Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-30

tură consultațiune, s’a luatö disposițiuni la acésta privință și totu personalulă a pervenită a eși din orașiulQ Etain la resăritul sórelui. Se constatămă aici că ambulanța nu era prisonială pe parolă, dérè arestată pe nedrepta, și că se făcuse protestațiunî Verbale și Înscrisă In contra arbitrariului căruia devenise victimă. In asemenea circumstanțe, orice stratagemă este permisă spre a scăpa din domnia forței brutale. Din nenorocire abia eșisi ambulanta din orași6, când o cătru lotr’ uă coldnă de numeróse trupe, cari mergeai spre Damvillers, și fu silită a urma unu marșQ prin mijiloculu trupelor. La uă distanță casé de vre-uă patru kilometre, ambulanta luă drumulfi In stânga de Verdun Insă directiuna Spre Damloup, și pe aceste drume au fostă popriți și interogați In mai multe rânduri de adjutanți și oficiări de cavalerie, case, geografice exacte ce aveau prin cunoscințele in localitățile departamentului, aötate despre putură se satisfacă întrebările oficialilor. In sfârșită atâtă sinuositățile terenului, cât și pădurile ascundândă ambulanta de vederea trupelor, ea a părăsită cu totulă marșrutală prusiană și a plecată In fuga mare prin Fleury și Belleville la fortăreța Verdun, fără a mai găsi pe acestă linie de câtă vedette de ulan, cari cu spionii foră reglementari se retrăgeau la pădure fără a o urmări. Astfelö, la 10 ore de diminet», la 23 August, ambulanța a intrată in Verdun, unde fu primită cu cea mai mare veselie de garnisóna și orășanî. Orașiulu Verdun cnse era deja isolată și nu era altă de făcută, decâtă a române îmbhisî in fortăreță, see se risce încă că data a trece liniile prusiane spre a intra la Clermont en Argonne. Telegrafulă de comunicațiune ca și drumul de seră de la Verdun la Dombasle se afla deja rupta, dovada că și in acesta direcțiune se aflaă avangardele inamicului. Ambulanta și-a Încercată sorta și a ple cată prin Dombasle, Vraicourt, Ies Izlettes la St. Menchould. In acestă dramă, constatară în mai multe locuri ruperea liniiloră telegrafie și a șineloră de seră, aă rețjută asemenea mai multe vedette de ulane, dérö din norocire n’aă fostă impedecati de dânși in mersul ăloru. La St. Mendovich aflând că tabăra de la Chalons se părăsesce de trupe și că acestea au luată direcțiunea spre Viermes, ambulanta a plecată prin Montois si Vouziers, unde pe tota linia a găsită avangarda corpului Mareșalului Mac-Mahon și s’au reintorsă prin Le chene populeux in orașiul Sedan spre a relnoi materialul ambulantei, éra d. Monier a plecată dreptă la Paris spre a primi alte instrucțiuni, avea elu misiunea care l’a condusu la Versailles și la Londra. In numele armatei d’ Rhin asemenea culéza a protesta In contra limbagiului d-lui Gambeta, în numele armatei de Rhin încetată *n moda nedimne d’une șefu fără scrupule și dată fără apărare inamiculuil Numerósele cita{.iuD! ce ’mprumutumii din Independința Moselei dă dreptate acestei ladrăsnțe protestări și tóte faptele concurgu a proba că armata de Rhin nu e nimicit la negociările întreprinse în numele mare și ale lui Bizaine, și câ capitularea i-a fostu impuși de viclenia șefului ei, și asupra acestui punct, opiniunea armatei populațiunii suntö pe depline d'aiorda cu opiniunea d-lui Gambeta. Pentru a se convinge, e destulu se citască cale de cineva narațiunea ce ni s’a comunicii sărui fi scăpatG, a cărui visită amu primit-o, scrisorea adresată mare și ale lui Bazaine, încă de la 12 Octombre, d’un alte oficiale de la care Independințele Moselei a luatii acele acusațiuni. Eră pentru armată. Data despre orașiulu Metz, huiduiturile care au urmatü pe mare și ales momenrule plecării sae la Wihelmshoehe spune cea a ce crede populațiunea asediată în privința capitulării. Afără de generalele Beyer, primulö seu adjutante, mareșialele Bizaine n’are de câte unu apologistü, pe Monitorulii prusianu, déri în armata prusiana suntem convinși că purtarea mare și aleluî e apreciată după cum merită ’n adevere. Deja că depeșia adresată din Metz către Daily News are nu ne spune ă, daca Bizaine nu fusese „fără determinațiune“ are fi putut face acea spărtură i șirurile inamice, pe care armata mea o cerca din tote puterile ei? Ș’apoi se mai vie cineva se <dică, dup’acea, că d. Gambetta atacă consciința publică ! Déca consciința publică e atacată, e de nerușinarea tutorö acestorö ómini ai bonapartismului, cari au aduse Francia nabilű, și cari, atunci cându arű fi trebuitű se’i cérá i Harc *n genuchie, n’aö nici chiar rușinea d’a fáce și și ieati uă îndrăsneță care are fi nesuferită chiar de n’are avi se și imputa nimic, tronul. Francia. D. de Bismark găsi c’aceste condițiunî suntö ram periculose și se temu cu drepte cuvente ca nu cumva soldații, mai curagioșî de câtQ infamile lorö șefi, se nu ’șî întrebuințeze armele ’n contra Germanilor. Se decise dore ca garnisona din Metz se capituleze cu rușine și ca trupele francese se fie date Prusianiloru. Prădarea Metzului era una ce sicura prntru șefi armatei prusiane de mai multe zile, căci depositule prusiane da la Sedan a primitű, la 26 Octombre, ordina d’a se aprovisiona c’u cantitate *ndistululare de pâne și alte alimente pentru a ziua de 29, 30 și 31, spre a se ave cu ce se se nutrască armata din Metz, după capitularea sea. Astfel, Francia n’are se se lupte numai cu armata inamică : trebuie se se mai lupte și cu intrigele vechiului sex tiran, și cu ale creatureloru omului de la 2 Decembre. TRADAREA DE LA METZ. Amit publicații autele principale, privitore la acestă trădare, și aproberile diferite ale fiarelor) asupră’I, îndată după trădarea de la Metz, apărută circulară a lui Gambetta, în care declară de trădare capitularea Metzului. Generalele Boyer, mediatorul capitulării, respunde din Bruxelles, la 31 Octombre, printr-o epistolă în care zice că Gambetta atacă consciința publică, precum și pe valoroșii soldați, vorbindu de infamii și sceleratețe, adăugândă c’a fi capitulată din causa femei. Publicândii acea epistolă, Independința belgică de la 1 Noembre s. n. îi face urmatórele comentarie, care credemu că vor fi și mai bine înțelese ații, când îi amű publicată alaltăieri și ieri actele principale: Mai tot e ijlamulu nostru de artî — de ce Independința belgică — este una respinsă categorică la aserțiunile cuprinse n acesta epistolă. Emisariulö mare și ale lui Bazaine cu teza a pretinde că de la ’ntréga armată de Rhin Corespondința Slavi de lai Noembre, vorbindu despre trădarea de la Metz, se esprime astfel: capitulatiunea de la Metz, motivele infame care au adus-o, rngrozitor ca influință ce va escrcita asupra resbalului actuale, éta ’n ca se resumă evenimintele tjilei. Nu mai e de Îndoită că fortăreța și armata s’aă predată la urma unui plană oprită încă de la capitularea de la Sedan. Napoleon își păstra astfelä armata mare și ale lui Bizaine ca se aibă un escortă, care la Intemplare l’ariT fi putută introduce n Paris, la cercurile politice ale curților Europei se discută și se consideră, chiară și acum, ca posibile restaurarea Napoleonițiiloră. Singura cugetare despre oă Europă liberă și republicană a ’ngrozită mai multă pe usurpatorii coronatî din gratia lui De jcă decâtă supunerea ei sub jugulă soldătescă ală unui iovingelore. E dére leine de ’ntelesă că tóte tronurile salută cu bucurie luarea Metzuluî de Germani, pe cândă poporele n’aă de câtă ună strigată de insignare pentru acesta infamă și lașiă trâdare. Totu relativă la trădarea de la Metz citirna ierăși în Corespondința Slava următorele: NegoțiSrele ce avura lucii la ortiarulă generale de la Versailles se intorceau in jurulă a două puncte. Partita imperialistă, din care face parte generalele Boyer, ceru pentru Bizaine dreptul ă da părăsi J destulă cu toți armata sea, spre a nimici pe republicani și spre a pune iarăși pe Bonaparte pe 1) Și pe care și noi seamu publicată în no. de alaltă serî. ROMANULÖ 30 BRUMARELU 1870 la Milan și la Băle pentru echiparea voluntarilor și pentru organisarea plecării lor din Francia. Perderile considerabile ca armata bavareze a suferită năbușiră bucuria provocată de capitularea Metzului. Ună mare numera de persóne se aretară ’O două pe stradele din Munich oiperiulumam resistința Parisului, luptele din Vosges. Citimü următorele aprobări asupra viitorului imperiu germanu: asupra resistinții Parisului și asupra lupteloru din Vosges, într’uă corespondință din Munich, cu data de 30 Octombre s. n. și publicată de Jiariul. Corespondința Slava : Miniștrii Bavariei, cari au plecat la Versailles spre a lua parte la debaterile privitore la noua constituțiune a Germaniei, fură autori sați de regele se trecu peste ondițiunile puse prealabilă, care conduseră neînțelegeri între Prusia și Bavaria. Euă septemănă de că odă omite Bray și d. de Pruck, miniștrii d. aă plecată. Se zice că conferințele de la Versailles respundu la totală dorințeloră d-lui de Bismark, care întrebuințâzi totală, pentru asecutarea celei mai mari puteri Prusiei. Cândă lingușirile sale diplomatice n’au nici ună efectă, elu are recurse la amenințări pentru a ’și convinge pe colegii săi germani. Cătă despre proclamațiunea imperiului germană sub sceptrură regelui Wilhelm, se zice că s’a primită de către trei miniștrii și suverani din Germania. Nu sară mai ascepta de cătă capitulațiunea Parisului, pentru a se împopora țnă imperată Germaniei. « * * Parisulő fu somată zilele acestea se se predea mai nainte de 1 Noembre. In casulă contrară, fu amenințată cu bombardarea de tóte părțile. Nu credem ca acesta se muie pe Parisiani. E interesantă se so șune că toți suveranii și toți omenii iluștrii din Germania au fost invitați la Versailles spre a se bucura de spectaclură ce va oferi bombardarea Parisului. Spectacle grandiosă și care merită d'a fi ve^tilă i... Etă pene unde merge civilisațiunea germanii * * # Cea din urmă sire de la generalele Werder se acordă a anunța că e ’n retragere. Corpulü sea de 36-40 milement ară fi suferită mai multe perderi. Cea din urmă bătaie ce dede lângă Besaoson l’opri ’n mersul ă scă spre sud. In spre Vosges Garibaldi ’și indrepteză operațiunile și nu ’n departamentele Jura. In acestă din urmă își concentră mina corpulu seă spre a ocupa apoi Vosges cu puteri mai considerabile. Valea Saonei și Loirei va fi puntută de unire pentru corpurile de voluntari, cari curgă mereu mai alesă din Elveția și din Italia. Cea mai mare parte dintre dânșii sunt înarmați cu arme esceinte. Cită despre bani, că banii sor proprii sau li s’aă dată de către comitatele italiane, care s’aă formată mai cu semn la Geneva, UNELTELE TERIBILE DI PARIS. Am vorbitü deja de unele din invențiunile care au — după spusa inventatorilor și reclamele făcute — se scape Parisulü și se’nlocuiescu cu avantagiu armata. Etă, după lariulii Poporalii francese, lista completă a unelteloru d’acestu felu, supuse până acum și comisiunii de geniu civile, cu reședința la conservatoriului de arte și meserii : Mitraileusa Montigny, care aruncă 481 glonțe pe minutu — mitraileusa crisă de Meudon nu aruncă de câtă 155. A câtă mitraileusa fu adoptată și ’n acestă momentă se fabrică unu mare numere dintrensele. Mitraileasa Maiklerberg, dă mitraileusa portativă care aruncă 250 glonțe pe minută. Mitraileusa Durand — ân^ă ’n stare de esperimentare. — Prafulă de pușcă e ’nlocuită cu vapore șî póte arunca la distanță de 400 metrii 60 glonțe pe secundă adică 3,700 pe mnută. Bombele Moneshol, dbusuri perfecționate, dintre care fie care póte pune uă milă de inamici In siare d’a nu se maí puté bate. Bombele incendiare ale d-lui Gaudin, destinate a fi aruncate de balene speciale, ele ar c ave de efectă distrugerea aprovizionărilor și și carelor inamice. Bombele asasiante: ac curiosa proprietate d'a năbuși. In cursă de mai multe ore. Intr’un circumferință destulă de ’atins», pe personele pe care nu le dă ucisă. Au fostă adoptate de comisiunea de geniă civile. Aprinotórea Satan, care póte pune ’n flăcări p’unö rorpă Intrigă d’armată, la depărtare de 4—5 khilometre. Foculă grogică ală duî Beaume: bombe incendiare, care aidu și pustiescă totu ce ntânjescă, fără se fie cu putință a le maî stinge. Se potă arunca la forte mare distanță. Minele esplosibile ale lui Dieheim, care potă fi ce se sară *n acră In mare depărtare regimente ’ntregi. Torpilele subterane, care ’șî asversa proiectilele in modă oblică, la mlțime d’uă sta:ă de omă, și potă ln câteva secunde se nimicesca batalionî. Lipsescc din rrésta nomenclatură culiele cu mitralie fabricate de casa C?i! și cu care s’arü puté pré bine servi ln loc de proiectilele pentru încărcarea unor tunuri. Mai lipsesc âoc’uă uneltă forte ucidetóre, de invențiune americană, care a fost d esperimentată de curândă la poligonală Viocennes, în presința generalului Vicoq și a unei comisiuni sciințifice. Se nesculămă, se ne ștergemă lacrimele, și, fidele anticelor, tradițiuni ale femeilor, patrioticelor, tradițiuni ale Franciei, se ne rădicămă vocea ’n contra acestui oribile sacrificii ală viețelor umane. Se cere mai a fi ascultate: supreme jumétate din genulă umană, acea jumătate asupra căreia apasă mai greă durerile căminului și miseriele patriei. Se conimă din spiritele napoiate falsele doctrine despre necesitatea resbelului. Se arezămă poporele unite, regulându’șî énsele interesele reciproce la nesce congrese pacifice. Se gonimă de pe buzale copiilor noștri! acelă apelă neî nțelesă, anti-creștină: „la Duromt(jeală armelor)!“ Dumnețică Christ nu ma e Dumnezeală armeloră, ci ună Dumnedeă ală păcii. Dumnezeulfircebolului este Marte, mara ’n memoria ómenilor, cumva murită sub ruinele antice și păgâne divinisațiunile grecá și romana. Cuvântule nostru fie de focö, voința nóstră de seră, și — déri e trebuință — se scimă suferi pentru a da pacea lumei. APELU CĂTRE FEMEI. piariulű „Statele unite ale Europei“ publică íutruűulü din numerile sale urmatorulu „apelu către femei“ din partea d-ei V. Griesstraut din Algeria: O femeî, o surori, se nesculuma! Frații ne suntă secerați cu miile. Se eșimă din acesta atitudine pasivă ’n care suntemă reținute. Printre baionetele ’psângerate, o frații noștriî, intindețî mânele celoră alți ómeni, frații noștri și eî, sângele loră curgă ca ș’al vostru; și ci moră fără sa soie pentru ce, și după dânșii lasă, ca și voi, femei și copii cari plângă . . . O femei, o surori, mame, socii, amante, fete! Sânte pá<jitóre ale bunuri oră sacrate ale familiei, ale societății, ale umaniății!... 951 ARMATA IN INVASIUNE. Citime în Gazeta de Colonia,jiarii germani și susțiitoru ale invasiunii. Dup’uă relațiune făcută de curendă la ministrilă de resbmă prusiană, numerasă soldaților germani, cari se află acumu pe pământul Franciei, se ridică la cifra de 856000 ómeni, dintre cari 740,000 apar înéuda Prusiei și celoră alte state din confederațiunea de nord. Se facă deja preparative pentru cartiabele de iarna pentru trupele care suntă Instruit Parisului. Intre altele S’am începută pentru aceste trupe facerea a 60,000 cojace de pete de cuia, după cumă anunță „Militaer-Wochenblatt“ Intr’unulă din numerile sale. Gerante respumgeteră S*andele Bruneéna falnicii nepolă și nepota, Maioră Ion Cocilurescu și d-na Sultana Cocilurescu pătrunși, de cea mai adâncă mâhnire pentru perderea pre iubitului loră moșiă LAMBRU PLAVALESCU ruga pe toți amicii și cunoscuții se bine-voiescu a asiste la ceremonia funebră, ce se va face ațtî. Vineri, 30 0tombre, la 12 ore diminâța, la cimitirul Șerbană-Vodă. D. Fantaasi Ghica advocate, are onorea anunția că s’a mutată cu locuința In dosulă Arazca, strada Vissarion No. 16, in casele d-lui Sabinescu, consultațiunî de la orele 9 diminiția până la ora 11. D. Pantazi Ghica advocată aduce acesta la cunoscința cliențiloră sei câtă și la a celoră cari voră bine voia’să onora cu confiecța domnitoloră. Advocatura Emanuela F. Mihaescu, licențiată în dreptă și doctoră în științele politice și administrative de la universitatea din Liege in Belgia, se losbeniezä a pleda totă felulu de precise și a urmări tote actele de proceduri. D-sea se recomandă in specială pentru convențiunile cari implică cunoștința detaliată a legilor și regulament for administrative. Se póte vede In tote țilele, de la orele 9—11 de dirameka la locuința sea, otelul, Oteteleșianu, No. 3. D-sea dă consultațiun gratuite în tóte Joțiile la orele indicate mai susă. Doctorulu Homnicenu previne pe clienții sei că s'a mutată In strada Posta Vechie, No. 8 (In dosulă Episcopiei).