Romanulu, iulie 1871 (Anul 15)

1871-07-31

ANULU AL CINCI-SPRE­ DECELE VCESCE ȘI VEI FITI! ABONA­MENTE Itt CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. Itt DISTRICTE : unú anü, 58 lei; sése luni 29 lel; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la^ 1 și 16 ale lunei Unu esemplaru 20 lsni. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci20. A­­u­stria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIURI A.n?unțiuri , pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Insru­iuri și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimitere NEFRANCATE vor f Ä­RTIFULATE,— nepublicate se vor­ arde. COMITATULU dd. studiati de la Universitatea din Bu­curești, pentru serbarea de la Putna, în memoria lui Stefan­­ celu Mare. 2B Iuliu (9 Augustu) 1871. D-luî redactare alu­i Harului ROMANULU. Domnule redactare. Suma de una sută doué­ deci(120) lei noul, din supt-scripțiunea pen­tru serbarea la mormentu­l eroului Ștefană-celă-Mare, făcută la admi­nistrațiunea diariului d-vóstre — de Iad. Dum. Brătianu 100 lei și de la d. I. Riurenu 20 leî — priimind-o și espectând-o comitatului centrale, actualminte la monastirea Putna, ye lacema cunoscută și d-vóstre, ru­­gându-se a publica acesta spre cu­­noscința generale. Toto două dată notămă că, din e­­pistola comitatului centrale pentru acesta serbare, sub No. 77, datată din Cernăuți, la 1 Augustă st. n. 1871, adresată acestui comitate, se constată că atâta sumele trimise pemacumă prin intermediulă nostru, câtă și epitafială pentru mormân­­tul­ nemuritorelui eroă espediată de d-na Maria C. A. Rosetti, au so­sită în bună stare la destinațiunea lerii. Primiți, vĕ rugămă, d-le redac­tare, împreună cu mulțămirile nós­­tre, și asecutarea etc. Comitatul" Administrațiunea la Pasaginiti Româna. Ho. 1.—Redacțiunea Strada""Colțea, Ho. 42. SAMBATA, 31 IULIE 1871. luesineza­te și vsi fi ARONASEA IN BUCURESCI, la Administrațiune a ^tariului. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu poet Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. X.A. PARIS Pentru abonamente: la d. Darra*-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl; la d-nil Órain, Thomas et C-äi Rue Lepeletier, 28. X.-Ä. viena Pentru abonamente Ia d. B. O. Popoviof. Fleia markt, :15 Pentru anunțiuri: la d-nil Haanelstein și Vo Neuemarkt, 11. București, fi Lasamü astă­ d­î cuvântul) (Jiariului din Viena Neuerei-Presse. Adevarulu îlă află mai bine omidă de la inimicii sei; ei ne aretă totodeuna ce trebuie și ce nu trebuie se facemü. (Hairula inimică, cumü se va vede mai la vale, spune curată cea­ a ce speră și cea-a ce do­­resce. Se sperămă și noi, ca celu pu­țină mărturirile inimiciloru noștrii voră descepta pe români și-i voru face se ’n­­țelegă, se se întrunescă, s’aviseze și se lucreze toți în unire, spre a ’nlătura lo­virile de morte ale inimiciloru. Nimeni nu mai pate zice că nu vede gravitatea si­­tuațiunii. Conspirațiunea din întru și din afară, pentru uciderea României, este des­tulă de ’nvederată acuma pentru ca se nu mai avemă scuza că n’amü solută și c’amă fostă surprinși. Luptele de partite nU­ȘÎ au locul ă în facia periclului. Ini­micii Romănilor ți se unescă pentru ai u­­cide; ce deru mai asceptă Românii pen­tru a le opune și dânșii puterea dreptului și tăria unirii? Veduramu maĭ tóte dia­­riele făcândă apelă la unire și ’ntrunire. Pentru ce deru nu pună în lucrare a­­cestu apelă? Pentru ce redactorii atâtora organe de publicitate, nu se convocă în­­tr’uă întrunire publică, pentru a desbate, a oțărî ce este bine a se face și a pune în lucrare otărîri­e ce se vor­ lua ? Pentru ce nu elimineză pe toți căți îi credi zei, pe toți căți îi acu­să ca autori ati, cos­­mopoliți, socialiști, comuniști, strouber­­giști, offenh­eimiști, israiliți, pe toți în sfirșită câți suntă rei, și cei buni apoi, la condo­uă singură partită, se opue, cum a diserama, puterea dreptului ș’a unirii, tu­­toru inimiciloru terei, din întru și din a­­fară ? Ce lele ? fiindă că sunt­ și români râi cei buni trebuie se stea divisați și ’n inacțiune ? In adevĕrü acesta ar fi uă cri­mă pe’nțelasă și d’acea­ a sperămu că Ro­mânii cei buni se vor­ întruni și se voră pune pe lucru, în lumina mare, cu tăria ce le dă funcția, patriotismulu, inteligința, moralitatea și romănismul ă­lora, înlături cei rei, nainte cei buni, și România va fi din nou, și póte pentru tată­de­una salvată. Reacțiunea fiindă pretutindine acea­a­și — cu ore care osebire de caracterii și de educațiune — este bine se cunosceme actele iei din tote țerile ca se scimü și se ’nțțelegemă actele presinte și viitore ale reacțiunii nóstre. Acte­le comunaliștiloru și comuniștiloră, din Paris, pe d’uă parte încuragiază re­acțiunea ére pe d’alta făcută ca cea mai mare parte a cetățenilor se s’apu­e de la votu. Reacțiunea se ’ntruni, lucră, și profitândă de starea lucruril oru isbuti a trece câți­va dintr’aî iei, în primele ale­geri ce se făcură la ’nceputulu lui Iuliu, îmbătată d’acestă isbândă, și credende că națiunea ar fi în adevară cu densa,fac­țiunea începu îndată a-șî arăta arama, cumă d­ ce Românulă. Parisianul înțiele­­genda periclule, la alegerile ce se făcură pentru completarea membrilor­ Comunei Parisului, se desceptară și votară nu nu­mai pentru republicani déru chiaru pen­tru câți­va carii luaseră uă parte — care parte sinceră și cuviinciosă—la primele cereri ale fostei Comune din Paris. Acesta manifestare uimi și turbă reacțiunea din Paris, și acumă Pressa­ieî se svârcolesce în calomnie, și merge pân’a deveni aginte denund­atorii alii poliției, a cere arestarea, trimiterea naintea tribunalelor­ militare a unora din membrii aleși ai Comunei. Cea­a ce supără mai cu sumă reacțiunea din Francia este votulu armatei de la 2 Iuliu, care a fostă, mai în unamitate, pentru republi­ani. Cuma déru va putea ea, avendu în facial uă armată cu cre­dințe republicane, se facă uă lovire de Statu monarchies ? Acesta fiindă peste putință c­a se încerca a arunca calomnia asupra oficialilor­ superiori carii suntă pentru Republică, ca ast­fel ă se potă a­­junge a-i înlătura și a-i înlocui cu oficiărî cari ară fi în stare d’a lovi și strivi națiunea în favorea unui individă, în fa­vorea unui­a din candidații la tronă. Cu acestă scopă reacțiunea spune acuma că d. Gambeta, împreună cu câți­va gene­răli repulicani, urzescü țină completă pentru a resturna Camera și pe Thiers și a face țnă pronunciamente militară în favorea republicei democartice. Indepen­­dința belgică de la 4 Augustă, vorbind­ despre aceste calomnii și comploturi inven­tate de reacțiune, olice, între altele. „Generălii desemnați astă-felă simtă, de sicuru, ea și d. Gambetta ânsu­și, multă mai pre­susii d’asemene imputări, dére regaliștii se silescă ast-felă ai dis­credita fiindU­ că sciă că ’n casă de vr’m­ă 2 Decembre monarh­istă, ei ară întâlni resistența eră nu complicitatea acestoră oficiălî superiori.“ N’ar dice cine­va că Independința belgică vorbesce di­spre lucrările cabine­tului din Bucuresci, și despre schimbă­rile ce făcu și se pregătesce a mai face în armată, d. generală Florescu, amicală sinceră și devotată ală­turoră produselor­ revoluțiunii de la 11 Fevruarie? In adeveră câtă identitate între cele ce spune Pressa din Viena, și actele gu­vernului din Bucuresci în genere și ’n parte ale d-lui generală Florescu! Ea dice acolo. „Principele Carol, nu scimă, prin ce felă de considerări, se ’nduplecă a sanc­ționa acesta lege ticălosă:“ Guvernulă aci, puse și dânsulă în jocă d’a dreptulu pe Capulă Statului, făcândă în privința mea, cestiune ministeriale, din­­tr’uă lege ce n’a făcută cestiune minis­teriale în facia Cameriloru. Identitate déru între Pressa din Viena și cabinetulu din Bucuresci, d’a compromite d’a dreptură pe Capul­ Statului. Ea duce acolo : „Călătoria în Carpațî are ore­care a­­semenare c’ună preludiă ală unei abdicări, deja de multă intenționată­“ Cabinetulu actuale a venită la putere cu séo prin acestă cuvântă, Ta mai ros­tită adese ș’a consiliată acéste din urmă călătorie, identitate doré între e­ă și Pres­sa din Viena d’a lovi stabilitatea, pen­tru dobândi­rea Marea­ a Romănii depuseră corónele ambelor­ Principate pe capul­ unui principe străină. Ea dice:­­ „Situațiunea creată prin influința fran­­cese, prin tratatul­ de la Paris, s’a ară­tată cu totul­ imposibile d’a se susține.“ Patru din cei șase miniștrii actuali, am luată parte la lovitura de Stată care a sfișiază Convențiunea de la Paris. Toți s’aă dechlarată, prin petițiunea din Iași, și chiară prin discursul­ Tronului la des­chiderea Camereloru, în contra Constitu­­țiunii actuale. Identitate déru d’a provoca intervenirea Rusiei, Austriei, a Prusiei și a Turciei, i­imice ale tratatului de la Paris. Ea dice limpede și curată. „Restaurarea Ospodăratului.“ Guvernul­ actuale a lucrat ă și lucreza astă­felă în­câtă toți avemă dreptă a crede, mai cu sem­n cu schimbările ce se facă în armată, că elu urmăresce a­­cestă scopă, voiesce și lucreză pentru restabilirea lui Cuza, seu pentru dom­­niele pe Principatele trunchiate, pentru Stur­da și Bibescu. Ea dice: „C’uă astă felă de canache (ca Româ­nia) o scoți la cale numai prin decisiuni suverane și prin fapte împlinite. Numai frica o ’nílânge. Tote actele Cabinetului actuale au fostă identice cu opiniunea Pressei din Viena; tóte actele sale au fostă conforme cu ideia nemțiloră că Românii sunt­ risce nătângi, nă canaliă ce numai cu biciulă prefecțiloră și prin bâta bandeloru de puș­căriași, ba­âncă acumă și prin pedepsa cu mórte se póte guverna. Cestiunea Stroueberg în sfârșită fu con­dusă de acestă cabinetu astă­feră în câtă Pressa din V­iena se potă dice: „Principele Carol este compromisă c’a sancționată acéstá lege ticălos?.. „Principele déoa s’ar îndupleca, prin influența Austriacă și Germană, a retrage legea sancționată de elu, ar perde în România ultimală vestă de autoritate, ar deveni imposibile.“ In tóte cașurile déré s’a sfirșită pen­tru Principele Carol. Josă dérü principele Carol, susă Cuza, Bibescu, Sturzda. Afară de re­oficiărîi carii suntă pentru națiune și pentru împlinirea voinței sale, căci numai astă­feră vomă putea da afară pe celă alesă prin revoluțiunea de­la 11 Fevriariă și reintroduce pe partizanii Sta­tutului sef al regulamentului organică. Cestiunea lămurită în cea­ a ca s’atinge de actele guvernului și de scopul ă ce urmăresce, se­­ ch­emă câte­va cuvinte Presser din Viena. Cestiunea între principii germani și Statali­ română, ce altă este ea de no­­uă cestiune comerciale ? Pe care temei déru­voiesce Pressa din Viena ca pute­rile străine eră nu tribunalele se judice și se­otărască uă afacere comerciale? Ceva și mai însemnată pentru Pressa din Viena. Pressa Vienese are tată în colecțiunea iui Cartea cea Roșie a d-lui de Beust. De ce dâră n’o deschide spre a citi în­­trânsa opiniunea emisă de d. Beust ? De ce nu citesc e spre a-și aduce aminte că d. de Beust a lovită cu ună imposită de 20 la sută, obligațiunile de împrumută ale Statului Austriacă, cee­a ce era des­tulă de curată, ună falimentă. De ce nu citesc e spre a vede că la reclamările En­­glitezei și ale Olandei, în favorea Engle­­silor­ și Olandeziloră, jăfuiți prin acea lege, d. de Beust a respinsă că acesta este uă cestiune financiarie, uă afacere financiarie cu totulă interiorá, și nimene prin urmare nare dreptu a s’amesteca ș’a o face astă­ felă cestiune internațio­nale. Comă­deră afacerea Strousberg, ce este multă mai comerciale, va putea s’o facă d. Beust, politică și internaționale? Cabinetul­ Radovici nu le scie și nu-i dă mâna se le scie tóte acestea și se pră­­cieze pe acestă ter­iă. Deră Pressa ro­mână le cunosce tote aceste și prin ur­mare ea póte dice presse! Austriace, că cee­a ce este ună adevere în Viena nu pate fi ună neadevară în Bucuresci. SEHYITSU TELHG31AFI €U AK­U Köiai A aíUI AlJJ Wiena, 9 Augustă, primită la 10 Au­gustă, la 5­ ore sara. Paris, 9 Augustă. In urmărea Conven­ția nu í închiriată între generalulu Man­­teuffel și guvernul­ francese, comandanții forturilor, după formulă dreptă ale Sennei, voră începe evacuarea loră în septemâna viitóre, precum și a departamentelor­ ve­cine treptată și fără întrerupere. S’acceptă ratificarea Imperatorelui Germaniei. (Servițiulă privată ale Monitorului). Dublin, 6 Augustă. — Asociațiunea pentru amnistia­rea fenianiloru a cercată astă­zi de a ținâ ună meetingă de­și po­­lița se împotrivesce; s’aă rănită mai multe sute de omeni atâtă dintre resvră­­titorî câtă și dintre agenții polițienesci; ordinea casé a fostă restabilită. Versailles, 7 Augustă. — In Adunare, ministrulă de resbelă, respungândă la uă întrebare ce­ i se făcuse, a­dică că a au­­torizată pe ducele de Chartres de a ser­vi în Algeria ca șefa de escadronă, cu titlulă provisoriă. In­să ședință a consi­liului de resbelă, ună advocată a rădicată cestiunea de incompetință, supt cuvântă că consiliul­ de resbelă nu póte judeca, fiindă acesta uă cestiune de ordină ci­vile. Consiliul­ de resbelă s’a declarată competițte. Apoi s’a rădicată ședința, care se va continua mâne. Citir­ü în Noue freie Presse din 21 Augustă ]. c. urmatorele: Esperiințele ce le face ’n presinte ca­binetulă din Berlin în cestiunea drumului de seră Strousberg cu România, voră con­tribui póte a judeca mai liberale despre Nemții austriac­, carii suntă destinați de sorte a’și bate capulă ne’ncetată cu na­ționalitățile interesante învecinate. Se vor­ convinge în Germania toți că, fac­ă cu nisce vecini așia de sbârliți, împlinirea misiunii germane nu este unu lucru ușioru, mai alesă când­ ele se potă provoca la nisce așia numite drepturi istorice sau la protecțiunea uneia sau al­teia dintre puterile străine favorizare Ro­­mânilor­ și inamice Austriei. Ore acuma, relativii la esposițiunea u­­niversale proiectată în Viena nu suferimü din partea vecinilor­ noștri de dincolo de Leita lucruri pe cari, într’uă cestiune nici decumă politică ca acesta, nu le am­ fi credută nici uă dată posibile? Aceiași cerb­ ciă presupusă naționale, care ajunge pene la idiotismü și ură în contra Nem­ților­, este și mobilulă nones­crise ’n România. Cultura germană, activitatea germană și capitalulă germană nu reușescă în nici una din încercările loru faflă că uă astü­­feră de miserabilitate. C’uă astă­ feră de canalie o scoți la cale numai prin decisiuni suverane și prin fapte ’mplinite. Numai frica o ’nfrânge. Este incapabile de respectarea tractate­­lor­ și de simțul­ de ecitate. Uă sută­ cinci­ deci de milione capitale germană este îngagiată în aceste dru­muri de fieră române, și fașță de Ger­mani marele Stată română nu recunosce nici una dreptă de tractată, nici ună o­­bligămentă. Și de cândă Francesii, bunii amici ai Românilor­, fură categorică scu­turați de către Nemți, acești Români ne­buni ardă de dorința d’a-șî manifesta ura în contra Germaniei. Neputând-o face altă­ feră, confiscă dru­murile de fieră construite cu capitală nem­­țescă și refusă posesorilor­ nemți de o­­bligațiune plata procenteloră la care se îngagiaseră. Intr’acea situațiunea deveni forte critică. Principele Carol­ care pânâ mai ieri refusa sancționarea netrebnicei legi pen­tru drumul­ de fiere, votată de către Ca­mere, se înduplecă — nu scimă încă de ce felă de considerațiune — a esecuta a­­cesta lege spolietore. Pe câtă timpă încă nu semnase legea, ea era numai uă simplă decisiune a Ca­merei : acuma ânse este un lege care va fi greă d’a o retrograda, după ce princi­pele ânsu­și se îngagiă pentru dânsa. Se vorbeste că, în urma agitațiuniloru cea l au causatu acestă cestiune, princi­pele Carolă ar fi bolnavă și că ieri ar fi plecată spre recreare la uă monastire Sinaia, în Carpațî. In totă casulă doru a fostă ună actă de slăbiciune d’a face pe voia Româniloră ș’a sancționa acea lege aicânsă, fiindă că călătoria în Carpațî are ore­care asemă­nare c’ună preludiă ală unei abdicări dara de multă intenționată și, dacă prin­­pere Carolă ar ave acuma de gândă a’șî realisa acastă intențiune, nu putemă pri­cepe pentru ce­a îngreuiată situațiunea cestiunii drumului de fier, printr’unu «etil d’uă slăbiciune neesplicabile! Guvernul­ germană pare a fi în ces­tiunea acesta de opiniune că drepturile posesorilor­ germani de obligațiuni tre­­buiescă apărare energică, fașsă cu arbi­traritățile guvernului română sale Came­rei ce­ să conduce. Se z­ice că principele Bismark deja s’ar fi adresată către Por­tă, ca acesta se intervină, în puterea drepturiloru­nei suverane ce i se cuvine conformă convențiunii, în favorea intere­­selor, atâtă de gravă ofensate ale capi­­taliștilor­ germani. Nu se va pute­a nu se lua î n considerare că, la cestiunea

Next