusiei, și ea esiste din nefericire, Frățieia nu este în ni­­mică părtașiă în acețarea tradițio­­nalelor­ pofte, atâtă de clară espu­­se în testamentulă lui Petru cel­ Mare. Se scie că totu­de­ una, în momente de crisă și de comoțiuni europene, Rusia a căutată a satis­face acele pofte, pentru ce deră adî, cândă crisa în Europa este mai mare de­câtă tată de­ una, ară fi nevoie ca Francia se ’ndemne pe Rusia a ’șî împlini vecînicu’î visă ? Ceră, mai repetimă și astă­zi a­cea-a ce­amă disă deja ieri: ame­nințarea cea mai mare ne vine de la Prusia, care spune deja destulă de clară că pentru a opține pro­­vinciele germane ale Austriei, va ajuta pe Ungaro-Austria a’­și căuta chrămarea sea în Sudu-estulu Eu­ropei. Periciulă este mai mare din acestă parte, pentru c’avemă contra nostră pe Prusia, pe Ungaro-Aus­tria și pare chiară pe Turcia, care, vedendu-se amenințată din partea Rusiei, ar sacrifica bucuroșii și su­zeranitatea sea asupra României în favorea Ungaro-Austrieî, numai se rădice astă­ felă uă stavilă seriosă între dânsa și inamica’i seculariă. Căndă ar pute fi desinteresare și sprijină sinceră din partea Pru­siei ș’a Ungaro-Austriei, n’amă a­­vea a ne teme arătă de multă de lăcomia uriașiului de la Nord, căci puterea Turciei, unită cu ale aces­­toră două puteri, ar­e tempera lesne acea lăcomiă. Ceră unde este de­­sinteresarea ?..... Acee­a cari n’ară crede în scopurile asasine pentru România ale Pruso-U­ngariei, n’aă de cătă a citi organele cele mai autorisate ale acestor­ două puteri : Gazeta de Augsburg și Pester-Lloyd. Intruă situațiu­ ne arătă de gravă dâră, cumă este acea­a în care se află azi Romănia, ea nu pete se’și ac­­cepte cu ore care tem­eră salvarea de cătă de la ea însă­și: de la atitudinea ce va lua Romănia atârnă și disposițiu­­nile puterilor faciă cu densa. D’aceia­a susținemă și afirmămă că este cri­minale și trădătore de țeră puterea, guvernul să românescă, care, în locă d’a se sili se organiseze tóte pute­rile de care póte dispune Romănia, în locă d’a sili, printr’un adminis­trare înțeleptă, prin aplicarea și res­pectarea tutoră legiloru, prin me­­nagrarea tutoră susceptabilităților, chiară, se stabilescă concordia și generala conlucrare a cetățenilor, pentru salvarea patriei, nu pare a ave altă scopă de­câtă a ni­mici tóte puterile națiunii, a des­­bina prin învrăjbire pe cetățianî, a semăna terorea prin persecuțiunî neaudite, a aduce în fine disolverea și peirea în sînul­ națiunii române prin călcarea tuturor­ legilor­, și prin manoperele cele mai infame, pentru a pute presinta Romănia ca ună focariă de revoluțiune și res­­prătire. Ved­ă națiunea ce face puterea în acestă situațiune, de ce se ocupă ea la Ploiesci, la Craiova, la Râm­­niculă-Velcei etc, în loc­ d’a aduna în jurul­ drapelului patriei tótă su­­flarea românescă : na­țiunea judece, veghieze, lucreze, căci a ici și numai a­ici va fi responsibilitatea! Se nu ni se clică că facemă a­­pelă la resbelulă civile la resculare; din contra, o declarâmă în modulă celă mai solemnă, facemă apelă la uă atitudine demna seriosă și pa­triotică în întru, la adunarea tutoră elementelor­ vitali ale națiunii ro­mâne, supt același stindariă : sal­varea Patriei ! Uă națiune, plină de viață, a­­vendu una singură și imensă su­flată. uă singură ș’acea­și bătaie de inimă, nu póte peri nici uă dată. Publicămă mai la vale una co­municată forte nostimă, pe care ni’lă dă Monitorului în privința alege­­rilor­ comunale făcute la Ploiescu. Guvernul­ dice că ne combate cu elocința cifrelor­, aretându-ne că la actuala alegere (?), cându temnițele suntă pline de alegetori, au votată cu 28 mai mulți alegători de câtă la acele alegeri, în cari oposițiunea a învinsă, cu tote bâtele și gran­­darmii deghisațî ai guvernului. La acestă elocința a cifreloru și seriosă comunicată ală guvernului, mavemă a respunde de câtă prin câte­va cuvinte: ne mirămă de inteligin­­ța bandelor­ de la Ploiesci, cari n’aă pusă în urne de câtă cu 28 de bilete mai multă de câtă puseseră alegătorii la alegerile tre­cute. Bandele din Bucuresci înaă fostă atâtă de inteliginte ș’au gră­mădită bilete cu miile în urnă. Însă, pentru a convinge pe pu­tere cumă nu se mai găsesce ni­meni care s’o credă și se n’aibă orere de infamele’­ acte și de ridi­­culele’s comunicate, publicămă aci îndată ună articlu, care a apărută aici în diabiulă Pressa .... audi­ți, d-ni miniștrii?.... în diabiula PRESSA — și ’n care mamă făcută altă de câtă a suplinia câte­va pasagie. Citiți domni miniștrii. Noi erați publicatü ieri, fără nici unii co­mentarii , unii comunicatii ale guvernului prin care se desminte nisce arătări ce fă­cuse d. Stolojane, care este arestata la Cra­iova, in privința unorü mal­tratări ce arii fi suferiții. Astă­zi, „Românulu“ continuă a arela mai multe fapte,­ și citezi numele proprii ale personelor­, cari au suferiti maltratări la Ploiisci, din partea împiegaților. Însărcinași cu arestarea loru. Decă guvernulu, se va mărgini a des­­minți și aceste arătări toți în modulă cumv­a făcută pentru d. Stolojan, și in­­sărcinându totă „pe personele inculpate „a declara decă este adevărată acea­a ce li se impută mărturisirii că uă ase­menea desmințire nu va produce la publicü efectulü ce pate că ministerială ascepta. Noi nu putem­ fi bănuiai de amici ai „Românului“ și ai partidei sale­ ame con­­da­mnata și amű atacatü In modulu celü mai severe culpabila turburare a acelora de la Ploiesci, și criminalele Încercări ale celora ce caută se expună țara la grave pericole prin nebun­le lorii. Noi ame aprobatu âncă energia cu care guvernulu a puse mâna pe autori séö complicii loru, spre ari da jus­tiției. Ensé dreptate pentru toți­ dreptate mai ale­se pentru adversarii noștri! Déca guvernulu are dreptul­ de a urmări pe autorii unor­ fapte condamnabile, daca ele adesea are dreptulü chiar­ de a lua me­­surî preventive, spre a preîntâmpina unai rea, agenții se­ nu au­ nici uă dată d­reptulu de a maltrata pe cei arestați, pe că ce suntu a se da justiției. Unii arestată, mai alesă ună prevenită, tre­buie respectată. Culpabilitatea lui încă nu se pote prejudeca. Numai justiția are se se pronunțe. Și chiar­ după ce ea se va pro­­nunța, arestatură trebue se fie tratată numai cumă voiesce legea. Posițiunea sea nu se póte îngreuia prin „arbitra­­ritatea administrativă. SperămO­dérnt că nu suntu adeverate in­­famiele și neomeniele cu care se zice că au fostu tratați unii din cei arestați. Acesta nu se­ mai póte face la unii poporu ce se pretinde civilisatii. Déca noi suntemű contra Roșiilorii, ca opiniuni politice, cată se demn celu ünteiu exemplu de moderațiune, lega­litate și respectu la dreptulu personei și alți proprietățeî. Noi nu suntemü din scala persecuțiuniloru și resbunăriloru : noi înțe­legeam a lumina , eru nu a apăsa, a convinge, eră nu a chinui, și condu (sh­eme noi, ne pare că ar trebui se înțe­­legemu pe noi toți ceștî-l­alțî muritori, pe toți ómenii de ordine, împreună cu nobilii junt miniștri din juna dreptă. Mărturisu că amu văzut i cu întris­tare ușurința cu care s’aă operată, mai multe arestări. Pentru ce are atâtea persone s’aă arestată, s’au ținută închise mai multe săptămâni, și apoi s’au, libe­rată ? Déca tóte acele persóne s’arü fi a­­restatu la Ploiesci, In momentulu acțiunea, încă ama mai înțelege; în asemenea cazuri arestările se cam facu cu grămada, și apoi câte-va m­ile în urmă se alegu cei presupuși de cei seriosu acuzațî. La noi cnsé multe arestări s’au făcută în alte localități de cată Ploiescu­, și, ori­ care arü fi fostu con­­vincțiunea morale a guvernului, asemenea arestări nu trebuie se se facă de câtă cându suntu indicii destule că au se se găsască probe, cari servescö justiției, sau, celu puțină1 cându asemené probe nu se află, arestarea se nu țină de câtă cinci sau șese­­ Zile celu mai multă. Ne-a părutu fórte reü­ensă cându am valută că guvernului ’i-a scăpată, din vedere aceste principii de justiție­, în acele momente de grabă, elü se vede că a fosti­ înșelată de agenții secundari; și ace­sta este pre­zeu, căci acolo, unde trebuie se fie numai justiție, are atrul­ de a fi per­secuții ; și, in locu de culpabili, ne pome­­nim­ cu martiri. Dérü in fine, déca guvernulü mai póte scula aceste arestări grăbite, suntemü și­cumi că el­ nu va scula unu momentu mă­­carü maltratările ce se zice că au suferită unii închiși. Inde­rmămu, câtă despre noi, a ie guverna, ca sa caute a se lumina, si a ne lumina asupra adeverului, nu cu comunicate ca celü de ieri, cari nu rrică nimica, ci facêndo­uă anchetă seriosă și scrupulosa, și pedepsindu severa și publica pe culpabili, de­voru­ri. Dreptate pentru toți. Pentru autorii sau complicii tulburarilor­ din Ploiesci, ceremui de la justiție cea mai severă aplicare a le­gei. Pentru agenții cari vor­ fi maltratatü ori și cumü pe cei arestați, ceremui de la guverna­ră publică și drepta pedepsire. ------­ ------­ A­­)CEA EPISTOLĂ Către cititorii „ILUMANULUI“. Tours, 27 Septcmlire, 1870, i ore séra. Aflu de la poștă că am­âncă­uă oră, până la plecarea curierului, pen­tru a depune că epistolă, voiă pro­fita deră de densa, pentru a relata scirile cele mai noue: „Evreun, 26 Septeinbre, 2 ore, 30 m. séra. „Prefectură către delegatură guvernului de la Tours: „Am primită astă­zi curierulă sosită prin aerostate. D. P. A. Lutz, de la Rhon, coborîtă la Trie], mi-a

Next