Romanulu, mai 1871 (Anul 15)
1871-05-05
374 ROMANULUI MAIU 1871 Ghergani, 20 Aprile 1871. D-lui redactore alu diarulu ROMANULU Domnule redactare. Intr’unu articolu din cele mai frumóse, la adresa mea, diabiulă Pressa contestă cifrele ce amu data eu ca stimațiune a lucrărilor drumului de ierii Strasberg, și contestarea sa Pressa o dovedesce nu cu una cu doué, dérü cu cifrele oficiale ale inginerului statului; vedeți că nu este glumă, și dovedă de rea credință, ba și de trădare din parte’mî, ad usum delphini, cumü zice d. D. Sturza, reese curată la lumina Șilei. AtâtQ numai norocit că în materie de cifre totu omulu este constrínsa, vrenda nevrende, a se supune la uă logică severă, fie ele macara dotată de iotă libertatea de judecată și de apreciere de care se bucură cei de la Pressa, totă nu se póte sustrage la fatala necesitate la care ne supune cifrele. Stmațiunea unei lucrări industriale nu comportă două valori deosebite: uă casă, uă oca de terți, uă pereche de cisme, Intruna locă și Intruna timpu dată, nu potă avea, totă într’uă o Ji, doue valori deosebite: nu póte fi asupra cifeliră ce le represintă duóe moduri de a vedea, nici doue morale. Deși nu posedămă tóte elementele necesarii pentru a calcula penă la unü banii valorea reale a lucrărilor esecutate și a obiectelor aduse de d. doctoră Strasberg, dâră, servindu-ne cu orecare cifre și prețuri netăgăduite ce ne putemă procura pe ici pe calea, totă putem ajunge la uă apreciere aproximativă convenabile. Că discusiune asupra valorei adevărate a acelor lucrări ar fi cu atâtă mai importantă, cu cătă în cameră nu s’a putută discuta decâtă procedura urmată în partea financiară a concesiunei, era partea cea esențială, acea de a se serie valore reale a dobândită țera pentru 245 de miliare franci obligațiuni, date concesionarului în mână și pentru care s’a obligată a’l plăti pe totă anulă în cursă de 90 de ani câte 181 a milióne, nu s’a putută atinge de câtă f0ite ușoră: că discusiune fără înjurături și fără invective nu ar fi fără interesă, credă că, pentru publiculă română. Cifrele date de mine într’acestă cestiune diferă în adeveră de cele care figureză în tabela stimativă, dresată de inginerul statului la 31 Decembre 1870, și diferă multă, cu vre uă 70 de milione, dară acea diferință provine ea din greșelă, din rea credință, din trădare sen din vre uă apreciere eronată, întemeiată pe base false? Aci este Gestiunea. Se chiamămă în ajutorul nostru rațiunea, ca se ne putemă lumina și ajunge la descoperirea adevărului. In considerațiunele ce’mî propună a pune înaintea lectorilor diariului dumnevóstru, voiă căuta a nume servi de câtă cu cifre avândă autoritate chiară în ochii ómeniloru de la Pressa, le voiă împrumuta numai de la d. Donici. Incepă cu paragraful al 2-lea ală tabelei—privitoră la terasemente. In stimațiunea acesta găsimă în tabelă: „530 kilometri linia Bucuresci-Galați—Romanii și Tecuci„Bărladii la care lipsescu: asigurarea „taluselor” cuvenite, înclinarea ta~ „luseloru, s au evaluații 90 ° din „60,000 fr. — 28,620,000 franci. Presa crede negreșită că inginerul Statului, mergendă pe linii, a calculată debleurile făcute pe fiecare kilometru și că a îmulțită cubajului dobândită cu prețură cu care s’a plătită de sub-concesionari metrulă sub-terasieriloră și că astăfelă a dobândită cifra de 28,620,000 ft. valore nominale. De ar fi așa, apoi cifra din tabelă ar represintă netăgăduită valorea terasementeloră și nu ar fi nimica de disă;deră se ne dea voie Pressa se’I spunemă că este învederată că inginerul Statului a procedată altă felă. Se ne aduce să aminte că la pagina 15 a proiectului de concesiune, cu data 18 Februare 1868, presentată de principele de Hohenlohe, de Duca de Ratibor, de cornitele de Lehndorf și de doctorul Strasberg, găsimă sub rubrica „stipulațiuni „normative pentru construcția editorii ferate române“ ună devisă în care deosebitele lucrări își aă fiecare cifra sea corespund letere la totalul de 250,000 fr. pe kilometru. — Acolo figureză: Terasementele pentru 60,000 fr. Platforma pentru . 75,000 fr. Podurile .... 33,500 fr. Gazele .... 12,000 fr. Materialul rulant . 33,400 fr. Și restulă ă l’avenant cumürice Francesulă. Acestea sunt cifrele care se vedă că ar fi servită de normă inginerilor, ministeriului lucrurilor publice la stimațiunele ce aă făcută. In Gestiunea deră a terasementeloră, inginerulă Statului Orăcumă ș’a așternută calcululă. A constatată mai ântâiă că terasementulă pe linia Bucuresci—Roman și Tecuciă—Bărladă,s’aă făcută pernă percursă de 530 kilometre, lipsindă numai 10 ° C din lucrarea totală (asigurarea taluselor etc) după acea a îmulțită 530 kilometri cu 60,000 fr. valorea kilometrică din devisulă de la pag. 15 a doctorului Strasberg și astăfelă a dobândită suma de 31,800,000 fr. 530x60,000 = 31,800,000 din car apoi scădend 10 °/o seu 3,180,000 a dobîndit suma de 28,620,000 fr. indu și ’mputernicită de somnu și, câtă pentru viitorii, se ’ncredu ’n îngrijirile misterióse ale ființelor și invisibile seu supranaturale care ’hi păziseră pene ’n acela momentu. — Presupuindu că suntă mortă și camă trecută în Lună, își clise dânsulă în sine, nu vodă pentru ce se me ’ntristeză. Amu fostă credinciosă femeieî mele ’n totă vieța, suntă curată înaintea lui Dumnedeă; nu’ mi pesa de nimică. Luă uă ceșcă de ceaiu, pe care ’să găsi cu multă mai bună decâtă ceaiulu din Londra, și, aruncăndă greua’i manelă, căreia cu tote astea ’I detoriană bine-tăcetore nădușală, eși din pată ca se esamineze cu deamănuntulu localitățile. In Li-Ki se află acestă articlu : asta camerei unei fete trebuie se fia invisibile. Așa dară acestă sumă nu însemneză că țera a dobândită în terasemente dă valore de 28,620,000 fr. pe linia Bucuresci—Romană și Tecuci—Bărladă, ci numai că pe prețul de 250,000 fr. lucrări kilometrice parte alicotă afectată la lucrările de terasemente este representată prin cifra de 28,620,000. După ce amă constatată, credemă, destulă de lămurită că valorea de 28,620,000 fr. este fictivă, eră nu reală, se căutămă acumă se găsimă, de se pare, valorea reală a acești lucrări. Ia acesta cercetare se nu ne raportămă nici la cea-a ce am putea constata făcândă cubagială a câtoră-va kilometri și conchidândă prin inducțiune pentru valorea celorălalte. Se nu ne raportămă nici la aprecierile voiajorilor, cari nă percursă linia de care este vorba și cari aă putută judeca adâncimile debleuriloră și înălțimele rembleuriloră, observămă numai în trecătă că pe prețintă de 75 de bani, cu câtă s’a plătită terasieriloră metrulă cubă cu 60,000 fr. de kilometru sau cu 44,000 fr. valore efectivă s’ar fi putută face 58,500 metri cubi de terasementă pe fiecare kilometru, adică că am fi vedută pe totă percursulă adâncime de săpătură și înălțime de împlutură de 12 metri celă puțină. Se nu ne raportămă la aprecierile ochiului, ci se ne servimă cu cifre positive, cu cifrele inginerului Doinci, luate pe linia Bucuresci—Giurgiu, linia netăgăduită, credă, multă mai bine construită și pe care terenul este multă mai accidentale decât pe linia Bucuresci—Ploiesci, Buzeă—Brăila—Galați—Roman, și Tecuci—Bărladă. Pentru linia Bucuresci- Giurgiu d. Donicî ne dă 8400 metri cubi terasmentă pe kilometru; acestă volumă, calculată pe 75 de bani, dă 6300 fr. pe kilometru, 8750 fr. valore nominale, din care, scădendă 10 ° C partea lucrărilor neesecutate, avemă 7875 fr. de kilometru scă pentru 530 de kilometrii 4,173,750 fr. valore nominale pentru terasmente pe linia Bucuresci-Romană și Tecuci- Bârladă. Până la probă contrarie, se ve dea voie domnii de la Pressa a crede că cifra nóstrá de 4,173,750 fr. este mai aprope de realitate decâtă acea de 28,620,000 fr. care figureză în tabela stimativă a ministerului lucrărilor publice. Se trece că acumă fără discusiune asupra stimațiunelor ministerului pentru ceea ce priveșce cheltuelile de întreținere, împregiurârile de gaze, împregiurârile de cale etc. și se ne oprimă la § 6 întitulată podisoi. Acesta lucrare în devisur doctorului Strousberg figureză pentru 11,000 fr. de kilometru, prin urmare pentru suma de 5,643,000 fr. în tabela stimativă a inginerului stat Chinesii au vrută se dea, prin extindere, ună înțelesă materială înțelesului morale alu acestei mașime. E peste putință, ínadeverit, se se găsescá uși a unui gineceă chinesă. Camera virginale e ca una din acele cutii care se deschidă printr’ună punctă secretă. In zadară deră, grație lui Li Ki, Melford căută ușia camerei sale. Cele patru ziduri n’aveau cea mai mică sgărietura; vopseaa, totă la felă, îi acoperia fără nici oă întrerupere. Tenerula marinară merse spre ferestră, care se deschidea ’n spre ună balconă forte grațiosă construită și care da ’n grădină, dére acestă balconă era ca un mare coliviă cu vergele de seră, colorate și ascunse de buchete de fiori strînse la titlul. Eră acumă cifrele d-lui Donici pe linia Bucuresci - Giurgiu, 2240 fr. pe kilometru, 3111 fr. val. nominale, care pe 540 de kilometre terminate pe 95 °/C ne dă 1,679,940 fr. val. nominale valore multă mai aprope de adevöra decâtă aceia de 5,643,000 fr. din tabela stimativă a ministerului. De aci trecândă, sub totă reserva și péne la ample informațiunî, asupra cifrelor din tabela stimativă a ministeriului: 4,411,800 fr. zidăria pileloră; 4,421,520 fr. ferăria tablieloră; 1,431,000 fr. fondațiele; 1,108,080 fr. pola tablieloră și, oprindu-ne la §13 de la titlul ăX, observămă că inginerul statului a prețuită railurile pe basa de 45.000 fr. kilometrulă. — Metrulă curentă de railă Strousberg cântăresce 28 kilograme, adică 56,000 kilograme pe kilometru, la care, de vomă mai adauge și 5 ° C railurile îndouite de garagiă, avemă 58,800 kilogr. de kilometru pe 300 fr. tona (417 fr. val. nona.) face 24,520 fr. pe kilometru sau 13,240,800 fr. pentru 540 kilom., în loc de suma de 24,300,000 fr., cum se află trecute railurile în tabela stimativă a ministerului. Ama pute face, după analogie, uă scădere și la suma de 1,890,000 fr. la accesorie, deră, ca se nu lungescă pre multă epistola mea se trecemă la traverse.—Ele, pe una percursă de 100 de kilometri, suntă de bradă, ne-o spune inginerul Statului, calculându-le pe prețulă jumătate, servindu-ne și aci de stimațiunea d-lui Donici pentru linia Offenheim, avemă pentru valorea traverselor ă 2,352,000 fr. valore reale seă 3,127,778 fr. valore nominale în locă de 7,350,000 fr. Trecendă înainte, însetată pené la esa de informațiunî și primind pene atunci cifrele din tabloul ă stimativă ale ministeriului. Pentru schimbarea căilor. Pentru așezarea șinelor. 1.410.000 fr. transportul materialului la locuri de pasă, 1.500.000 fr. balastulă, etc. Se ne oprimă la casele de cantonieri, pe care toți le cunoscema și pe din întru și pe din afară. Aceste clădiri sunt cotate în de insulă Strasberg pe 3,700 fr. de kilometri seă 7,400, fr. una, adică 450 galbeni monetă bătută. Se neierte d-nn de la Pressa, deră aci îndrăsnimă a le elice de la noi că pre suntă scumpe și că nimeni din dumnuloră nu ară consimți se cumpere astă-felă de casă pe prețulă acesta, afară de locă, se înțelege. Și întrebămă déca nu credă și dumnelem că cu 100 de galbeni, 1,200 fr. seă 1667 fr. valore nomază fi bine plătită, adică pe 834 fr. kilometrulă sau 450,360 fr. peste totă în locă de 1,298,700 fr. câtă be ună locă în formă de ciorchină. Pardosela acestui frumosü kioșcu era limpede și lipită de unu strată subțire de lacă, înconjurată de foi de nenufarii. Melford rădică perdelele verdi care ascundeau vederea și redu ună pământă necunoscută, după cum memoria sea de călătorui nu’î putea oferi unü altului asemenea. In acelă momentă întinsa câmpia, udată de ună cotă ală rîului Hoang-Ho, strălucea de nisce culori aprinse ale aurorei tropicale, și ochiulă nu ’ntălnia pe dânsa de câtă la nesce distanțe infinite mă miao singuratecu cu coșiu’i de porcelanâ și moțu’î de bumbace roșii; nimică n’arăta acelă roditoră pământă, ală cărui șefă este uă muncitoru încoronată. La orizonte munții vaporoși se sperdeaă în frumușețe găsimă trecute în tabela ministeriului. Ca se scurtămă, trecemă peste tote paragrafele urmatore și ne oprimă numai la no. 46 și 48 pe care ceremă se le reducemă după cifrele ce ne-a dată domnulu Donici în privința liniei Offenheim, pe care materialul de sploatare este prețuită 16,000 fr. în locă de 22,500 fr. și cheltuielile de administrațiune 5,000 fr. Aceste două reduceri ne dă 12,000,000 fr. și pentru materialul rulant în loc de 16,672600 franci, și pentru cheltuelile de administrațiune 3,750,000 fr. în loc de 11,131,560 fr. ce figureza în tabela stimativă a ministeriului. Cu aceste câteva reduceri ajungemă la uă valore nominale de 64,929,618 fr. în loc de 122,114,850 fr, ce ne dă inginerul Statului. Reducândă în aceași proporțiune și suma de 24,535,141 fr. din tabloul estimativă aferente la lucrările Chitila-Severină, avemă 13,000,000 fr., care adăugate la suma de mai susă, se dăună totală de 77,924,612 fr. în loc de 146,467,991 fr. din tabloă sau 55,907,654 fr. valore efectivă, cifra care diferă cu vre 8 milione de acea-a ceamă însemnată în epistola care ’mi-a atrasă fulgerile Presset. Amuznse încredințarea că inginerul Statului nu va face greutăți a reduce din sumele ce nu amu atinsă celă puțină acele 8 milióne. Dară chiară dheamă admite cifra de mai susă, totă putemă zice că pentru 245 de milione obligațiuni Statulă a dobândită că lucrare a cării valore, cu cea mai mare bunăvoință, nu întrecea la 31 Decembre 1870 valorea de 78 milione valore nominale, aprópe 56 milione fr. efectivă — înțelege fiecare la ce pagubă ară fi espusă Statulă română, decă compania Strousberg ară cădea. Amă ținută, domnule redactare, a arăta aceloră cari ară fi puși în nedumirire, că cifrele din tabela stimativă a ministeriului lucrărilor publice nu suntă represintațiunea valorei reale a lucrărilor făcute, precumu pare că credă omenii de la Pressa, ci că ele suntă numai uă stimațiune după ună devisă adoptatu de ministeru, nu seă nici cumă nici pentru ce. Termină, domnule redactare, repetindă că ară fi de ună mare interesă se se facă uă stimațiune seriosă a valorei reale a lucrărilor, care se scie într’ună modă exactă și positivă ce avemă în schimbă cu acele 245 de milióne în obligațiuni, ce guvernulă română a dată în mânele doctorelui Strasberg. Pénă atunci mărită cifrele ce am dată în epistola ce v’amă adresată acumă câteva țile. Rugându-ne, domnule redactare, a da uită locă acestui articulă în fețe ale doritoru și daă câmpiei ca une felă de ’ncrețitură de nori nemișcați, atârnațî între pământă și ceră. Melford își plecă fruntea pe peptă și ’nchise ochii spre a’și aduna suvenirile. Adâncură leșină care’să isbise pe paragială din Hog-Lane îl luase pe deplină acea facultate instictivă care ne face se aprețuimă, chiară după somnu, mesura timpului trecută, își aducea aminte scena din Hog-Lane, cheră ca prin nesce vise atâtă de întunecose, încâtă i-ară fi fostă pes te putință se preciseze, într’uă depărtare mai mică seă mai mare, diua ’n care ciocnirea chinesă ’î cadu pe frunte. Două lucruri numai era destulă de lămurite pentru densură: mertea sea ’ntr’uă uliță plină de omeni, și re’nvierea sea ’ntr’uă pustiă. ... Și ce de’ntunericu între aceste doué lumini! FOIȚA „ROMANULUI44 ANGLELU ȘI CHINESU DE MERI1). II. Cândă Melford se desceptă, palida rudă a aurorei se juca pe mobile cu lucirea de agonie a lampei. Melford suferia multü mai puțină. Rănirile la capă, care nu ucidă numai de câtă, nu surită periculose și se vindecă ’udată, mai alesă căndă rana e pe pelea unui marinară anglică. Tênerul nostru, cu nobila nepăsare a vârstei sale, se bucura că se simte trâ p) A vedé „Románul ű“ de la 27 Aprile péné hȘI,