Romanulu, aprilie 1871 (Anul 15)

1871-04-22

342 DOMNULUI LASCAR CATARGIU, PREȘEDINTE DE CONSILIU ȘI MINISTRU DE INTERNE. Domnule ministre, Vinerea­­ trecută am avut v onórea a depune în mările d-vostră, dimpreună cu d-ni. Buescu, Goga și Toncovici, delegați din partea unui mare numerü de ale­gători ai membrilor­ Comunali ai Capi­talei, uă adresă arenda de scopü a atra­ge atențiunea d-vostră asupra câtoră-va ort. din legea electorale. In acea petițiune va rugama, mai cu osebire pe d-vostră, domnule ministre, ca numai la ora fișată de lege se se deschisă localurile desti­nate pentru operațiunile electorali și de­­legaturi din partea consiliului comunale, facându apeluri nominale la ușia came­rei, se nu permită a intra într’acesta lo­iale de câtă numai alegători îndrituiți. Domnia vostră, d-le ministre, mi-ați fă­cuții onore a vă adresa mai cu osebire la mine dicându-mi: „domnule Golescu, amu lucratu împreună cu d-voistră ca se avemu acésta Constituțiune și nu eu voiu fi acela, care va permite ca se se înlăture dis­­posițiunile séle; amu dată ordinile cele mai severe ca se se observe legalitatea; însă totă d’uă dată vă declară că suntu forte onorâtü a trimite de îndată la Văcăresci pe ori­cine și din ori­ce parte va fi acela care va ave dreptu scopă se tulbure liniștea, și, chiămându pe procurore ílu voiu da în Brâna justiției, cacî nu pe câtu voiu fi ministru ea voiu permite pentru câți­va blestemați se se compromită viitorulu țărei.“ Adresându vă în urmă la toți delegații, ne-ațî îngagia ca și din partea nostră se sfătuimu pe ai noștril ca se nu dea prilegiu la vre­unu conflictu, căci atunci sunteți decisă a veni chiaru cu forțe ar­mate ca se restabiliți ordinea. Amu avutu onore a vă respunde, d-le ministre, că din partea partitei ce repre­­sintämu, vă asigurămu că nu va nasce nici uă turb­urare, că suntem­­ forte în­credințați de lealitatea cuvintelor­ d-vóstre, démi că suntu bătăuși pe cari îi conducă chiar­ unii din impiegații publici și ne temem­ ca, cu tote disposițiunile bine-vo­­itore ale d-vóstre, în care avemu deplina încredere, nu cumva bătăușii se de­locu la turburări grave. Atunci ați replicată că ați luată tóte măsurile cuvenite și că veți fi forte aspru și cu aceste din urmă, de vorți cuteza. Acesta a fost­, d­e ministre, resuma* tulul. convorbirii nóstre, de nu mă încetă memoria. Dară din nefericire amă vă­zută, d-le ministre, nu cu puțină durere, că lucrările s’aă petrecură cu totulă altă­­minterea de câtă eramă în dreptu se ne așteptămă, după tote asigurările ce aui bine-voitu a ne da­că legea va fi res­pectată. Partita în numele căreia veniserama a vă vorbi a ținută tote îogagiamintele séle. Incred­ându-ne în cuvintele d-tele, amă preferată, îndată ce amă văz­ută cea mai mică amenințare de conflictu, a ne abți­­ne, de câtă a provoca m­ă scandal! — Trebuie ănsă se constatama că nu a fostă totu acesta conduita amicilor a guvernului. In locă ca operațiunile electorale se íncepu la ora fișată de lege, ele aă în­cepută cu multă mai ’nainte. Asta­felu, de exemplu, la colórea de Verde, mai bine de 100 alegători, vividu­ la ora 8 și 1, aă găsită deja biuioulă electorale deschisă și funcționândă, înțelegeți forte bine, d-le ministre, că, în asemene casă, ori­ce controlă devenindă imposibile, ale­gătorii nu mai puteau lua parte la o­ a­­legere iițiată deja de la prima operațiune. In adevara, dacă localele destinate pen­tru aceste operațiuni au fost­ deschise adversarilor­ noștri­ politici înainte de ora fișată, cine póte garanta că ei nu s’aă folosită de acésta înlesnire ce li s’a dată, ca se vâre în urnă sute de bilete, precum s’a mai făcută și altă dată? Acésta temere ne și făcuse, d-le mi­nistre, a vă ruga cu stăruință ca se fa­ceți se se respecte disposițiunile legii, pentru ca se nu se repetescă și sub mi­­nisterulă d-vostră, — pe care că mnulă vamă stimată și respectată, — scanda­lurile ce s’aă petrecută sub d. Manolache Costache. Pe lângă acésta antică călcare a legii, făcută la mai tóte secțiunile, am avută, d-le ministre, durerea d’a constata că promisiunile d-vostră fuseseră violate, ne­greșită nu prin voința d-vostră, și în altă privință. Pretutindenea localele de alegere erau încongiurate de cunoscutele bande: alegă­torii cari cutezau a se apropia numai de dânsele, erau amenințați fără nici un sfieră, în facia aginților, polițienesc! și chiaru de aceștia. La colórea de negru, unu marture ocular­ă, străină de naționalitate, nu Ro­mână, neaparținendă la­uă partită sau alta, prin urmare forte desintezată, a ve­dutu, ca și alți cetățianî, cumă câțî­ va bătăuși nă cădută asupra unui ale­­gătoră înaintată în vîrstă, care avu­sese curagiu să se mdrgă a vota și l’aă ciomăgită cumplită. La strigătele acestui nenorocită, puțini aă cutezată se’i vită ’n ajutoră, căci terorea respândită de ban­diții plătiți este și adî, suptă ministerială ce preșideți d-vostră, totă asta de mare ca și luptă ministerială d-lui Manolache Costache. Bătăile și scandalurile făcute de dânșii nu se mărginescă numai la alegeri : ele urmeză ’n tote dilele prin suburbii fără nici uă împedicare din partea autori­tăților! Convinsă, d-le ministre, că—mai presusă de ori­ce altă considerațiune,—puneți ade­­vărul­ și legalitatea, convinsă că d. Las­­cară Catargiu, bărbată stimată, pentru că toți credă încă în realitatea simți­­mintelor­ sale de bună Română, nu pate suferi nici una minută a fi amăgită și desonorată de nisce subalterni, cari au abusată de ’ncrederea sea, nu’m’ remâne, d-le ministre, de câtă a vĕ esprime cre­dința ce­amă că séa veți face ceia ce ați promisă, adică veți anula acésta pre­tinsă alegere, dândă în mâna justiției pe cei ce aă violată legea, séa, déca n’aveți puterea d’a face dreptate, vă veți retrage de la guvernă, spre a nu perde stima și respectulă țărei. Bine-voițî, d-le ministre, a primi etc. !Ștefanii Golescu. Bucuresci, 20 Aprile 1871. D-luî redactare ală jianului ROMANULU Domnule redactare, Mai multe persone, demne de totă stima și credința, m’aă asigurată ca ar fi mulți ce suntu convinși ca diarul. Româno-V­erde ară fi ală meu, sau că a’și colabora la dânsulă. Acésta m’a surprinsă cu atâtă mai multă, cu câte că nici amă avută onore d’a citi, până astă­ eji, acesta diară, străină de mine sub tóte privirile. Adevărulă este că că de mai multe luni amă încetată a scrie cu totulă. Mai figureză numai, ca caredactare alesă de societatea Românismului, la re­vista ei lunară. Gândit amu serist, amu avutu cura­­giule consciinței mele și amu sub-serisu ceea ce amu scrisü. Bine voiți, vă rogă, d-le redactare, a da ospitalitate, în colonele diariului d­v., scrisorea de față, și a primi asigurarea pre deosebitei mele considerațiuni. G. Misailu. UNU POPORU Are TOTU­DE­UNA GUVERNULU CE MERITĂ. D. C. A. Rosetti scria întruă re­vistă politică uă dată despre situa­­țiunea în care ne aflăm­, că ne remăne două alternative ca națiune: séu se proclama că suntem­ și ROMANULU 23 APRILIE 1871 voimu a fi, séu se ne culcăma și în îmbuibare, s’așteptăm și se sune ora din urmă pentru țară. Ora este aprópe a suna, și Ro­mânii au adoptatü cea din urmă alternativă: eî ascâptă martea țerei în inacțiune, cu brațile ’ncrucișiate și ’u îmbuibare. Ca și Romanii de­cadenței, Francia a datu semnalulu decăderei rasei latine, și noi por­­nimu p’aceași cale: vomu căda, și vomu căde cu rușine, fără luptă, fără resistință. Aveamu uă datoria de cetățianî de ’mplinitu, vă datoriă sacră, se esercitama și se apărămă drepturile nóstre; aveamu datoria se spunemü prin votulu nostru că voimü a trăi, că suntem a uă națiune și că soima a susține instituțiunile și libertățile nóstre; guvernulü a facutü cercările sale de sugrumare, acele cercări au fost­ de ajunsu ca se reușiescă în ilegalitate ; nu ’ a trebuită forța bru­tale, pentru că nu găsea resistență; nu’î a trebuită se recurgă la es­­treme, pentru că nici uă voce nu s’a rădicată ca se proteste în con­tra arbitrarului. Giambașului și con­sorții ’și-au primită salariile în li­niște și cu uă deplină satisfacțiune, și în sfârșită ei suntu stepănî pe situațiune, pentru că nici una Ro­­mânii cu animă și cu patriotism, nu le dispută acea situațiune în fa­­vorea libertăței și a onorei naționale. In într’unirea publică s’a numit fi uă comisiune, care se represinte drepturile și prerogativele alegăto­­rilor, pe lângă guvernă, care se proteste în contra ilegalităților­ care se ceră respectulü legei și esecuta­­rea ei în operațiunile electorale. A­­cea comisiune, nu s’a îndeplinită, dupe mine unule datoria iei; ea a privită cu indiferență ilegalitatea și arbitrajul­ a vedutu ușile colegiuriloru electo­rali desch­idându-se înainte de ora determinată de lege, și șatele îm­­pléndu-se de bătăuși ca se oprască intrarea cetățeniloră pacinicî alege­­tori, a vedutu bandele de es puș­­căriași funcționându -fiua ’n­ameda mare, a vedutu la negru cetățianî onești bătuți și pe d. Periețianu torturată , a redutu corupțiunea și degradarea societăței făcendu-se alegetorî prin aginții bandelor, de es pușcăriașî și aî poliției, în una stată libero, sub regimuri constitu­ționale, și a lăsată a se face totă fără unu cuventu de protestare, fără uă liniă, fără unu strigătă de in­­dignațiune , și nici unulü din d-nii comisari nu s’au dusu se scule pe d. ministru, se ju ducă la unu co­­legiu se vede sala deschisă înaintea orei, seda puse faciă cu bandiții și se’i câră justițiă și ’mplinirea pro­misiune! ce­a dată. In facia unei asemenea situațiuni, simțimă necesitatea de a face uă declarațiune: guvernulu actuale are dreptate ? Guvernulu actuale are dreptate, pentru că are cuvéntu acelü adagiu vechi” și tristă „una populă are „toto-deuna guvernulu ce merită, „și guvernulu unui stată este totu­­„de­ una oglinda fidele a națiunii ce „guverneză!“ Meritümü unü gu­vernă de presiune și calomniă: ílü meritümü, căci ílü avemü și nu­ lü combatem! Meritümü unü guvernă care se fie protectorul ü și protegia­­tulü bandeloru de espuscăriași: ílü meritümü, căci ilü avemü și ne su­­punemü lui, și facemü ceea ce vo­­iesce elü, și-i asicuramü noi trium­ful­­ și puterea. Laudă dorü guvernului: elű își cunosce țara, și, pipuindu pulsulu națiunei, o trateză după starea ei morală; o trateză ca pe unü muri­bund! pe care nu o mai desceptă nici cordialele cele mai puterici, nici stimulantele cele mai ațîțătore. Și guvernulu are dreptate! Guvernulu are cuventű: miniștri cari au mai făcută măcelurile de la Craiova, scandalurile de la Ploiesci, lovirea de statu de la 2 Mai 6, su­grumarea libertățea presei, statutul­ și cari sunt d espresiunea regimelui cuzistű, au venită la putere, ei au disolvatü fără motivă legale consi­­liulu comunale, și națiunea nu a protestată, nici chiar­ în alegerea comunale, celu puțină prin atitu­dinea și vot­irea partitului liberale. Guvernul­, care este espresiunea reacțiunei celei mai îndărătnice din țară, care a inventată faimosa cons­­pirațiune de la Ploiesci și Jilava, unde a implicată pe toți omenii onești și independinți, unde a calomniată națiunea, unde a ucisă și a arestată pacinicî și buni cetățianî; guvernulü, espresiunea acelei reacțiuni, care a făcută jafurile, prădările și torturile de la Cuca-Măcăi, măcelurile de la Pitesci și care a organisat­ în ale­geri bandele de es-pușcăriași; acesta guvernă, espresiune a acelei reac­­țiuni, a venită la putere, și nați­unea nu a protestată nici chiar­ în alegerea comunale, celă puțină prin atitudinea și votarea partitului li­berale. Guvernul­ și reacțiunea aă­drep­tate ! Adevérii au Șisu ele, cându au scrisi că, „națiunea română nu „este de ajunsü matură pentru li­bertățile și istituțiunile constitu­ționale !“ Adevéiü aü țlisă ele, cándü aü serisü: „Că la noi puterea politică stă ,,î n mâinile unei populațiuni semi­­„selbarece, semi-gură, coruptă și de­gradată mai pe jos” de nivel”, și „a unorü proprietari avuți, osebite „fracțiune de dotări, cari toți intrigă „pentru putere și dintre cari unii „sunt„ plătiți de câte unulü din „patentații străini.“ Adevărulu au disti ele, cându au datu micei și neînsemnătorei mani­­festațiuni de le sala Slatinenu pro­­porțiunile unei revolte unei cercări de revoluțiuni resturnatóre, căci Ro­mânii nu mai suntu capabili de fapte mari. Cuventii aveau ele, cându au pusu în cameră târgulu în mâna suveranităței naționale și­­ i-au ’sisit: séu suveranitatea naționale abdică la drepturile și prerogativele ei, séu abdică. . . . altă cine­va. Reacțiunea în putere se rostogo­­lesce în desfrânarea politică și ’n voluptățile triumfului celui mai in­­c­alificabile, răspândindă panica în societate. Și bine face reacțiunea, căci a găsită, cum c­ice vechiulu proverbu românü, „satu fără cânt.“ Unii autoru, oma politică, dice ’ntr’unü articlu publicată, suntu câ­te-va­­ suile: „Atunci, cându Rusia va suna „din cornu aducêndu aminte de­­„trânului Wilhelm promisiunea s­a, „— atunci vă gâlcâvă într’uă câr­­„ciumă va fi forte d’ajuns”, bătaia ,,’ntre duói ómeni beți va fi decla­mată de revoltă și va servi de „protestă armatei destinate a ne „pune la cale și a ne’nvăța minte!“ Avemu periclulü în centru, sun­tem­ amenințați de perderea insti­­tuțiunilor constituționali și a liber­­tăților­ nóstre. Avemu periclulu din afară, la unu momentu data, ocu­­pațiunea străină. Și ’n facia acestora periele, na­țiunea, alegătorii, partituri liberale păstreză atitudinea unui moribundü în agoniă, care nu mai cere de câtă­iniștea, ca se m0ră în pace! Are dreptate guvernulu și bine ace, căci noi m­ulți credemü că ora deșteptărel nu va mai suna pentru Români, că națiunea sătulă și ’mbuibată, voiesce se mor! și.... va muri! Națiunea crede că a sunată ora Deirei raselorü latine, și voiesce se aibă sortea Franciei, fără se’și dea nici chiar a cela puțină meritul l­uptei. Națiunea în amorțire acceptă ca periclele ce o amenință se devie­nă realitate, se’i dea isl­irea ucișiă­­tare, isbirea din urmă, și miniștrii, cari suntü espresiunea Cuzismului, a statutului, a sugrumărei libertă­ților­ se fie cei din urmă miniștrii ai ultimei scene de politică și na­ționale de misiune, ce se petrece. Pant­azi Ghica. FESTINULU de înfrățirea Maghiariloru și Români­­loru Brașioveni. (Continuare) După ce se rostiră cele două cuvân­tări de salutare și resalutare din partea sus! pomeniților!! domni—precese și ur­mate de bubuite de pive și de­rivate, se pune conductului în mișcare. In fruntea conductului era musica militară, după acea urmau stindardele și adică stindar­­dulu imperătescu în mijjlocu, de amen­­doue laturile urmau stindardul!! naționale maghiari­ și celü romănfi; după aceea membrii comitatului decorați cu cocarde, ce împreunat­ amendone tricolorele na­ționale. Intre publiculü ce forma conductuld, și numera de la 2—3000 de persone, era deputațiuni din Háromszék, din co­­mitatulu Albei—superiore și S. Sz. György precum­ și corpulu oficialiloru de honveziî. Că mulțime, ce trecea peste 10.000 de omeni, se afla pe stradele pe unde tre­cea conductul! Acesta porni de la gim­­nasiulu român! greco-orientalü, care era decorată cu stindardele națiuniloru fes­tive, și, intrândă pe porta Seheiloru în cetate, trecu pe lângă casina română, peste piață, pe la casina maghiară, unde de pe ferestri se aruncară cununi de flori peste flamure, înaintă pe strada Vămei în josu și, eșindil din cetate, luă direc­țiunea spre otelul­ „La sere“, respindü numai cu mare greutate prin mulțimea cea mare de omeni ce acoperiau piața întinsă între promenadă și delulu strejei. In totü decursulu conductului sunau și resunau trascurile, era musica militariă esecuta cele mai frumóse piese naționale romăne și maghiare. In otelula numită s’a ținută banchetul! Numerulü ospețiloru era atâta de mare, în câtu numai uă parte din ei putură afla locu, și mulți eșiră și se­ ospetară prin birturile din pregiur! După ce se așeiiară ospeții, între cari și oficialii imperătesci, pe la mese, se rădică toastulu­celu dantuiu pentru Ma­­jestatea Sea imperatulu de către domnului Diamandi Manoli, care întâmpina unu en­­tusiasmu ne mai aud­iia­. In decursulü toastului se și trimise din partea comi­tatului dă telegramă Majestăței Sele, la care veni respunsulü aretata în ne­ tre­cută ală­­ Jianului nostru. După toasta cântă musica imnulă populară. După acea luă cuvântulu domnulu Réthi, inspectorele r. scalelorii comunali din dis­­trictu și ținu una toasta lungă pentru Gazetta Transilvaniei publică ur­marea dării de sâmă a serbării de ’nfrățire între Românii și Ungurii din Brașiovu­, completämü dorü după dânsa acésta dare de sumă, a cărei publicare ama început-o în penul­­timul­ nostru numeri:

Next