Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-08
anulu ALD PATRU-SPRE PECELEA Administra țlanQ» la ff&sagmltt Roman, Kg. L— Esăapțiunea Strada Colțea Ko. 42. DUMINECA, 8 BRUMARU 187«. VOIESGE SI VEI FUTES ABONAMENTE S. n. L. n. Din anul .... în capitale 48 districte 58 Rese luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 US lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele incepu la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplarü 25 bani. Pnncia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ■Anttntstibi L. b. Linia de 30 litere. ....................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — LUMIwfeZATE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa, la Bucuresci, la Administrațiunea farului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta T.A. PARI8 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraine Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiurl: La d-il Oiain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SERV mu TELEGRAFICII ■ Alili ROMASilli PETERSBURG, 18 Brumart. — piarulu de Petersburg zice că déca congresulă européna s’ar fi putută Întruni, Rusia n’aru fi lipsita de a’i supune cestiunea pendinte, d’uă vitale urgință. Ea se a sili pe Rusia s’ascepte momentula când fi u ă 'nțelegere europena ar fi fi realisabile, ar fi fi a ’nlănțui ’ntruna moda nedefinit si pe Rusia de uă situațiu ne imposibile și care necontenita ar fi deveni mai rea. Articluia din piarur de Petersburg combate aserțiunea că nota rusă ara implica anularea tratatului Intregii. De altminterea Angletera póte face pentru Turcia aceaa ce se póte face pentru Belgia. Primejdia pentru Turcia este numai In situațiunea ei interiora. Rusia va aprețui cu realitate concursulu Austriei în acesta cestiune de onore. Ambele imperie — Rusia și Austria vor profita, dintru o apreciare ecitabile a intereselor ărora reciproce. BERLIN, 18 Brumară. — Oficiale.— Partea ântâia a divisiunii de infanteriă a respinsa, In 14 Brumară, u ieșire a garnisonei cetății Mezières. In 17 Brumară 7,000 garzi mobili au fosta respinși lângă Dreux. Orașiul a fost ocupata, ficéndu-se mulți prisoniari. Francesii au fostü urmăriți in retragerea lorü în spre orașiuia Mons. TOURS, 18 Brumara. — Ambasadorele Rusiei de pe lângă guvernulu apărării naționale a depusa circularea principelui de Gottchenkoff. Să se îngagieze cu hotărîre pentru a apăra, dreptulű politicu ce se află amenințata. Corespondința anunță că nota Rusiei conținândă denunțarea stipulațiuniloru tratatuluî privitore la Narea Negra, a fosta remisă la 15 Noembre de către insărcinatula cu afaceri ale Rusiei. CARLSRUHE, 16 Noembre, — JDiarulu de Carlsruhe a primit o scrie de la Versailles că tratatule privitore la intrarea Statelora germane de Sud, în confederațiunea de Nord, a fosta subscrisa și constituțiunea ederale a fosta acceptată cu nisce mici modificări. Corespondința Hoffmann zice că, după raportul a d-lui de Bray, conferințele de la Versailles vor ave In curendia una resultata satisfacatorii. BERLIN, 17 Noembre. — Astăzi trei batalione și 6 tunuri au efectuata găeșire din Belfort spre Bessoncourt. Inamicul a fostă respinsu, perioada 200 ómeni morți și răniți și 58 de ómeni prisoniarî. re, și nimeni nu va depune nici macara unu suspinu pe mormênulö iei, căci va țrice cu drepte curente, n’a fostu demnă d’a trăi! v . / * (Servitiuni privata ale Monitorului). LONDRA, 17 Noembre. — Nota lui Grandvile către Buchner contestă cu desăvârșire Rusiei dreptul de a se emancipa de obligațiunile tratatului din 1856; unü asemenea procedeu ar fi desființarea condițiunilor esențiali ale tuturor tractatelora ; guvernul angli a primita cu una adânca regreta comunicarea principelui de Gorceakoff; ea deschide uă discuțiune care arü pute se turbure buna înțelegere ce Anglia a cercatü se aibă cu Rusia. Nu pate dară guvernulu reginei se acorde nici uă sancțiune demersului principelui Gorceakoff. Dacă s’arü fi cerut a se se esamineze tratatule, sprej a se seidecá elü este pré împoverătoru pentru Rusia sau dacă unele din stipulațiunî nu mai suntu necesarii, Anglia aru fi esaminata cestiunea sau aru fi evitata risculu unei complicațiuni, resultândă din anu precedenta diplomatica atâta de periculosă. piarele vorbesc fórte aspru In contra Rusiei, mai alesü țiarul Times, care aprobă cu destverșire nota lui Grandville și cere ca puterile, cari au subscrisü tratatulu, se se mască Împreună, piarul Times adaugă că convocarea unui congres. In durata resbelului franco-germanii este imposibile șii Cd că datoria puterilor este de a distruge vasele Rusiei, ce se vor afla lc contravențiune cu stipulațiunile tratatului, privitóre la Marea Negră. VIENA, 17 Noembre. — Corespondiste Varens (Jice : declarațiunes guvernului rus, că Rusia voiesce a nimici nisce părți importante ale tratatului din 1856, ceprinzându stipulațiunile privitóre la Marea Negră arü fi [putută ave unii resultatu precari prin mijlocirea unor conftrințe diplomatice Calea însă ce Rusia a alesü din propria se autoritate este că violarea drepturilor tractatelorB și sdruncină adâncă aceste drepturi ce suntü basa păcii In Oriinte Nota principelui Gorceakoff nasce.uă situațiune fort gravă, care esige ca tóte puterile semnater București, Brumaru Sperămă că în fine gravele soiri ale Șilei vor fi distrasă în câtăva atențiunea tutoră Romănilor, de la soirile sângerase din Occidente spre a o aținta mai multă asupra complicărilor, de cea mai dureroisă gravitate, cari se ivescă în Oriinte. Citindă telegramele de mai susă, credemă că n’a scăpată nimenui din vedere iminința unui conflictă armată, ce va isbucni mai curândă pate de câtă s’ar fi putută crede la prima sorie despre circularea principelui Gorthakoff. Pentru ca ’ndoaiela în acastă privință se nu mai puta esiste, se ni se permită a apropria căte-va pasagie din depeștele de mai susă: Guvernul„ Marea Bretanie „contestă cu deseverșire Rusiei dreptul „de a se emancipa de obligațiunile „tratatului din 1856..................Nu „pate guvernul” reginei se acorde „nici uă sancțiune pasului principelui Gottchakoff.“ Diabulu Times, despre care se scie cu ce autoritate vorbesce, aprobândă în totală atitudinea guvernului britanică, adauge „că da „toria puterilor” este de a distruge „vasele Rusiei ce se voră afla în ' „contravențiune cu stipulațiunile tratatului, privitoră la Marea Negră.“ In fine Corespondința Varens, din însemnătatea posițiunei sale ofijciose dice între altele: „Calea ce I Rusia a alesă din propria mea autoritate este uă violarea drepturiloru tratatelorü și sdruncină adâncă aceste drepturi ce suntă basa păcii în Oriunte. Nota principelu Gortcheakoff nasce uă situațiune forte gravă, care cere ca tote puterilee semnatare se se îngagieze cu hotărîre pentru a apăra drepturu publicu, ce se află amenințații.“ Și cumă respunde autocraturi ’ Rusiei, prin organul ă se oficiosă e la aceste categorice și energice protestări și încriminări? „A sili pe Rusia se accepte mo mental” ;cândă uă înțelegere europeană ar fi realizabile, ar fi a „o ’înlănțui într’ună modă nedefinită d’uă situațiu ne imposibile, care „devine din ce în ce mai rea.“ Și ce mai adauge guvernulăezarului? „Rusia va a prețui cu realitate „concursul” Austriei în acestă cestiune de onore. Ambele imperie „voru profita printru o apreciare ecitabile a INTERESELOR”LORÜ RECI„PROCE.“ Ce resultă din aceste diferite și opuse declarări? Engliteza spune lămurită că contestă cu desăvârșire dreptulu: ce’și dă Rusia, nu’i acordă nici uă sancțiune, va merge chiară pân’a-i distruge vasele și va face apelă lo tate puterile semnatare, pentru a apăra dreptură publică ce se află amenințată. Rusia din parte irespunde verde că nu mai póte primi nici uă amânare, pentru că situațiunea’i este imposibile și devine din ce în ce mai rea. Prin urmare, este evidente și fatale că numai singură puterea tunului a mai rămasă, care sepace aceste imposibilități cu totulu opuse. Prin urmare trebuie se ne așceptamă peste puțină timpă — două, trei luni celă multă — aede resbelulă Oriintelui isbucnindă cu cea mai teribile furie. Ș’afară d’ună miraculă nepomenită, afară d’uă sdrobire desăvârșită a Prusiei, este imposibile ca armatele Rusiei se nu se mișce în curându, cândă se scie ce chieltuiele colosale a făcută guvernulă rusescă în timpii din urmă pentru a s’arma, cândă se scie că încă de la 26 Brumărelă trecută eră a rechimată soldații congediați, cari singuri formeză ună efectivă de 450.000 de ómeni. Pentru ce are se fi fostă rechimați acești congediațî? Numai pentru plăcerea d’a chieltui sume imense cu armarea, echiparea, soldarea și aprovisionarea loră ? Atâta crede că c ajunge, pentru a proba și celui mai greă înțelegâtură că resbelulă Oriintelui, afară d’ună miraculă pe care nimeni nu trebuie se se intemeieze, va isbucni de sicură și ’n curându. Nu vomă releva astăzi modificarea totale, ce acestă noă cometă pe orizontele politicei europeane va produce în relațiunile dintre statele Europei: nu vomă demonstra nici silita alianță a Angliforei cu Francia, a Austriei— sperămă— și a Italiei cu Turcia, nici în fine resbelulă europeană ce va resulta, ci vomă trece la partea care ne privesce din declarațiunea guvernului Czarului. „Rusia va aprețui realminte concursului Austriei în acestă cestiune „de onore. Ambele imperie voră „profita prin uă apreciare ecitabile „a intereselorălară reciproce.“ Cine nu vede are în aceste cuvinte, mai cu semă comparându-le cu asprimea, celor prin cari se respunde Englitezei, uă măgulire întemeiată pe speranțe, pe promisiuni póte d’uă comună înțelegere, grație unoră ecitabile și profitabile compensațiuni, cari se satisfacă interesele reciproce?... Și se potă pre face între Rusia și Austria învoieli, în ceea ce privesce compensațiunile, f ară ca esistența României se fiă pusă în cestiune ? Se pot ă pre face noi compensațiuni, fără ca ele se fiă desocotela României? Pentru a ne convinge c’acesta este ideia ce s’ascunde luptă cuvintele enigmatice încă ale curte! pe care Rusia o face Austriei, n’avemă de cătă se ne amintimă că Prusia a pregătită deja tezâmulă, cântândă și propagândă misiunea Austriei în priintele Europei!... Austria cădeva în cursa în care i se puseră momiéla atâtă de grasă?... Se sperămă că nu! E cădâră situațiunea în care ne găsimă. Resbelulă venindă peste noi, găsindu-ne slabi, desarmați, demoraisau d’uă putere coruptere și trădatore. Rusia propunândă deja indirectă, printr’ună organă oficiosă, aéne ce va pute directă, desmăduarea, împărțirea României, pentru a i se lăsa măna liberă. Ce face mă întru o asemenea situațiune? Ce face puterea care prin violențele cea făcută Constituțiunii, prin violentarea drepturilor și libertăților națiunii, a pusă în tote lucrările statului voinția iei arbitrară în locul voinței națiunii? Se nu uite Românii, se nu uite Camera, care în curândă se va ’ntruni, că Italia n’ară fi putea fî unită, decă Sardinia n’ară fi luată parte la resbelul din Crimea; se nu uite că plenipotențiarii iei n’ară fi luată altăferă parte la congresul europenű și nu și-ară fi putută rădica miculă regată în ochii Europei și pregăti prin urmare definitiva eliberare a Italiei. "■"Se nu se uite că, decă nu vomă sigila cu sângele nostru voința d’a trăi, d’a ave uă patriă liberă și independinte, vomă fi nimiciți, căci Europa întregă nu va voi se’și deșerte comorele, se-și verse sângele, pentru a păstra viața unei națiuni, care n’are nici simți mântulă conservațiunii celă puțină, decă nu demnitatea nici conștiința datoriei ce’i este impusă ca națiune, și ca națiune de 11 milione de suflete. Dacă nici de astă dată, printruă luptă eroică și veniasa nu ne vomă arăta demni de glorioșii noștrii strămoși, nu vomă mai ave locă în concertul popórelor libere, va fi perdută gintea latină de la Dună-D. St. Căpitanescu, fostă procurare în Ploiesci, în timpulu infamielor comise contra alegétorioră d’acolo, procurare în timulu ororilorű ce au urmată ziua cea Augustă, adică p’atunci pe cândă se băteaă, se torturaă, în movilă celă mai crudă și mai neauzită cetățiani ca d-nil Gogâlnicenu, Stan Popescu, etc., fără ca parchetul se-și facă datoria de a urmări pe culpabili. D. Căpitanescu, procurare pe cândă cetățiănii nevinovați nu puteți scăpa din închisore, după cumă s’a denunțată înaintea curții cu jurați, de câtă verând-se contribuțiunea întruă vesită cutiă de alăcării coprinsă nu voimă a cerceta cine profita. D. Căpitănescu, în fine, care este dată în judecată suptă acuzarea că și-a apropriată, prin mirlbce neiertate de legi și de morale, averea unoră minori, și care n'a fostă pârnacumă disculpată de acastă gravă aculare; acestă d. Căpitănescu, cu ieme, ne trimite ună articlu de patru cóle, spre respinsă la patru-cinci rânduri ce s’aă publicată în Romănniii, în privința d-sele și cari facă alusiune la acusarea susă menționată. Pentru publicarea acestui lungă articlu, d. Căpitănescu face apelă la d. Carada; d sea adauge „că fi„indă că d. Carada a stată mai „multă timpă în Ploiesci și a putută lua informațiuni despre perena și purtarea sea—a d-lui Căpitănescu— se-i facă plăcerea d’a ,însoci artisială ’n cestiune cu câ,,te-va linii din parte I, ca unulă „ce se află în deplină cunoscință „de lucruri.“ Prin aceste linie se dă d-lui Căpitănescu actă de primirea articlului și i epistolei; însă, tocmai „fiindă că „d. Carada a stată multă timpă în „Ploiesci, a putut lua informați„nul și are deplină cunoscință de „lucruri,“ d. Carada se găsesce în neputință d’a satisface cererea d-lui Căpitănescu și d’a șoc © uă vorbă măcară în apărarea sea. Acesta în ce priveșce epistola d-lui Căpitănescu. In ce privesce articululă d-sele, redacțiunea nu-l póte publica, ântâiă pentru că este necuviinciosă, ș’ar fi dcilea pentru că este d’uă sută de ori mai lungă de câtă tóte atacurile ce s’aă putută face d-lui Căpitănescu, întrunite la ună locă. Redacțiunea se mărginesce deră a menționa aci protestarea d-lui Căpitănescu contra acuzărilor, ce i se facă, nu de noi, ci de ministerială publică însuși, și pe cari noi ne-amă mărginită a k menționa, nu atâtă contra personei d-sale, câtă contra guvernului, care se servesce cu asemeni funcționari TELEGRAMA Cahulut, 19 Noembre, 1870. Domnului Stefan Dunca in București. Te felicite fericite părinte de familie pentru bravura și curagiului ce fiulu tea Titu , avută la atacul de la Orleans, Cărui