Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)
1870-12-04
ANULU ALD PATRU-SPRE DECESEA Ar nu fi intrați îanea, la PAsaginul Roman, 18a. 1.— IRedncțiune» strada Colțea Ha. 48. VINERI, 4 DECEMBRE 187*1 voiESCR și vei pirrfe ABONAMENTE s. n. L. n. Unii anii .... în capitale 48 districte 58 Sese hm! „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 US lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele íncepü la 1 și 16 ale 'unei. Unü esemplarü 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au tria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUNTlUBl L- b. Linia de 30 litere. ...................— Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTIOLELE NEPUBLICATE SE VOR U AHDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. &?mmÉzA-T& și vei pi Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea farului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta LA PARI8 Pentru abonamente: La d. jDarras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIELST A. Pentru abonamente : La d. G. B. Popovieî, 15 Fleischmarkt, Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt SERVITIC TELEGRAFICA Aliti ROSIAIVIII X 11. BERLIN, 14 Decembre. (Oficiale). Blois a fostu ocupata de trupele germane la 11 Decembre; la 14 Prusianii s’au arâtata în ținuturile Montrichard și Romorantin. Monitorulii anunță că au sosita Francesilorü întăriri (renforts) de la est și vest. Ele au fosta împărțite între cele două armate de la Loire, spre a face inespugnabili. are cari punturi importanți, întâlniri dese între diferite corpuri de armată, francese și germane, ce se află în fadă pe linia de bătaiă de la Mans péné dincolo de Vierzon, București, Jundrea. In ședința de ézi a începută și astăzi se continua desbaterea asupra alegerilor. Capitalii. D. Blaremberg, într’ună discursă admirabile de precisiune și energie, a inferată ori cele petrecute la Martie 1869 și Maiă 1870; D-sea a aretatu durerósele consecințe la cari pote duce desfriulr ce domnesce de la unu timpu încia în România și a cerutu ca Adunarea, printru hotărîre seriosă, se pură uă dată capetul unei sisteme care, pentru a reuși, urmâză măna sicarilor, fâcându-și astfel unii jocüși din Constituțiunea și legile țerei și din siguranța și vieța cetățianilorî. La argumentele puternice, la logica strînsă a d-lui Blaremberg, în faia faptelor citate de d-lui și cunoscute de întrega țară, ministeriulűma găsită nimica altă a respunde de câtă a se lega de însăși persona oratorului, a face procesul ă seă, a-i arunca acusări și insulte personale. D. Blaremberg a promisă că va respunde la rândul ă seă, și că va face nesce revelațiuni forte curiose asupra unora cestiuni, unoră misterie ministeriali, pe cari este bine ca țeva se le cundscă. Așteptăm aceste revelațiuni. Revenindă la desbaterile asupra alegerilor Bucurescilor, se constatămă că, în totă ședința de ieri, deși interpelați, provocați a veni se susțină operea bandelor, nici D. Botărescu, nici D. Dumitru Ghica și nici una altulă dintre patronii notorii cunoscuți ai bandelor, ma cutezată încă a lua cuvîntul în acestă cestiune. Se fiă óre că chiară consciința D-loră cea măngăiată cu cruci și cordóne, de Turci, de Nemți, de Muscali, a eșitată în faca reprobării generale a opiniunii publice? Nu . Dară D-loră își relevă a vorbi cei din urmă, spre a lăsa Camera suptă impresiunea cuvintelor- loră. Astăfelă astăzi, după ce d. Apostolianu, cunoscutul discipolă al Prusacului Gneist și apărătoră alătutoră guverneloră de felulă celui d’astăzi, a venită a cere validarea alegerilor făcute prin bâtă, după ce D-nii Pleva și Voinovă au spulberată cu totul slabulă stelagiă ală apărării guvernamentale . D. V. Boierescu a luată cuvéntulü. Intr’ună discursă lungă și descusută, cumă scie se le facă, D-lui a susținută guvernulă și vaioritatea alegerii bâteloru. Intre altele D lui a pretinsă că nici uă dată nu s’a însemnată numele alegătoriloru ce aă respunsu la apeluru nominale și aă luată parte la votare, și a citată ca esemplu alegerea din 1867, cândă, a <^isa D-lui, D. Carada era secretară. Dămă D-lui Boierescu cea mai urmare desmințire. Dosarele alegătorilor suntă la Cameră. D-nii debutați se potă convinge că atât la alegerile secțiunii centrale din 1869, câtă și la cele din 1867 și 1866, precumă și la tote câte aă precesă anulă 1869, s’a ținută compt. seu printr’uă însemnare făcută pe listă tipărită seă prin ținerea unei liste deosebite, de numele tutoră alegătoriloră ce aă luată parte la votă. A trebuită se viiă domnia bâteloră, patronată de D. Boierescu, pentru ca se se înlăture acestă garanție, care singură póte permite mă controla asupra alegerii. — Dară nerușinarea aceloră cari mintă pe fiecare di în fașia țărei întrege nu ne suprinde, și speramü că nu se va găsi nici ună deputată, care se ia în serioeă asecurările lor. Pentru astăzi constatămă că manopera loră a fostă dejucată. Camera nu va remânea supt impresiunea neadevăruriloră. Mâne desbaterea va urma. D-nii Ionescu, Sichlianu, Blaremberg, L. Eraclide și alții sunt înscriși. Amă publicată ieri de pișia care ne anunță că alegătorii din Târgoviște au dată guvernului uă nouă secțiune. Ei au realesă la comune pe membrii liberali, a căroră alegere, severșită în Noembre trecută, fusese casată fără nici una altă motivă decâtă că nu erau agreabili guvernului. Acestă alegere ne aduce aminte pe cea severșită în Ploiesci și falsificată apoi de agenția puterii executive. Dimisiunea motivată a d-lui Rahtivanu, fostul prefectă ală districtului Prahova, vine a ne face se vedemă și mai lămurită preparativele acelei falsificări. Atragemă atențiunea asupra acelei demisiuni, și totă do uădată credemă că Adunarea are datoria de a decretată cercetare parlamentariă severă și asupra cestiunii alegerilor municipale. In adevără pretutindene, se disolvă necontenită și fără motive legale consiliere comunale neplăcute puterii, spre a se înlocui apoi cu omeni la a căroră alegere nu mai participeza decâtă bandele de pușcăriași, fiă prin apținerea adevăraților alegători, fiă prin falsificarea, fără pudere, a însuși resultatului mată voturiloră acestoră-a prociaîntregă, și cunoscută de ună orași. Decă Adunarea va tăce, în facia unoră asemeni procedere, represintațiunea comunale în totă țara va deveni, peste puțină, uă adevărată visuină, unde se vor aduna toți mandatarii pușcăriașilor, spre a dirige de acolo totă felulă de spedițiuni a căroră moralitate se potă dinainte judeca după originea spediționarilor. Interpelațiunea anunțată astăzii de d. Gheorghiu va deveni, sperămă, pentru Cameră ocasiunea de a stăvili mișeliele ce se comită. Credemă că ar fi bine ca ea se numescă uă comisiune care, după ce va cerceta cele petrecute, se supună în celă mai scurtă timp. Camerei uă proiectă de lege de procedură electorale, aplicabile și la alegerile comunale ca și la cele pentru cameră, și prin care se se sustragă întrună modă definitivă alegerile, și de luptă acțiunea guvernului și de luptă amenințarea bandelor, organisate, ori din ce parte ară veni ele. Ună asemene proiectă de procedură, provenită din inițiativa unoră din deputați, s’a și împărțită ori în Cameră. Deși mărturisă că nu ni se pare, în genere vorbindă, nici practică, nici asbgurătorii, elă pate totuși servi ca informațiune Comisiunii ce ar numi Adunarea. Fiindă că ânsă acastă cestiune este de celă mai mare interesă, o vomă trata și noimai în detaliu, supunîndă în curînd, la aprobarea d-lor deputați și a publicului, mă proiectă de disposițiunile ce le credemă noi practice și propune a asigura libertatea electorale. Depeștele prusiane devin din ce în ce mai modeste. Ce se fiă causa? Piuă eri ună mică succesă repurtată în vecinetatea cătorva sate era buciumată prin depeșie regesei și principesei, nu ca uă singură victoriă, ci ca trei patru sau cinci victorie deosebite, după numărul satelor, cari înconjurau locul ă luptei. Astăzi Prusacii se mărginescă a înregistra pură și simplu ocuparea orășelului Blois, părăsită de francezi. Aceștia, întăriți prin none trupe sosite de la Est și de la Vest, aperă linia rîului Loire de la Mans și pînă la Vierzon. întâlniri dese, ne spune depeșta din Berlin, se întâmplă între diferite corpuri ale ambeloră armate pe acea linie. Cine însă este biruitoru? Gloriosulă telegrafii ală glorioșiloră și umanitară cotropitori ai Franciei nu ne-o spune. Putem odera din acesta deduce ca acele loviri n aă fostă tocmai spre lauda d-loră. Suntemă cu arătă mai multă îndreptă a deduce acésta, căndă scimă că depeștele tară anunțaă, filele trecute, teribili și repetite victorie la Orleans, la Beaugency, etc, nimicirea complectă a armatei de la Loire, ală curii materiale ar fi mai totă în mănele Nemțiloră, și cănd erăși depeștele tară vină a doua și a mărturi că nu pre era adevărată ce spuneaă eri. La aceste mărturiî, se adaugemă aci următoarele constatăți sigure luate din relațiuni oficiale ale guvernului de la Tours, care n’are deprinderea nici a înfla succesele sale, nici a-șî disimula reversurile. „Retragerea armatei de la Loire s’a efectuată fără alte sacrificie de câtă grelele tunuri de marină ale taberei de lângă Orleans, cari au fost țintuite (puse ’n neputință d’a servi). Nici uă porțiune din artileria de campaniă sau din trenă, niciuă aprovisionare n’a fostă luată de inamică.“ ușa Orleans a fostă părăsită, din catergiversărilor generaliului d’Aurelies care, deși sigură d’a pute resiste, a eșitată d’a espune orașială la uă bombardare inevitabile din partea inamicului. Vă depeștă oficiale a lui Gambetta căte prefecți confirmă în modă și mai positivă aceste informări. „Desmințiți, fără eșuațiune,ice elă, scomptele alarmanți asupra situațiunii armatei de la Loire, colportate de revoitori spre a provoca discuragiarea și demoralizarea. Veți fi strictă în adeveră afirmăndă că armata este acumă în posițiuni forte bune, că materialele să este neatinsă sau îmmulțită și că se pregătesce a reîncepe lupta contra cotropitorilor.“ Uă corespondință a nóstra particulară, cu data de 7 Decembre, și care o crede că forte bine informată, ne zice: „Stăruiescă în speranța, eramă se $iu credința, că vomă învinge. Ce ne-a lipsită este un generaliă; acum organizarea este făcută și eșecurile trebuie să fiă luminată pe generări. Avemă , — se-ți spună lucruri positive, îți spună ce am văzută în mare parte că însumi, — avemă 500.000 de omeni bine armați și esereitați, la Loire, în Bretania și la Nord. In trei zile aceste armate se pot uni și combate împreună pe inamică ale cărui puteri — spre Loire — nu se suie la mai multe de 250 până la 300,000 de omeni. Speră că vomă fi sfârșită cu luptele în corpuri trunchiate și că curânda vomă afla cu acești 500,00 de luptători întruniți voră fi respinsă pe Prusiani și vor pleca spre Paris. La finele lui Decembre, vomă ave alți 300 până la 400,000 de luptători bine armați. Se speră că derű se credemă că Francia va eși triumfăt bună.“ Aceste solii vor face, credemă, pe toți se ’nțelegă că nu trebuie se despere, și că trebuie se nu de depește foră prusiane de câtă creditură scăzută ce li se cuvine. Costaforu se numesce prefectă ală județului Prahova, fără a se face nici uă mențiune despre demisiunea mea. Uă asemenea încunoscințare, făcută prin organul de publicitate ale Statului, lasă forte multă de dorită și maschieză adevârală, brosândă amorului propria și indignândă pe totă omulű onestă, independentă și dispusă a servi țerii sale. Suntă nevoită a începe aceste comentarii pentru a face ca publiculă imparțiale și onestă, și mai alesă înaltele corpuri legiuitare, chrămate acumă în sesiune ordinară, se cunoscă pe deplină faptele culpabile, nedemne și compromițătore ale guvernului actuale, fapte care compromită buna administrațiune internă a țerei, sacrificândă onórea cetățenului independinte și integru, numai și numai pentru a măguli și a satisface dorința unoră individe, cari sunt ă învățați a fi împilătorii și strivitorii a totă ce este pentru progresulu și mărirea României. Cândă amu veijuză aparândă publicarea tjisă mai susü, amă fostă surprinsă de actele de procedură ale guvernului, și în parte ale d-lui ministru de interne Manolache Costache, pentru cuvântulü că acea publicațiune lasă a se crede, că că, careleamă ocupată postură de prefectă, până în ziua de 12 Noembre, ași fi fostu destituită, seă că locul de prefectă la Prahova era vacantă. Acesta nu este nici de cumă adevărată și nici de demnitatea unui guvernă, care se espectă, căci că în ziua de 12 Noem— fiindă indignată de nenumăratele însărcinări oculte, date de unii din omenii de la guvernă d-lui T. Văcărescu, carele venise în Ploiesci pentru diferite scopuri infernale și carele, petrecându mai multă timpu acelea, se silea din tote puterile a sugruma societatea, și, avându în vedere ilegalitățile ce mi se pretindea a comite ca prefectă și pe cari posițiunea ce mi se creea în Prahova, atâtă de guvernă câtă și în deosebi de d-nu Văcărescu, prin amestecul ă seă în afacerile publice și mai cu osebire prin arbalete ce are de a lovi și nimici totă ce este independinte, onorabile și de acțiune în societate, pentru a protegea vițială, lingușirea și tóte baiețile. —amă demisionată prin telegramă către d. ministru președinte, carele ’mi a și acceptat’o. Spre a proba acésta, reproducă aci în estenso conținutele demisiunei mele. ».Domnului ministru președinte. „Scrți, d-le ministre, că, rugată fiindă „în mai multe rânduri de guvernă, abia „amă primită a fi prefectă în Prahova. „Astă-diensă vădândă, că mi se pretinde arbitragială, vădendă că ’mi-ați „trămisu pe d. T. Văcărescu ca supra„prefectă ocultă, la ordinile căruia se „mă plecă, véi conducă la alegerile comunale d. Văcărescu, prin sateliții sei „a comisă flagrante călcări de legi, considerândă că nu este delocă de demnitatea mea a servi sub ună guvernă „carele strivesce societatea, și nu mai „respectă nici autoritatea prefecțiloră, măi demită din funcțiunea de prefectă.“ Vezi cine ară citi aceste rânduri va vede că postură de prefectă de Prahova nu era vacantă, că’mi dedesemă demisiunea, și că prin urmare guvernulă, cândă a publicată înaltulă decretă pentru numirea onor. d. Costaforu, n’a voită se permită a se vede In organulă scă de publicitate asia precumă s’a petrecută lucrurile, căci se înțelege de sine că nu’ venea la socoteli. Demisiunea d-lui I. Radivanu, FOSTU PREFECTII DE PRAHOVA, CĂTRE MINISTRULU DE INTERNE. Amu văijutu publicată prin Monitorulu oficialii No. 252, cu data 15 Noembre , că anor. d, Locotenentu-colonelă