Romanulu, iulie 1871 (Anul 15)
1871-07-31
ANULU AL CINCI-SPRE DECELE VCESCE ȘI VEI FITI! ABONAMENTE Itt CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. Itt DISTRICTE : unú anü, 58 lei; sése luni 29 lel; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la^ 1 și 16 ale lunei Unu esemplaru 20 lsni. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIURI A.n?unțiuri , pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Insruiuri și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimitere NEFRANCATE vor f ÄRTIFULATE,— nepublicate se vor arde. COMITATULU dd. studiati de la Universitatea din București, pentru serbarea de la Putna, în memoria lui Stefan celu Mare. 2B Iuliu (9 Augustu) 1871. D-luî redactare alui Harului ROMANULU. Domnule redactare. Suma de una sută doué deci(120) lei noul, din supt-scripțiunea pentru serbarea la mormentul eroului Ștefană-celă-Mare, făcută la administrațiunea diariului d-vóstre — de Iad. Dum. Brătianu 100 lei și de la d. I. Riurenu 20 leî — priimind-o și espectând-o comitatului centrale, actualminte la monastirea Putna, ye lacema cunoscută și d-vóstre, rugându-se a publica acesta spre cunoscința generale. Toto două dată notămă că, din epistola comitatului centrale pentru acesta serbare, sub No. 77, datată din Cernăuți, la 1 Augustă st. n. 1871, adresată acestui comitate, se constată că atâta sumele trimise pemacumă prin intermediulă nostru, câtă și epitafială pentru mormântul nemuritorelui eroă espediată de d-na Maria C. A. Rosetti, au sosită în bună stare la destinațiunea lerii. Primiți, vĕ rugămă, d-le redactare, împreună cu mulțămirile nóstre, și asecutarea etc. Comitatul" Administrațiunea la Pasaginiti Româna. Ho. 1.—Redacțiunea Strada""Colțea, Ho. 42. SAMBATA, 31 IULIE 1871. luesinezate și vsi fi ARONASEA IN BUCURESCI, la Administrațiune a ^tariului. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu poet Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. X.A. PARIS Pentru abonamente: la d. Darra*-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl; la d-nil Órain, Thomas et C-äi Rue Lepeletier, 28. X.-Ä. viena Pentru abonamente Ia d. B. O. Popoviof. Fleia markt, :15 Pentru anunțiuri: la d-nil Haanelstein și Vo Neuemarkt, 11. București, fi Lasamü astă dî cuvântul) (Jiariului din Viena Neuerei-Presse. Adevarulu îlă află mai bine omidă de la inimicii sei; ei ne aretă totodeuna ce trebuie și ce nu trebuie se facemü. (Hairula inimică, cumü se va vede mai la vale, spune curată cea a ce speră și cea-a ce doresce. Se sperămă și noi, ca celu puțină mărturirile inimiciloru noștrii voră descepta pe români și-i voru face se ’nțelegă, se se întrunescă, s’aviseze și se lucreze toți în unire, spre a ’nlătura lovirile de morte ale inimiciloru. Nimeni nu mai pate zice că nu vede gravitatea situațiunii. Conspirațiunea din întru și din afară, pentru uciderea României, este destulă de ’nvederată acuma pentru ca se nu mai avemă scuza că n’amü solută și c’amă fostă surprinși. Luptele de partite nUȘÎ au locul ă în facia periclului. Inimicii Romănilor ți se unescă pentru ai ucide; ce deru mai asceptă Românii pentru a le opune și dânșii puterea dreptului și tăria unirii? Veduramu maĭ tóte diariele făcândă apelă la unire și ’ntrunire. Pentru ce deru nu pună în lucrare acestu apelă? Pentru ce redactorii atâtora organe de publicitate, nu se convocă într’uă întrunire publică, pentru a desbate, a oțărî ce este bine a se face și a pune în lucrare otărîrie ce se vor lua ? Pentru ce nu elimineză pe toți căți îi credi zei, pe toți căți îi acusă ca autori ati, cosmopoliți, socialiști, comuniști, stroubergiști, offenheimiști, israiliți, pe toți în sfirșită câți suntă rei, și cei buni apoi, la condouă singură partită, se opue, cum a diserama, puterea dreptului ș’a unirii, tutoru inimiciloru terei, din întru și din afară ? Ce lele ? fiindă că sunt și români râi cei buni trebuie se stea divisați și ’n inacțiune ? In adevĕrü acesta ar fi uă crimă pe’nțelasă și d’acea a sperămu că Românii cei buni se vor întruni și se voră pune pe lucru, în lumina mare, cu tăria ce le dă funcția, patriotismulu, inteligința, moralitatea și romănismul ălora, înlături cei rei, nainte cei buni, și România va fi din nou, și póte pentru tatădeuna salvată. Reacțiunea fiindă pretutindine aceaași — cu ore care osebire de caracterii și de educațiune — este bine se cunosceme actele iei din tote țerile ca se scimü și se ’nțțelegemă actele presinte și viitore ale reacțiunii nóstre. Actele comunaliștiloru și comuniștiloră, din Paris, pe d’uă parte încuragiază reacțiunea ére pe d’alta făcută ca cea mai mare parte a cetățenilor se s’apue de la votu. Reacțiunea se ’ntruni, lucră, și profitândă de starea lucruril oru isbuti a trece câțiva dintr’aî iei, în primele alegeri ce se făcură la ’nceputulu lui Iuliu, îmbătată d’acestă isbândă, și credende că națiunea ar fi în adevară cu densa,facțiunea începu îndată a-șî arăta arama, cumă d ce Românulă. Parisianul înțielegenda periclule, la alegerile ce se făcură pentru completarea membrilor Comunei Parisului, se desceptară și votară nu numai pentru republicani déru chiaru pentru câțiva carii luaseră uă parte — care parte sinceră și cuviinciosă—la primele cereri ale fostei Comune din Paris. Acesta manifestare uimi și turbă reacțiunea din Paris, și acumă Pressaieî se svârcolesce în calomnie, și merge pân’a deveni aginte denundatorii alii poliției, a cere arestarea, trimiterea naintea tribunalelor militare a unora din membrii aleși ai Comunei. Ceaa ce supără mai cu sumă reacțiunea din Francia este votulu armatei de la 2 Iuliu, care a fostă, mai în unamitate, pentru republiani. Cuma déru va putea ea, avendu în facial uă armată cu credințe republicane, se facă uă lovire de Statu monarchies ? Acesta fiindă peste putință ca se încerca a arunca calomnia asupra oficialilor superiori carii suntă pentru Republică, ca astfel ă se potă ajunge a-i înlătura și a-i înlocui cu oficiărî cari ară fi în stare d’a lovi și strivi națiunea în favorea unui individă, în favorea unuia din candidații la tronă. Cu acestă scopă reacțiunea spune acuma că d. Gambeta, împreună cu câțiva generăli repulicani, urzescü țină completă pentru a resturna Camera și pe Thiers și a face țnă pronunciamente militară în favorea republicei democartice. Independința belgică de la 4 Augustă, vorbind despre aceste calomnii și comploturi inventate de reacțiune, olice, între altele. „Generălii desemnați astă-felă simtă, de sicuru, ea și d. Gambetta ânsuși, multă mai presusii d’asemene imputări, dére regaliștii se silescă ast-felă ai discredita fiindU că sciă că ’n casă de vr’mă 2 Decembre monarhistă, ei ară întâlni resistența eră nu complicitatea acestoră oficiălî superiori.“ N’ar dice cineva că Independința belgică vorbesce dispre lucrările cabinetului din Bucuresci, și despre schimbările ce făcu și se pregătesce a mai face în armată, d. generală Florescu, amicală sinceră și devotată alăturoră produselor revoluțiunii de la 11 Fevruarie? In adeveră câtă identitate între cele ce spune Pressa din Viena, și actele guvernului din Bucuresci în genere și ’n parte ale d-lui generală Florescu! Ea dice acolo. „Principele Carol, nu scimă, prin ce felă de considerări, se ’nduplecă a sancționa acesta lege ticălosă:“ Guvernulă aci, puse și dânsulă în jocă d’a dreptulu pe Capulă Statului, făcândă în privința mea, cestiune ministeriale, dintr’uă lege ce n’a făcută cestiune ministeriale în facia Cameriloru. Identitate déru între Pressa din Viena și cabinetulu din Bucuresci, d’a compromite d’a dreptură pe Capul Statului. Ea duce acolo : „Călătoria în Carpațî are orecare asemenare c’ună preludiă ală unei abdicări, deja de multă intenționată“ Cabinetulu actuale a venită la putere cu séo prin acestă cuvântă, Ta mai rostită adese ș’a consiliată acéste din urmă călătorie, identitate doré între eă și Pressa din Viena d’a lovi stabilitatea, pentru dobândirea Marea a Romănii depuseră corónele ambelor Principate pe capul unui principe străină. Ea dice: „Situațiunea creată prin influința francese, prin tratatul de la Paris, s’a arătată cu totul imposibile d’a se susține.“ Patru din cei șase miniștrii actuali, am luată parte la lovitura de Stată care a sfișiază Convențiunea de la Paris. Toți s’aă dechlarată, prin petițiunea din Iași, și chiară prin discursul Tronului la deschiderea Camereloru, în contra Constituțiunii actuale. Identitate déru d’a provoca intervenirea Rusiei, Austriei, a Prusiei și a Turciei, iimice ale tratatului de la Paris. Ea dice limpede și curată. „Restaurarea Ospodăratului.“ Guvernul actuale a lucrat ă și lucreza astăfelă încâtă toți avemă dreptă a crede, mai cu semn cu schimbările ce se facă în armată, că elu urmăresce acestă scopă, voiesce și lucreză pentru restabilirea lui Cuza, seu pentru domniele pe Principatele trunchiate, pentru Sturda și Bibescu. Ea dice: „C’uă astă felă de canache (ca România) o scoți la cale numai prin decisiuni suverane și prin fapte împlinite. Numai frica o ’nílânge. Tote actele Cabinetului actuale au fostă identice cu opiniunea Pressei din Viena; tóte actele sale au fostă conforme cu ideia nemțiloră că Românii sunt risce nătângi, nă canaliă ce numai cu biciulă prefecțiloră și prin bâta bandeloru de pușcăriași, baâncă acumă și prin pedepsa cu mórte se póte guverna. Cestiunea Stroueberg în sfârșită fu condusă de acestă cabinetu astăferă în câtă Pressa din Viena se potă dice: „Principele Carol este compromisă c’a sancționată acéstá lege ticălos?.. „Principele déoa s’ar îndupleca, prin influența Austriacă și Germană, a retrage legea sancționată de elu, ar perde în România ultimală vestă de autoritate, ar deveni imposibile.“ In tóte cașurile déré s’a sfirșită pentru Principele Carol. Josă dérü principele Carol, susă Cuza, Bibescu, Sturzda. Afară de reoficiărîi carii suntă pentru națiune și pentru împlinirea voinței sale, căci numai astăferă vomă putea da afară pe celă alesă prin revoluțiunea dela 11 Fevriariă și reintroduce pe partizanii Statutului sef al regulamentului organică. Cestiunea lămurită în cea a ca s’atinge de actele guvernului și de scopul ă ce urmăresce, se chemă câteva cuvinte Presser din Viena. Cestiunea între principii germani și Statali română, ce altă este ea de nouă cestiune comerciale ? Pe care temei déruvoiesce Pressa din Viena ca puterile străine eră nu tribunalele se judice și seotărască uă afacere comerciale? Ceva și mai însemnată pentru Pressa din Viena. Pressa Vienese are tată în colecțiunea iui Cartea cea Roșie a d-lui de Beust. De ce dâră n’o deschide spre a citi întrânsa opiniunea emisă de d. Beust ? De ce nu citesc e spre a-și aduce aminte că d. de Beust a lovită cu ună imposită de 20 la sută, obligațiunile de împrumută ale Statului Austriacă, ceea ce era destulă de curată, ună falimentă. De ce nu citesc e spre a vede că la reclamările Englitezei și ale Olandei, în favorea Englesilor și Olandeziloră, jăfuiți prin acea lege, d. de Beust a respinsă că acesta este uă cestiune financiarie, uă afacere financiarie cu totulă interiorá, și nimene prin urmare nare dreptu a s’amesteca ș’a o face astă felă cestiune internaționale. Comăderă afacerea Strousberg, ce este multă mai comerciale, va putea s’o facă d. Beust, politică și internaționale? Cabinetul Radovici nu le scie și nu-i dă mâna se le scie tóte acestea și se prăcieze pe acestă teriă. Deră Pressa română le cunosce tote aceste și prin urmare ea póte dice presse! Austriace, că ceea ce este ună adevere în Viena nu pate fi ună neadevară în Bucuresci. SEHYITSU TELHG31AFI €U AKU Köiai A aíUI AlJJ Wiena, 9 Augustă, primită la 10 Augustă, la 5 ore sara. Paris, 9 Augustă. In urmărea Convenția nu í închiriată între generalulu Manteuffel și guvernul francese, comandanții forturilor, după formulă dreptă ale Sennei, voră începe evacuarea loră în septemâna viitóre, precum și a departamentelor vecine treptată și fără întrerupere. S’acceptă ratificarea Imperatorelui Germaniei. (Servițiulă privată ale Monitorului). Dublin, 6 Augustă. — Asociațiunea pentru amnistiarea fenianiloru a cercată astăzi de a ținâ ună meetingă deși polița se împotrivesce; s’aă rănită mai multe sute de omeni atâtă dintre resvrătitorî câtă și dintre agenții polițienesci; ordinea casé a fostă restabilită. Versailles, 7 Augustă. — In Adunare, ministrulă de resbelă, respungândă la uă întrebare ce i se făcuse, adică că a autorizată pe ducele de Chartres de a servi în Algeria ca șefa de escadronă, cu titlulă provisoriă. Insă ședință a consiliului de resbelă, ună advocată a rădicată cestiunea de incompetință, supt cuvântă că consiliul de resbelă nu póte judeca, fiindă acesta uă cestiune de ordină civile. Consiliul de resbelă s’a declarată competițte. Apoi s’a rădicată ședința, care se va continua mâne. Citirü în Noue freie Presse din 21 Augustă ]. c. urmatorele: Esperiințele ce le face ’n presinte cabinetulă din Berlin în cestiunea drumului de seră Strousberg cu România, voră contribui póte a judeca mai liberale despre Nemții austriac, carii suntă destinați de sorte a’și bate capulă ne’ncetată cu naționalitățile interesante învecinate. Se vor convinge în Germania toți că, facă cu nisce vecini așia de sbârliți, împlinirea misiunii germane nu este unu lucru ușioru, mai alesă când ele se potă provoca la nisce așia numite drepturi istorice sau la protecțiunea uneia sau alteia dintre puterile străine favorizare Românilor și inamice Austriei. Ore acuma, relativii la esposițiunea universale proiectată în Viena nu suferimü din partea vecinilor noștri de dincolo de Leita lucruri pe cari, într’uă cestiune nici decumă politică ca acesta, nu le am fi credută nici uă dată posibile? Aceiași cerb ciă presupusă naționale, care ajunge pene la idiotismü și ură în contra Nemților, este și mobilulă nonescrise ’n România. Cultura germană, activitatea germană și capitalulă germană nu reușescă în nici una din încercările loru faflă că uă astüferă de miserabilitate. C’uă astă feră de canalie o scoți la cale numai prin decisiuni suverane și prin fapte ’mplinite. Numai frica o ’nfrânge. Este incapabile de respectarea tractatelor și de simțul de ecitate. Uă sută cinci deci de milione capitale germană este îngagiată în aceste drumuri de fieră române, și fașță de Germani marele Stată română nu recunosce nici una dreptă de tractată, nici ună obligămentă. Și de cândă Francesii, bunii amici ai Românilor, fură categorică scuturați de către Nemți, acești Români nebuni ardă de dorința d’a-șî manifesta ura în contra Germaniei. Neputând-o face altă feră, confiscă drumurile de fieră construite cu capitală nemțescă și refusă posesorilor nemți de obligațiune plata procenteloră la care se îngagiaseră. Intr’acea situațiunea deveni forte critică. Principele Carol care pânâ mai ieri refusa sancționarea netrebnicei legi pentru drumul de fiere, votată de către Camere, se înduplecă — nu scimă încă de ce felă de considerațiune — a esecuta acesta lege spolietore. Pe câtă timpă încă nu semnase legea, ea era numai uă simplă decisiune a Camerei : acuma ânse este un lege care va fi greă d’a o retrograda, după ce principele ânsuși se îngagiă pentru dânsa. Se vorbeste că, în urma agitațiuniloru cea l au causatu acestă cestiune, principele Carolă ar fi bolnavă și că ieri ar fi plecată spre recreare la uă monastire Sinaia, în Carpațî. In totă casulă doru a fostă ună actă de slăbiciune d’a face pe voia Româniloră ș’a sancționa acea lege aicânsă, fiindă că călătoria în Carpațî are orecare asemănare c’ună preludiă ală unei abdicări dara de multă intenționată și, dacă prinpere Carolă ar ave acuma de gândă a’șî realisa acastă intențiune, nu putemă pricepe pentru cea îngreuiată situațiunea cestiunii drumului de fier, printr’unu «etil d’uă slăbiciune neesplicabile! Guvernul germană pare a fi în cestiunea acesta de opiniune că drepturile posesorilor germani de obligațiuni trebuiescă apărare energică, fașsă cu arbitraritățile guvernului română sale Camerei ce să conduce. Se zice că principele Bismark deja s’ar fi adresată către Portă, ca acesta se intervină, în puterea drepturilorunei suverane ce i se cuvine conformă convențiunii, în favorea intereselor, atâtă de gravă ofensate ale capitaliștilor germani. Nu se va putea nu se lua î n considerare că, la cestiunea