Romanulu, iunie 1871 (Anul 15)
1871-06-11
ANULU ALU CINCI-SPRE PECELA Administrațiunea fu Pasagioni Româna. Vo. 1.—Redacțianea Strada Colțea, Vo. 42. VI ESCE ȘI VEI FOTfE ABONAMENTE IN CAPITALE : unu anü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : unu anü, 68 lei; șase luni 29 lei; trei luni 16 le;uă luna 8 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unui exemplarü 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.i ANUNȚX DEl Anunțiuri, pagina IV. linia 30 litere — 40 bani [aserțiuni și reclame, pag. III. linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFUSATE.— Articlele nepublicate se vor arde, nu ve In facia reacțiunii care amenințiă societatea cu ucidere, și ’n facia atâtorö renegări ș’atătorii renegați nu noi, și astăzi mai cu semn, vomü părăsi chtele nóstre credințe. Astă-ji dorit, ca toți anii, și cu mai multă credință de câtu în toți anii, Redacțiunea și Tipografia Romănului, vomu serba aniversarea Revoluțiunii, renascerii de la 11 Iuniu 1848 Rîdă reacțiunea, noi vomu iubi și vomu crede. DEFEȘI TELEGRAFICE (ServițiulQ privatu alu Monitorului). Versailles, 20 iunie, —Uă circulariă ministrului de justiție cere demisiunea magistraților, cari acceptă a fi candidați pentru deputați. Manifestalü stângei republicane moderată a dobândită șese spre dece noul designi. țarele din Paris anuncță arestarea lui Regere și Resinier. Guvernulü autorită restabilirea telegrafiei private în departamentul Seine-et Oise; restabilirea va avea locü imediată dacă liniele telegrafice vor fi restaurate într’una moda suficientă. (A) Edițiune de sora Bucuresci, 22 Cireșari. Suntema în ajunulu Revoluțiunii de la 11 Iuniu, 1848. Acumu, ca și atunci, privilegiulu cu beizadelele séle se resfațtă și se refoiesce, intemeindu-se pe divisiunea și nepăsarea Românilor și pe invasiunile turcesci, rusesc! și nemțesc!. Atunci, privilegiulu cu beizadelele séle cerea cotropirea țerei prin colonii muscălesci acuma lucrézá pentru robirea iei la coloniele nemțiesci. Atunci Vodă Mihai Sturdza sancționa sentințe de morte, acuma fiolă seu voiesce se repuie mórtea pe capulu Româniloru, dupe ce casé îî va pune supra fctare de asediu. Atunci privilegiulu lupta pentru suprimarea limbeî romăne din Licee, astăzil prin brațului d-lui Tell, și smerenia profesoriloru, ucide instrucțiunea și românismul, lovindu pe profesorii cei buni, învățiațî și morali, ș’aservîndă suptù jugulu străinului ânsa și biserica română. Acumu énse ca ș’atunci vocea națiunii începe a s’autji, și cu fericire semnalumu astă<Ji strigarea a doué roué voci ale națiunii, una din Bacău și cealaltă din Iași, și printr’uă manifestare a Provedințeî, cumü Țce guvernulu, amendoué aceste noué organe ale națiunii apărură în jur de 6 Iuniu, ce este ziua aniversarii în care la 1848 plecară din Bucuresci pentru Islaz, b d. Ștefan Golescu și Ion Eliade, unde-I aștepta Căpitan Pleșoianu și maior Tell. Gazeta din Bacău, supră direcțiunea d-lui Constantin Platon, începe prin următorea strigare: „Ce voimu ? Cine suntem”9 „Ce voimu? „Voimu se ’nvingemü reacțiunea care se rădică, și care crede că trebuie se mai trăiască. Voimu se nu retrogradămü și se nu ne re’ntorcemü la timpurile acele condamnate, căndură facțiune impilatóre și lacomă muncea națiunea întregi, cându numele de Romănu era aruncată drept o bajocură poporului, și haina poporară, sucmanulă, era reservată celora degradați pentru crime, cându tote sarcinile și tote suferințele se aruncau asupra poporului, și tote bunurile și folosele se reservau unora trântori desfrânați. Voiniü se conservamu drepturile nóstre neatinse, și se ne desvoltăm și prin libertate. Noi suntem încredințați că astăzî mai multu de cătri oricăndu, totu Românulu de inimă nu pot voi aici cugeta altă felă, în fața situațiunii de care suntemu amenințațî. „Umbrele acelorași ființe pe cari generațiunea nostră liberale le-a fostu înmormêntata pare că iesú din Intunericul, unde trebuiau se tacă pentru vécuri, și s aretă vederilorü nóstre surprinse d’aceste fantasme ale une alte lumi, d’acești strigoi carii ne ’mpresará diva ’n ameda mare — Ei vino cu pedépsa de marfe, cu starea de asediu, cu încătușiarea presei și a liberii cugetări, cu supresiunea juriului, cu restrîngerea drepturilor politice în vechile familii reglementare, cu aducerea ’n țară a golănimei nemțesci, cu robirea comuneloru rurali la bunurü placü alți slugiloru boieresci; în sfârșitul, ei năsuiescu la restatornicirea privilegiurilor oligarhice în beneficiul evgheniștilorü mo slusiți. „Cine suntemü ? „Suntem vocea și cugetarea poporului deșteptată, care nu va suferi se i se facă violență, și nu va tolera se-i fie încălcate drepturile sale de către pă mână de facto și descreierați. Egalitate de drepturi și egalitate de datorii, este devisa nóstra nu ceremi privilegiul pentru nici uă clasă, ci din contra ceremii ca în atmosfera libertății, tóte se prospere prin propriele lor forțe.“ Și mai la vale. „Vă reacțiune impilatóre domnesce și conduce poporele țerilor si acestui continuinte. „Acesta este ultima respirațiune, a unui corpul adusă pe patura morții, de crimele și infamiele vieței sale. Nu este posibile se mai traiesca aceste corpu, și decă dă semne de viață în aceste momente causa este legea naturală ce permite bolnavului convulsiuniie cele din urmă „România, parte integrantă din continintele europeană, urmeză și ea aceste cuvinte atmosferică infectatü de miasmele reacțiunii. „Se’ngănf! guvernanții noștri! de resultatele opținute cu alegerile din urmă se feliciteze prin mesagiulu de deschiderea corpurilor legiuitóre, c’am învinsă simținântul Oțerei, că i-au impusă voința loră și că vor merge cu otărăre p’acésta cale, pănă la succesulü din urmă Ofticosulă, carele mai are două momente de respirată, își face proiecte de uă nouă vieță, și-și reguleză modulă cum care să trâiască de aici înainte. Realitatea casé își bate jocă de facticea bucurie a mariatului, și o să asverle acolo, de unde nu se va mai întorce. „Avem înaintea noistră, petițiunea compusă în sala beyzaddel Gr. M. Sturza, subsemnată în frunte de însuși beizadeaua, mai la mitjloculă suptă semnaturi* loru de C. Antonescu, spre codă de V. Mafteă, și ’n fine luată supta patronagiului Mavrocordat-Maiorescu. „Uă coalițiune de pleșcari, grupată în jurulu unui capitană în detrimentul’ în* tregei națiuni. Ni se pare că vedemă pe Bujoru, recrutându-și haiduci printre flăcăii cei mai sprinteni ai moderănilor”. „Datoria nostră ne impunese deșteptárnű poporulu ce stă spectatore indiferite, în fața tutorii tripofagielorü nerușinate ale actorilorü din scenă. „Stigmatisândü cu desprețură ce merită niște acte de asemene natură, punemu supta ochii lectorilor noștriî căte-va din alterrațiunile petițiunii Sturza-Antonescu- Mafteu-Mavrocordat-Maiorecu: „Reacțiunea voiesce se’șî ilustreze revenirea în lume, prin rei ntroducerea pedepsei cu marte, pedepsa cea mai inimă a mânere tiranului Statului, și a judecătorilor plătiți din grația lui. Nici mai multă nici mai puțină, Bezede Grigori Doranu, cu pedepsa morții în mâna sea de ferii, și apoi fericirea cea multă din domniatura căzută la 1848. „Delictele de presă, se nu se judece de juriă, ci de către tribunalele ordinare. “ „Pentru că nici uă dată unui Berede, fosta pașă Turcescu, nu-i va plăcea se fie obiectulă criticei publicității pentru actele sale, cari n’au fostu pené acuma de câtu contrarie aspirärilor naționale Pentru că reacțiunea crestându că i-au venitu și iei timpurii, se ’nțelege că nu póte suferi se i se scotá ochii necontenită cu faptele sale.“ piarulă ce apăru în Iași se numesce Uniunea Liberală. Nu cunoscemu direcțiunea și redacțiunea acestui nou organă, dară vedemă că elă, în facia reacțiunii, manifestată prin programa ș’a candidaților la Domină, Beizadelelor face apelă la toți românii d’a se grupa ș’a opune reacțiunii puterea legale a dreptății. „In nisce momente atâtă de grave, dice Uniunea Liberală, în cari uă reacțiune puterică câră a cuprinde și domina întrega țară, datoria cetățianului bine-cugetătoră și desinteresată este de a lupta cu energie și perseverință. Lupta este semnul de viață la una poporă! Scopul asociațiunilor dintre omeni nu este și nu pote fi altul decâtă acelă de a se dobândi și garanta suma cea mai mare de fericire posibile atâtă pentru colectivitatea omenilor, cât și pentru fiecare individă în parte. „Care are se fie Românulă aceluia care se nu privască astăzi cu lacrimi de jale tendințele reacțiunii de la putere? Care se fie are Românulu acelaa care se nu se indigne la falsificarea prin forța administrativă a regimului nostru constituționale ? Se infimă deci în aceste momente de calamitate speratori indiferințî, căci este a ne sinucide pe noi onșine, ci din contra se luptamü cu tóte forțele nóstre contra tendințelor, reacționarii. Și cându jhema se luptama, voima se jicema se ne și luminămă. Căci, a lupta făr’a fi luminați, far’a sei pentru ce luptămă, este Capitula brutale numai ale omului incultă și fără principii, ca se nujicemă fără de cunostință de drepturile și datoriele séle! „Ore în câțiva ani uă instituțiune își produce bine-făcătorele iei resultate ? Ore tocmai cândü incepemă a ne familiariza cu principiile și libertățile Constituționale tocmai atuncia se ne încercăm! a reveni înapoi la una trecută condemnabilă ? înțelegem! îndreptare și ameliorare, înțelegem desvoltarea și aplicarea sinceră și reală a Constituțiunii, dară se dărâmămă, ori se modiuămă Constituțiunea. O ! acesta nu o înțelegemă, și ve chemă opriți-vă ! Pene aci ! Căci nu sunteți d-v aceia cari ați lucrată pentru proclamarea iei ! Da 1 d-le Manolache Costachi da! Principe Sturza 1 da 1 d-le Corne și ilustre d. Maiorescu! dar nu sunteți d-vostră bărbații acei cari v’ați luptată ca s’o avemă ! țera va merge înainte cu Constituțiunea; țera se va cârmui cu ea; căci, mai presusă de voi și de tendințele vóstre este voința țarei și onerea șefului Statului care a jurată pe ea 1 pentru Dumnezeu ! părăsiți întreprinderea vostră de resturnare, daca sunteți amicii țârei și devotații sinceri ai Tronului! Oposițiunea,— marea majoritate a țârei—va protesta cu energie contra tendințelor vastre de a face din capulă Statului mă spertură politică ! Nu este oposițiunea care doresce resturnare, ci din contra ea doresce se păstra totu prestigiulu Capului Statului, grupându’î în jurul Tronului simpatiei țârei întregi. Nu, onorați demni, nu pentru cutare sau cutare fapta isolata se póte condemna lă instrucțiune; după cum nu se póte condemna religiunea pentru că cutare sau cutare ministru alu ieia comisă fapte oprite de morală. Ordinea se basesa pe stabilitate, pe care ne-amu votată-o la 866; nu va încercați a o scudui, căci țâra nici este ca voi, nici este pentru voi și tendințele vóstre“. Ințeresați are, sinceri dinastici și multă inteliginți, miniștrii, că pre v’ați grăbitu cu petițiunea beizadeleloru și cu punerea în lucrare a programei candidaților la Domnie ? Da ? Atunce, intrați pe calea cea mare și naționale, pe calea dreptății și a moralității? Nu? In acestii casă nu uitați celoi puțină că Pressa s’a împlinită datoria cu cea mai deplină sânțeniă. Pressa din Viena spune, dup’uă telegramă din Constantinopole, cu data 13 iunie: „Ună germană împărătescă ordină uâ recrutare straordinară. In Bosnia și Brțegovina se facă tabere noul. Se pare că Porta voiesce a lua măsuri de precauțiune contra Serbiei.“ Ce 4>ceți despre acestă solie, credincioși servitori ai Candidaților, la Domniile ambelor Principate ? Nu scimți, séu mai drepte, nu voimă astă,ji se scimți cea-a ce cugetați, cea-a ce voiți; se ne permiteți cnse s’amintimü publicului primo: ministrulü Costa-Foru a spusă în Cameră: „Amă fostă siliți se luamă mari îngagiamente“. Secundo: ministrulü celă mare, celă mai mare „dintre toți miniștrii, domnu Manolache Costache Epurenu a disű în Cameră în ziua de 8 Iunie 1871. „Culpabilă este Camera care a dată Ministeriului 14 milione pentru armare, pentru ca pușcile se stea ruginite.“ Se nu fă pusei în arsenale, căci atunci cine mai scie! Póte car veni Romăniloră pofta se-și apere Patria și dreptul ă loră. Mulțămimă de mărturire, d-le Manolache Costachi. Dumneza ai celă puțină darulă d a spune pe faciă cea-a ce voiesci. De ce ânsă nu mergi cu sinceritatea pân'a ne spune câtă mai este pene , se-ți pui pe deplină în lucrare programa ■ trămițândă la urmarea mai ântâi pe d. Lascar Catargi ? Aicii, spune, apropiatu-sa ‘ 4iua, seă mai atuncă de dată câte-va loviri prin măna domniei-sale, ș’apoi se’la dai gata? In ori ce casă grăbescete; acesta scimă toți că se face, mergi dară răpede — cumă mergi cu modificarea Constituțiunii — căci scli că n’aduce anulă că i aduce ceasulă, și cine mai scle pate că mai întărijiăndă Cuza îți va face necază j d’a te saluta pentru a doua oră cu mâna j la nașă. Camera, în ședința de adi. 10 Iunie, după ce-a acordată unele congedie ș’a respinsă pe altele, după ce a ascultată mustrarea primului ministru că și-a schimbată activitatea, a ’ncepută a desbate bugetul rectificativu pe 1871. ( 1 ) ADUNAREA DEPUTAȚILOR, Ședința de Mercur),, 9 iuniü, 1871. 1 (Urmare 1) 1 . După 'nchiderea discusiunei prin bile, se pune la vote și se primesce ca art. 9 următorulă: 1 „Art. 9.— Emiterea obligațiunilor domeniale se va face prin uă subscripțiune publică, ce se va deschide atâtă la o ministerială financeloru, câtă și la tote n casieriele generale de județe, cu’ncepere d de la 1 (13) Iuliă anulă curinte: acestă subscripțiune se va ’nchide la 31 Iulie (12 ) Augustă) anulă curinte. " „Subscritorii vor vărsa în momentulă subscriere t (rece suta din suma d subscrisă; aceste versămentă se va pute efectua scă în bani sau în bonuri de tesaură, a conformă ardeiului . . din legea de faclă. „Subscriitorii se obligă a completa vtrsarea sumei subscrise în timpă două lună ale la închiderea subscripțiunei: uădată S su completarea sumei înscrise, eî voră lărimi titlurile provisorii aretate la art. 3 din legea de fadă. q „Acei din subscriitori, cari nu vor fi fiu( 1) A red<5 no. de ieri. SI VINERI. 11 IUNIU 1871. LUI VINEZATE ȘI VEI FIAUON REA. IN BUCURESCI, la Adminiatrațiunea Jiariului. IN DISTRICTE, la corespbndinții sal si cu pofid Pentru Anunțiura la adresa la administrations. T.A PARIS Pentru abonamente : la d. Darran-Hallegrain, Ras de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiuri: la d-nis Órain, Thomaa si C-nl* Rue Lepeletier, *18. X.A. VIENA Pentru abonamente: la d. B. G. Popovici, Fleisebmurkt. 15 Pentru anunțțuri: la d-nii Haneeveteln și Vorlet Neuermarkt, 11. . tot completată versarea sumei subscrise in termenă două lună de la închiderea subinscripțiunei, voră perde versementulu de la 10 la sută, efectuată la subsoiere și aș ;a ceată verementa va fi atunci dobândită la în folosulă fiscului. sa „Tóte personele, care voră fi subscrisă ’a pentru obligațiunile domeniale până la 31 i Iuliu (12 Augustă) anulă cuvinte, voră ta ave dreptu la uă primă de una la sută asupra sumei subscrise. Acestă primă se va scade din sumele ce ele voră avea vărsa spre completarea subscripțiunei.u Fără altă discusiune se pune la votaj și se primesce, ca art. 10, următorului paragrafă din amendamentă : £ »Art. 10. — Dacă sumele subscrise voră întrece suma totale de 78 milione j a obligațiunilor domeniale, se va face oă reducțiune proporțională asupra sumelor subscrise. j „Se esceptă din acestă reducțiune tóte subscripțiunile de la tei dece mii în josă, precum și acele pentru care subscriitorii vor declara în momentul subscripțiunei că vor efectua versămintele in ’ bonuri de tesaură. „Deca la 31 Iulie (12 August)1871 uă parte din obligațiunile domeniale văii remasă nesubscrisă. Ministrulu de finance, ca președinte al administrațiunei casei obligațiunilor dominiale, este autorizată “ a vinde și după trecerea acelui termenă n obligațiunile remase nesubscrise. In aceste casă vene jarea se va face totă cu prețul ă emisiunea, cnse cumpărătorii voră fi ’ datori a vărsa d’uă dată prețura integrale ală obligațiuniloră, dimpreună cu dobânda de optă la sută pe ană, socotită de la 1 " (13) Augustă 1871, pe capitală nominale " și nu se vor bucura de prima prevăenită la ultimelă alineată ală art... din legea de față.“ e Ca art. 11 se primesce următorul:: " »Art. 11.— Comitatul obligațiunilor do 5 mentale se va institui și va începe operațiunile sale ’ndaă ce se va fi subscrisă o jumătete din totă suma a acestoră obligațiuni, fie chiară înainte de 81 Iulie 11 (13 Augustă) 1871. Art. 12 se primește ierăși dup’amendamentă. 1 Art. 10 din profetă, devenită acumö ’ 13, se primesce fără discusiune și fără fi modificare. Art. 14 se admite cu mici corecțiuni, 1 în acordă cu articlele 9, 10, 11 și 1 1 primite. La art. 15 urmeză arecari discusiuni, privitóre la partea juridică a acestui articlu ș’anume la dobânda ce s’arü pute ’ reclama de creditori, în casă cândă plata ‘ nu li sară face la timpul ăfișată, discu’ siune la care iea parte dd. Sutzu, și A. Lahovari. D. G. Vernescu arată că redacția acestui articlu lasă uă nedumirire: în facultatea cui este specificarea plății? In a ministrului, ori în a debitorelui? Are se se puse ună termenă de plata bonurilor, după care creditorele nu mai primesc o dobândă. Uă creanță ce produce interesă termenulă din ea nu e stipulata numai în favorea debitorelui, ci și ’n a creditorelui. Drepturile câștigate nu suntfi decâtă la disposițiunea celoră ce le posedă. Una creditore s’a presintată cu bonul și se i-se plătască și nu i se plătesce, séa din rea voință, scă din neglijență, séa din neavere. Ei bine, se nu mai continue dobânda? Ce dreptate e asta? Chiară la casa de licidare, care a achitată pene acumă atâtă de regulată, plățile se ’ntărzieză astăi enormă. Asta va fi ș’aci. 5—6 luni nu se va plăti și dobânda se va perde. Ințelegă — trice d. Vernescu — acestă articlu, decă luați obligațiunea ca ’n cutare timpă se se plătescă negreșită. La din contra sară pute Țce că Statulă vrea se ție uă creanță străină fără dobândă, fără nici ună dreptă. D. ministru de finanțe și d. Menalas Ghermani daă esplicațiuni c’aci nu e vorba de cătQ de ce! ce nu voieset a subscrie, ci voră a’și lua banii. J