Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)

1870-12-04

ANULU ALD PATRU-SPRE­ DECESEA Ar nu­ fi intrați îanea, la PAsaginu­l Roman, 18a. 1.— IRedncțiune» strada Colțea Ha. 48. VINERI, 4 DECEMBRE 187*1 voiESCR și vei pirrfe ABONAMENTE s. n. L. n. Unii anii .... în capitale 48 districte 58 Sese hm! „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 US lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele íncepü la 1 și 16 ale 'unei. Unü esemplarü 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au tria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUNTlUBl L- b. Linia de 30 litere. ...................— Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTIOLELE NEPUBLICATE SE VOR U AHDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. &?mmÉzA-T& și vei pi Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea farului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta LA PARI8 Pentru abonamente: La d. jDarras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIELST A. Pentru abonamente : La d. G. B. Popovieî, 15 Fleischmarkt, Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SERVITIC TELEGRAFICA Aliti ROSIAIVIII X 11. BERLIN, 14 Decembre. (Oficiale). Blois a fostu ocupata de trupele germane la 11 Decembre; la 14 Prusianii s’au arâ­­tata în ținuturile Montrichard și Romo­­rantin. Monitorulii anunță că au sosita Fran­­cesilorü întăriri (renforts) de la est și vest. Ele au fosta împărțite între cele două armate de la Loire, spre a face ines­­pugnabili. are cari punturi importanți, în­tâlniri dese între diferite corpuri de ar­mată, francese și germane, ce se află în fad­ă pe linia de bătaiă de la Mans péné dincolo de Vierzon, București, J­undrea. In ședința de ézi a începută și astăzi se continua desbaterea asu­pra alegerilor. Capitalii. D. Bla­­remberg, într’ună discursă admira­bile de precisiune și energie, a in­ferată ori cele petrecute la Martie 1869 și Maiă 1870; D-sea a are­­tatu durerósele consecințe la cari pote duce desfriulr ce domnesce de la unu timpu încia în România și a cerutu ca Adunarea, printru h­otă­­rîre seriosă, se pură uă dată ca­­petul unei sisteme care, pentru a reuși, urmâză măna sicarilor­, fâ­­cându-și ast­fel­ unii jocü­și din Con­­stituțiunea și legile țerei și din si­­guranța și vieța cetățianilorî. La argumentele puternice, la lo­gica strînsă a d-lui Blaremberg, în fa­ia faptelor­ citate de d-lui și cu­noscute de întrega țară, ministe­­riulű­ma găsită nimica altă a res­­punde de câtă a se lega de însăși persona oratorului, a face procesul ă seă, a-i arunca acusări și insulte personale. D. Blaremberg a pro­misă că va respunde la rândul ă seă, și că va face nesce revelațiuni forte curiose asupra unora cestiuni, unoră misterie ministeriali, pe cari este bi­ne ca țeva se le cundscă. A­șteptăm aceste revelațiuni. Revenindă la desbaterile asupra alegerilor­ Bucurescilor­, se con­­statămă că, în totă ședința de ieri, de­și interpelați, provocați a veni se susțină operea bandelor­, nici D. Botărescu, nici D. Dumitru Ghica și nici una altulă dintre patronii notorii cunoscuți ai bandelor­, ma cutezată încă a lua cuvîntul în acestă cestiune. Se fiă óre că chiară consciința D-loră cea măngăiată cu cruci și cordóne, de Turci, de Nemți, de Muscali, a eșitată în fac­a reprobării generale a opiniunii publice? Nu . Dară D-loră își relev­ă a vorbi cei din urmă, spre a lăsa Camera suptă impresi­­unea cuvintelor- loră. Astă­felă astă­zi, după ce d. Apostolianu, cunos­cutul discipolă al­ Prusacului Gneist și apărătoră ală­tutoră guverneloră de felulă celui d’astă­zi, a venită a cere validarea alegerilor­ făcute prin bâtă, după ce D-nii Pleva și Voinovă au spulberată cu totul sla­bulă stelagiă ală apărării guverna­mentale . D. V. Boierescu a luată cuvéntulü. Intr’ună discursă lungă și descusută, cumă scie se le facă, D-lui a susținută guvernulă și va­­ioritatea alegerii bâteloru. Intre altele D lui a pretinsă că nici uă dată nu s’a însemnată numele alegăto­­riloru ce aă respunsu la apeluru nominale și aă luată parte la votare, și a citată ca esemplu alegerea din 1867, cândă, a <^isa D-lui, D. Ca­­rada era secretară. Dămă D-lui Boierescu cea mai urmare desmințire. Dosarele alegă­­torilor­ suntă la Cameră. D-nii de­butați se potă convinge că atât l­a alegerile secțiunii centrale din 1869, câtă și la cele din 1867 și 1866, precumă și la tote câte aă precesă anulă 1869, s’a ținută compt. seu printr’uă însemnare făcută pe listă tipărită seă prin ținerea unei liste deosebite, de numele tutoră alegă­­toriloră ce aă luată parte la votă. A trebuită se viiă domnia bâteloră, patronată de D. Boierescu, pentru ca se se înlăture acestă garanție, care singură póte permite m­ă con­trola asupra alegerii. — Dară ne­rușinarea aceloră cari mintă pe fie­­care di în fașia țărei întrege nu ne suprinde, și speramü că nu se va găsi nici ună deputată, care se ia în serioeă asecurările lor­. Pentru astă­zi constatămă că manopera loră a fostă dejucată. Camera nu va re­­mânea supt impresiunea neadevă­­ruriloră. Mâne desbaterea va urma. D-nii Ionescu, Sichlianu, Blarem­berg, L. Eraclide și alții sunt înscriși. Amă publicată ieri de pișia care ne anunță că alegătorii din Târgo­­viște au dată guvernului uă nouă secțiune. Ei au realesă la comune pe membrii liberali, a căroră alegere, severșită în Noembre trecută, fuse­se casată fără nici una altă motivă de­câtă că nu erau agreabili gu­vernului. Acestă alegere ne aduce aminte pe cea severșită în Ploiesci și falsificată apoi de agenția puterii e­­xecutive. Dimisiunea motivată a d-lui Rah­tivanu, fostul­ prefectă ală districtului Prahova, vine a ne face se vedemă și mai lămurită preparativele acelei falsificări. Atra­­gemă atențiunea asupra acelei de­­misiuni, și totă do uă­dată credemă că Adunarea are datoria de a decreta­tă cercetare parlam­entariă severă și asupra cestiunii alegerilor­ mu­nicipale. In adevără pretutindene, se disolvă necontenită și fără motive legale consiliere comunale neplăcute puterii, spre a se înlocui apoi cu omeni la a căroră alegere nu mai participeza de­câtă bandele de puș­căriași, fiă prin apținerea adevă­­raților­ alegători, fiă prin falsifica­rea, fără pudere, a însuși resulta­­tului mată voturiloră acestoră-a procia­întregă, și cunoscută de ună orași. Decă Adunarea va tăce, în facia unoră asemeni procedere, represintațiunea comunale în totă țara va deveni, peste puțină, uă a­­devărată visuină, unde se vor­ aduna toți mandatarii pușcăriașilor­, spre a dirige de acolo totă felulă de spediți­­uni a căroră moralitate se potă dinainte judeca după originea spedi­­ționarilor­. Interpelați­unea anun­țată astăzii de d. Gheorghiu va de­veni, sperămă, pentru Cameră oca­­siunea de a stăvili mișeliele ce se comită. Credemă că ar fi bine ca ea se numescă uă comisiune care, după ce va cerceta cele petrecute, se supună în celă mai scurtă timp. Camerei u­ă proiectă de lege de procedură electorale, aplicabile și la alegerile comunale ca și la cele pentru cameră, și prin care se se sustragă întrună modă definitivă alegerile, și de luptă acțiunea gu­vernului și de luptă amenințarea bandelor, organisate, ori din ce parte ară veni ele. Ună asemene proiectă de pro­cedură, provenită din inițiativa u­­noră d­in deputați, s’a și împărțită ori în Cameră. Deși mărturisă că nu ni se pare, în genere vorbindă, nici practică, nici asbgurătorii, elă pate totuși servi ca informațiune Comisiunii ce ar numi Adunarea. Fiindă că ânsă acastă cestiune este de celă mai mare interesă, o vomă trata și noi­mai în detaliu, supu­­nîndă în curînd, la aprob­area d-lor­ deputați și a publicului, m­ă proiectă de disposițiunile ce le cre­demă noi practice și propune a a­­sigura libertatea electorale. Depeștele prusiane devin­ din ce în ce mai modeste. Ce se fiă cau­sa? Piuă eri ună mică succesă re­purtată în vecinetatea cător­va sate era buciumată prin depeșie regesei și principesei, nu ca uă singură victoriă, ci ca trei patru sau cinci victorie deosebite, după numărul­ satelor, cari înconjurau locul ă lup­tei. Astă­zi Prusacii se mărginescă a înregistra pură și simplu ocupa­rea orășelului Blois, părăsită de francezi. Acești­a, întăriți prin none trupe sosite de la Est și de la Vest, aperă linia rîului Loire de la Mans și pînă la Vierzon. întâlniri dese, ne spune depeșta din Berlin, se în­tâmplă între diferite corpuri ale am­beloră armate pe acea linie. Cine însă este biruitoru? Gloriosulă te­legrafii ală glorioșiloră și umani­tară cotropitori ai Franciei nu ne-o spune. Putem o­dera din acesta de­duce ca acele loviri n­ aă fostă toc­mai spre lauda d-loră. Suntemă cu arătă mai multă în­dreptă a deduce acésta, căndă scimă că depeștele tară anunțaă, filele trecute, teribili și repetite victorie la Orleans, la Beaugency, etc, ni­micirea complectă a armatei de la Loire, ală curii materiale ar fi mai totă în mănele Nemțiloră, și cănd erăși depeștele tară vină a doua și a mărturi că nu pre era adevărată ce spuneaă eri. La aceste mărtu­ri­­î, se adaugemă aci următoarele constatăți sigure luate din relațiuni oficiale ale guvernului de la Tours, care n’are deprinderea nici a înfla succesele sale, nici a-șî disimula reversurile. „Retragerea armatei de la Loire s’a efectuată fără alte sacrificie de câtă grelele tunuri de marină ale taberei de lângă Orleans, cari au fost­ țintuite (puse ’n neputință d’a servi). Nici uă porțiune din artileria de campaniă sau din trenă, nici­uă aprovisionare n’a fostă lu­ată de inamică.“ ușa Orleans a fostă părăsită, din ca­tergiversărilor­ generaliului d’Aurelies care, de­și sigură d’a pute resiste, a eșitată d’a espune orașială la uă bombardare inevi­tabile din partea inamicului. Vă depeștă oficiale a lui Gam­­betta căt­e prefecți confirmă în modă și mai positivă aceste informări. „Desmințiți, fără eșu­ațiune,­­ice elă, scomptele alarmanți asupra situațiunii armatei de la Loire, colportate de re­­voitori spre a provoca discura­­giarea și demoralizarea. Veți fi strictă în adeveră afirmăndă că armata este acumă în posițiuni forte bune, că materialele s­ă este neatinsă sau îmmulțită și că se pregătesce a re­începe lupta contra cotropitorilor­.“ Uă corespondință a nóstra parti­­cular­ă, cu data de 7 Decembre, și care o crede că forte bine infor­mată, ne zice: „Stăruiescă în spe­ranța, eramă se $i­u credința, că vomă învinge. Ce ne-a lipsită este un generaliă; acum organizarea este făcută și eșecurile trebuie să fiă lu­minată pe generări. Avemă , — se-ți spună lucruri positive, îți spună ce am văzută în mare parte că însu­mi, — avemă 500.000 de o­­meni bine armați și esereitați, la Loire, în Bretania și la Nord. In trei­­ zile aceste armate se pot­ uni și combate împreună pe inamică ale cărui puteri — spre Loire — nu se suie la mai multe de 250 până la 300,000 de omeni. Speră că vomă fi sfârșită cu luptele în corpuri trunchiate și că curânda vomă afla cu acești 500,00 de luptă­tori întruniți voră fi respinsă pe Prusiani și vor­ pleca spre Paris. La finele lui Decembre, vomă ave alți 300 până la 400,000 de lup­tători bine armați. Se speră că derű se credemă că Francia va eși tri­­umfăt bună.“ Aceste solii vor­ face, credemă, pe toți se ’nțelegă că nu trebuie se despere, și că trebuie se nu de de­­pește foră prusiane de câtă creditură scăzută ce li se cuvine. Costaforu se numesce prefectă ală jude­țului Prahova, fără a se face nici uă mențiune despre demisiunea mea. Uă asemenea încunoscințare, făcută prin organul­ de publicitate ale Statului, lasă forte multă de dorită și maschieză adevârală, brosândă amorului propria și indignândă pe totă omulű onestă, inde­pendentă și dispusă a servi țerii sale. Suntă nevoită a începe aceste comen­tarii pentru a face ca publiculă impar­țiale și onestă, și mai alesă înaltele cor­puri legiuitare, chrămate acumă în se­siune ordinară, se cunoscă pe deplină faptele culpabile, nedemne și compromi­­țătore ale guvernului actuale, fapte care compromită buna administrațiune internă a țerei, sacrificândă onórea cetățenului independinte și integru, numai și numai pentru a măguli și a satisface dorința unoră individe, cari sunt ă învățați a fi împilătorii și strivitorii a totă ce este pentru progresulu și mărirea României. Cândă amu veijuză aparândă publica­rea tjisă mai susü, amă fostă surprinsă de actele de procedură ale guvernului, și în parte ale d-lui ministru de interne Manolache Costache, pentru cuvântulü că acea publicațiune lasă a se crede, că că, carele­amă ocupată postură de pre­­fectă, până în z­iua de 12 Noembre, ași fi fostu destituită, seă că locul­ de pre­fectă la Prahova era vacantă. Acesta nu este nici de cumă adevărată și nici de demnitatea unui guvernă, care se espectă, căci că în­­ ziua de 12 Noem­— fiindă indignată de nenumăratele în­­sărcinări oculte, date de unii din omenii de la guvernă d-lui T. Văcărescu, ca­rele venise în Ploiesci pentru diferite sco­puri infernale și carele, petrecându mai multă timpu acelea, se silea din tote pu­terile a sugruma societatea, și, avându în vedere ilegalitățile ce mi se pretindea a comite ca prefectă și pe cari posi­­țiunea ce m­i se creea în Prahova, atâtă de guvernă câtă și în deosebi de d-nu Văcărescu, prin amestecul ă seă în afa­cerile publice și mai cu osebire prin arba­lete ce are de a lovi și nimici totă ce este independinte, onorabile și de acțiune în societate, pentru a protegea vițială, lingușirea și tóte baiețile. —­amă demisionată prin telegramă către d. mi­nistru președinte, carele ’mi a și ac­­ceptat’o. Spre a proba acésta, reproducă aci în estenso conținutele demisiunei mele. ».Domnului ministru președinte. „Scrți, d-le ministre, că, rugată fiindă „în mai multe rânduri de guvernă, abia „amă primită a fi prefectă în Prahova. „Astă-di­ensă vădândă, că mi se pre­tinde arbitragială, vădendă că ’mi-ați „trămisu pe d. T. Văcărescu ca supra­­„prefectă ocultă, la ordinile căruia se „mă plecă, véi condu­că la alegerile co­­­munale d. Văcărescu, prin sateliții sei „a comisă flagrante călcări de legi, con­­­siderândă că nu este de­locă de dem­nitatea mea a servi sub ună guvernă „carele strivesce societatea, și nu mai „respectă nici autoritatea prefecțiloră, mă­i demită din funcțiunea de prefectă.“ Vezi cine ară citi aceste rânduri va vede că postură de prefectă de Prahova nu era vacantă, că’mi dedesemă demi­siunea, și că prin urmare guvernulă, cândă a publicată înaltulă decretă pentru nu­mirea onor. d. Costaforu, n’a voită se­ permită a se vede In organulă scă de publicitate asia precumă s’a petrecută lucrurile, căci se înțelege de sine că nu’ venea la socoteli. Demisiunea d-lui I. Rad­ivanu, FOSTU PREFECTII DE PRAHOVA, CĂTRE MINIS­­TRULU DE INTERNE. Amu văijutu publicată prin Monito­rulu oficialii No. 252, cu data 15 Noem­bre , că anor. d, Locotenentu-colonelă

Next