Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-15
► y * ! Toți miniștrii de rű au aplicatu legea cu rea credință ? D. N. Ionescu, în împrovisarea d-sele, i-a scăpatt pate fără voiă vorbele cea preferată. Cine se ne arate cumu trebuie aplicată legea. D. Gheorghiu Omeni cu mintea sănătosă. D. I. Brătianu. Nu toți cel ce diferă de opinia d-lui Gheorghiu n’au mintea sănatosă. D. Gheorghiu V’am disc ín sensulu acesta. D. I. Brătianu. Totă așia amu aplicatu legea și eu, dăndu vă circulare esplicativă, și toți pe căți i-amu consultată asia au interpretată legea, cu mintea loru puțină sănatosă. In Belgia totu așia se aplică legea. Pate că și ei că mintea sănătosă! D. A. Lahovari. D-loră aă mintea sănătosă, D. Ion Brătianu. Decaderă șa aplicată legea de toți foștii miniștrii 'ntr’ună modă, acesta nu va sedică că n’am fost cu mintea sănătosă, pentru că opiniunea d-vostră e diferită. întrebă ânsa e ună remediă cea a ce se propune ? Se presupuneme că toți miniștrii vor urma după cumă se duce ’n moțiune, căci d. Ionescu spune că daci ’n coloamă intrată în legalitate... Ședea D-Jeu se siă asia! Nu e destulă garanțiă printr’uă moțiune. România a fost pusă sub epitropia. Toțî ne amă silită și amu emancipat-o. Remăseseră clasele și neama emancipată și de ele. Mai suntă doua ființe morale de emancipată: comuna și judecută. Se le emancipămă și pe ele, și numai atunci vomă ave garanțiele de care suntemă geloși. Pâné cândă comuna și județulă voră fi sub epitropia guvernului, orice ncercare e inutile. Prevede-vomu noi tote cazurile ce se potă întâmpla ? Nu. Unde guvernul va crede că e bine, pate fi adasă, și vice versa. Emancipați dera, faceți ca prefecții să nu mai fie ei președinții consiliului județean, și acesta se nu mai fie epitropul consiliului comunale. Aceste consilie au se administreze comuna și județulu și ele nu trebuie puse sub dependința guvernului, prin prefecți. Atunci se va pute rădica mijloculu puterii esecutive d’a nu mai înfluința n alegeri Este ună proiectă de lege comunale, de la 1866, presintată totă de d. Ion Ghica și de ieri pengari îl puteamă discuta — raportul ă este și gata — și amă fi putută emancipa comuna și județul, basa nu numai libertăților, ci chiar naționalităților”. Terminândă d. Brătianu esprime temerea ca nu cumva, aprobându-se moțiunea, se se neglice emanciparea comunei și județului, rogă pe d. N. Ionescu a-și retrage propunerea și a ’ncepe de mâne disensiunea acelei legi, căci a se ntorce acasă fără resolverea acestora cestiuni, consciința nu ’i-ară fi împăcată. (Aplause). D. Al. Lahovari se felicită mai ântâiă de dobândirea de către libertatea alegeriloră a unui apostulu așia de ardinte ’n persona d-lui Ion Brătianu. D. Ion Brătianu . Mai formată d-ta (aplause). D. Al. Lahovari, continuându, vine la alusiunea făcută de d. Brătianu asupra tristelor scene de la Pitesci, care încă nu s’a judecată de cameră. D’ară fi însă se judece și guvernulă actuale, susținută cu dreptă cuvântă de d. Ion Brătianu, ară puté aduce aminte că pe bancele ministeriale actistă 3 Augustă și 3 Aprile, dovedate totă atâtă de fatale. Însă memoria despre faptele fostului guvernă e mai prospătă. In discursulü d-lui Gheorghiu n’a audita de câtă vorbe ca „torturarea consecinței“ era fapte numai în ce privesce la Iași „ingerințale“ „faptulă de la Ploiescu“ „de la Galați.“ Depeșia citată este cererea unei raificări de alegeri către prefectă. Câtă despre numirile colosale arătate de d. Gheorghiu, acesta nu se póte discuta de camieră: ministrulă e responsabile în faca opiniunii publice de dânsele. La curtea din Iași, cândă a venită la ministeriă, a găsită 3 locuri vacante și n’a avută de câtă se le împlinescă. Pe cine a numită ? Pe d. Rosetti, pe d. Ștefană Stamatină, pe d. Mandra. D. Negruzzi fusese ’n justițiă și postulă ce ’is’a dată e ecivalentă cu cele ocupate pen’aci. Sa vorbită d’ataculă proprietății, de fapte și procese criminale. Acestea nu le cunosce și nu e ’n dreptu a le cunosce. Causa e că s’a băgată și politica ’n asemenea conflicte, de unde urmeză că li se dă nesce proporțiuni pe cari nu le dă. Ră venită doui tineri la d-sa cu plângeri cerândü ântâiă funcțiune apoi arStândouă hârtie c’aă fostă persecutați, deră achitați. S-a consiliată a lua uă meseriă, însă d-loru aă respunsă că trebuie ca sfatulü se le dea bani cu împrumută fără dobândă. Etă una simptomă de starea sociale la noi. Finindu, d-sea citeză articele din legea belgiană, care pune la 1 ianuarie termenul de ’ncepere a consiliului comunale și adage că bine au urmată d-lor, ca și miniștrii de pen’aci, pentru care acceptă a fi judecați nu prin verdicte precipitate, ci prin aprebărî reci și juste ’n care nu ’nceteză a ave 'ncredere. Fiindă 5 ore, ședința se rădică și cea viitóre s’anunță p’a doua ji. cându discnsiunea va urma. ROMANULU 15 IANUARIE 1871. 39 Ședința de Ioni si Ianuarie 1870. Luptă președința d-lui președinte Costaforu. Camera fiindă completă — 75 domni deputați, — se dă citire comunicăriloră (Jilel. D. D. Ghica Comanesceanuț anundă apoi uă interpelare d-lui ministru al justiției în privința destituirilor în masă în magistratură. Doresce a sei care au fostă motivele ce ar îndemnata pe d. ministru a face aceste destituțiuni. D. Prim ministru respunde că decă ministrul de justiție ar fi presinte ar respunde îndată, nefiindă ânsa aci va respunde peste trei zile. D. Alesandru Gheorghiu zice că în oposițiune cu interpelarea anunciată de d-nu D. Ghica, anunciă și d-seama prin care întrabă pe ministeri cumă de mal mănține in funcțiuni impiegați cari s’au făcută culpabili de cele mai mari călcări de legi. D. Gheorghiu citeză unu mare numerü de cacuri. D. Prim ministri respunde că lista d-lui Gheorghiu fiindă prea lungă, va respunde după orecari cercetări. Urmeză discuțiunea începută ieri. D. Ion Ghica, pri-ministru, spune că după revoluțiunea de la 11 Fevruarie, ve4ându realizate aspirațiunile cele mai scumpe și mari ale Romăniloru, a uitată iată, taie rancunele și nu s’a gândită de câtă la înfrățire. Veduse pré multe nefericiri în trecută și se bucură credându că ele nu se voră mai re’ntorce. Apeleză la amicii d-sele din trecută, d-nu Costaforu, spre esemplu, care aflându la Ems despre nefericirea întâmplată la 3 Augustă în Bucuresci, și ’ntâlnindu’lú apoi după acesta i-a spusă: „scii la cine m’am gândită ăntâiă? la tine. M’am întrebatu ce voră face omului aceluia?“ In adeveră n’aș să fi fostă cruțiată daca s’ar fi aflată atunci la Bucuresci, cu tote că nu aveam nici uă cunoșcință despre cele ce se făceau. Cându s’au întâmplată mai tărziu, multă după acésta nefericiri aste mai totă atâtă de mari, a fostă cruțată numai din întâmplare, pate pentru că unii dintre membrii guvernului d’atunci îlu cunosceau personale de cea a a fostă cruțiată. Asia dore dsea n’a fostă confundată în nici una din acele nenorociri. Cu tóte aceste s’a găsită mă june deputată și fostă ministru care i-a imputat neferiirea de la 3 Aprile. D sea a suferită mai multă de câtă oricine altulă de cea a ce s’a întâmplată la 3 Aprile, pentru c’a fostă silită se ia măsurî contra unoră adeverați amici, precumu d. Rosnovanu. L’a durată amară nefericirea de la 3 Aprile, însă are consclința împăcată că și-a facut datoria. După acesta d. Ion Ghica esortă pe deputați a se gândi la interesele țerei, cele financiarie mai cu semn, se lase discuțiuni ca cele cari se rădică necontenită ; déci voiescă unii deputați se pună cestiunea ministeriale, să o pună după două luni după uă lună, însă nu în tote dilele fără ca se potă ajunge la nici ună resultată. D. Negură combate teoria susținută ieri de d. Alesandru Lahovari că jumătate din consiliere comunale trase la sorți se realegu din doui în doui ani. După d. Negură trebuie a se ține sema de disolveri și ună consilii comunale nu trebue trasă la sorți pentru a se realege jumătate dintr’insulü numai după doui ani de la alegerea sea, ciő nu din doui în doui se se facă acastă tragere la sorți în totă țara. Trecândă la actele ministeriului trecută, cari s’aă judecată ia parte ieri, d. Negară spune că după d-sea ministeriul trecută a fostă celă mai culpabile din tóte câte aă fostă, pentru că a făcută pe țară se despereze de progresă și de viitoră întroducendă frauda în alegeri, și tóte celelalte violențe cari s’au enumerată de atâte ori.. In România de peste Milcovă unde partita liberale este antiebraică, ministerială căzută a inventată revoluțiune contra Evreiloră pentru a pute întemnița și persecuta. In România de diece de Milcovă, unde partida liberale este bănuită de anti-dinastică, ministerială a inventată revoluțiunî contra dinastiei, totă pentru acelașă scopă. Justiția fiind a armonisată ca »Aministrațiunea călcării» deși violențele cele ataî neaujite se comitea D. D. Negură citază între altele ună casă unde curtea de apelă din Jassy a pusă penă suplică prin care se reclama contra unui abusu comisă în favorea unor Evrei, următorea resoluțiune: „Curtea surprinsă „de acestă straină petițiana decide a se „pune la a tă ad perpetuam memorian Revenindu la consiliele judeciane și comunale d. Nngură aretă modulă în care se făceau alegerile sub ministerială căzută și citeză între alte călcări de legi și acea a că unii consiliari locuescă într’ună districtă unde au și domiciliulă politică și suntă puși consiliari in altă disstrictă; astăfelă d. Nicu-Lahovary, care voteza la Vâlcea și cu tóte aceste este pusă membru al consiliului judecianu de Vlașca. Daci nasce uă discuțiune mai multă asupra acestui ultimă pantă ală discursului d-lu. Negură. D. Al. Lahovari, după ce respunde acusărilor, ce d. Negură i-a adusă d-sele ca ministru de justiție și după ce zice că este bine pusă resoluțiunea curții de apelă din Iași, căci era în adevară stransă cererea făcută prin petițiune, susține că pate pre bine se fie alesă cineva in altă judediă consiliară comunală sau judecianu deși își are domiciliulă politică in ală judeciă. Respunde din nou d. Negură, și eră d. Lahovary în acesta de pe urmă tesă. D. Cogălnicanu susține apoi cu legea ’n mână că consilierii comunali și judecianî trebuie neapărată se fiă locali din judeciulă seă orașială de unde suntă aleși, și citază ună mare numără de cazuri în care legea este călcată în acestă panză. D. T. Văcărescu pretinde a proba tutu cu legea în mână că d. Cogâlnicenu n’are dreptate. In fine discuțiunea se ’ncchide. După acesta d. V. Boerescu rădică uă cestiune electorale în prevederea alegeriloră ce aă a se face Duminecă în București. D’aci nasce uă violențe lungă și interesantă discuțiune la care iau parte d-ni: Boerecu, N. Ionescu, Vernescu și erăd. Ionescu și Boerescu. D. Bierescu voiescu a face cu multă pasiune și învierșiunare portretrulă d-lui Ionescu și ală fracțiunii, D. Ionescu prin pace prin tresâturî d’uă elocință fulgerătore portretulă omeniloră de ordine prin faptele loră câtă aă fostă la putere. Vomă da mâne resumatură acestei desbateri. TOTO FACULTATEA DE MEDICINA. Ceremü ertare lectorilorű acestui i^iarul decă încă vă dată venimi a-i importuna cu uă cestiune care a ostenitü publiculu prin desbaterile și polemica la care a datü nascere. Facultatea de medicină, ca tóte celelalte instituțiuni adeverate romănesci, a suferită atătea loviri și ilegalități din partea ministerilor trecute, în câtă disperabil de triumfulu dreptății și ale legalității. Uă rată însă de speranță și de încredere se arată pe orisonte. Ilegalitățile arătă de flagrante comise de d. Carpu, fostul ministru al instrucțiunii publice, prin distituirea celor doi profesori ai facultății de medicină, sunt astăzi pe deplinii reparate de ministerial actuale. Cu uă vie plăcere putemu dorit anuncia că d-nii dr. Severin și Petrescu au fostă reintegrați la catedrele loru de la facultatea de medicină. Prin reintegrarea acestoră dori profesori, d. N. Racoviță, ministrulă actuală, a dată uă justă satisfacere opiniunei publice indignate, corpului universitară și intereseloră insîru ycțiuniî. Trebue se mărturisimu că, acestă resultatu, în mare parte, se atribue d-lui dr. Esarcu, directorul actuală al ministeriului instrucțiunii publice. D. Esarcu, prin posiția sa de pofesoră la universitate, a fostă în condițiune a aprecia mai bine de câtă ori și cine gravitatea ilegalităților comise de d. Carp, și consecințele vătemătore care ar fi putută rezulta pentru învățămentulu superioru decă ună astăfelă de președinte s’ar fi putută stabili. De acea, protestările d-lui Esarcu contra distituirii acestor doui profesori, au avută una efectă imensă asupra intrigilor, ce se țeseau de sateliții fostului ministru. Felicită mă deră pe d. Esarcu pentru că a sclută se apere drepturile profesorilor Universității în contra unui ministru care vrea se facă din catedrele facultăților, nișce simple posturi de copiste. Avemu speranța ca d. Racoviță, ministrulă actuală, care a inaugurată atâtă de bine venirea sea la ministeriă, nu va întărea d’a aduce modificări utile în corpulu învățătoră ală facultății de medicină, avendă de basă principială concursului, și ună proiectă de lege pentru înființarea profesorilor agregați. Dr. M. ală Statului pe lângă curțile apelative din Focșani, în loculü d-lui D. Siderie, demisionată. D-niî generală B. Vlădoianu, colonelă D. Nicolescu și P. Theulescu s'aă numită membrii ai comitatului de administrațiune ală casei pensiunilor, în loculă d-soră A. Dimitrescu, C. Vârnav și C. Cerkez, demisionați. D-nu G. Petrescu, prima procurore la tribunalulă Ilfovă, președinte la tribunalul Bacău. D, Grigore Crișeanu, din membru la tribunalulă Ilfovă, prim-procurore pe lângă acelă tribunală, în locul ă d-luî G. Petrescu. D-nu S. Perieanu-Buzeu, procurore la tribunalulă Ilfovă, în loculă d-luî I. Dendrino. D. Spiridon Stătescu, din membru la tribunalulă Ilfovă, judecătore de instrucțiune pe lângă aceiași tribunală, în locul d-lui Eustatiă Băltărețu, care trece în postură de membru. D. V. I. Arion, actualele suplininte, membru la tribunalulă Ilfovă. D. Alesandra Antimescu, actualele suplininte la tribunalulă Vlașca, în aceiași calitate la tribunalulă Ilfovă. D-nu T. Negrișanu, fostă substitută, suplininte la tribunalulă Vlașca. D-nu Damian Soroceanu, actualele președinte la tribunalulă Vasluiă, în aceiași cualitate la Cahulă. D. N. Rășcanu, actualele jude de instrucțiune la tribunalulă Vasluiă, președinte la acelă tribunală. D. Remu Oprescu, actualele membru la tribunalulă Brăila, președinte la tribunalulă Dâmbovița, în loculă d-lui G. Ludescu. D-nu M. Poenaru Bordea, fostă judecătore de tribunală, președinte la tribunalulă Vâlcea, în locul ă d-lui N. Oiorciu. Totă d’uă dată se face cunoscută că ’n fiecare Duminecă se va ține concursă cu premie la pistolii, în același locale. ACTE OFICIALI. Prin decrete domnesce: D. Ion Protopopescu s'a confirmată în funcțiunea de primară ală comunei Râmnicu-Sărată, ore în acela de ajutore d-nii Constantin Vulcan și N. Ion. D. N. Voinovă s’a numită Colegiulă Idea de senatori din județulă Doljiăa alesă de senatoră pe d. Nicolae Guran. Colegiulă IMea de senatori din județul Ialomița a alesă de senatore pe d. colonelă D. Ștefană Stoica. Societatea Romană de ARME, GIMNASTICA DARELA SEMNA. Comitatulă invită pe toți domnii membri a se întruni Duminică, la 24 ianuarie cuvinte, la orele 11 esactă, în localură de iernă ală societății — pasagială română — aven de a se ocupa cu cercetarea compturilor și alegerea comitatului. Girante respundjetoifi, P. Bílíceko, PEDAGOGIA și DIDACTICA. Cursa liberii la universitatea din Bnearesei, de GRIGORlE H. GRANDEA. Va începe de la 15 Ianuarie, în tote duminecele. Fiăcare lecție se va tipări în broșură. Acei cari voră voi se aibă cursuru completă, ună volumă ca de 800 pagine în 8 °, voră scrie prin poștă, triumețândă și prețulu de 15 lei noi. Abonațiloru Albinei Pindulea, cari ’și voră plăti abonamentulu pe măană se va da gratis. Cererile se voră adresa în București, strada Stelea, No. 4, la d-nulu Gr. H. Grandea. B. George Fetrescu advocatură, s'a strămutată In strada Mogoșdi No. 138, casa Neculescu, în faclă cu ministeriul de financie. Orele de consultatiune, diminala de la 8—10 și jumătate, după prânz, de la advocată 5 — 8 sera.