Romanulu, mai 1872 (Anul 16)

1872-05-05

394 ROMÁN ÜLKi 5 MAIU 187» Oposițiunea Slaviloru și resistința loru sunt aprobate și găses cele mai călduroase simpatii nu numai în Rusia, deri mai cu deosebire î n Serbia și Montenegru Aceste State începu a considera causa Slaviloru din imperiulű austro-ungarű ca un causă comună, ce stă strínsa legată cu interesele întregeî ginte slave. Din acesta punctu de vedere, costiunea de autonomia a Slaviloru din imperiulu austro-ungara nu póte romanci fără efectu asupra relațiunilor nesteroe ale imperiului cu Statele vecine, cari în tota momentul? potü profita se intreviă ’n cestiunea confraților? d’aceași grote. Două faciori putrnici rivalîseră ’n sud-estulu Europei de la căderea lui Napoleone, pangermanismulu și panslavismulu. Aanendouî ajunși la culmea desvoltării forțelor fl fisice, se pregătesc0 a’și recupera supremația asupra Europă întrege scu celü puținii asupra Oriuntelui. Ura înăscută a Rușilor, în contra Germanilor și gelosia provocată de victoriele armelor pruso-germane în ultimulü resbelți, au luat unii caracterü totușia de violente ca și acela alú națiunii francese după Sadova. Panslavismul, urmând aceleași legi și conduse de aceleașî aspirațiunî, își concentra misiunea, în contopirea și asimilarea elementelor omogene. Rusia e punetul de cristalisațiune în giurula căruia nu se se stringă tote elementele slave, precum elementulü germană se centraliseră în Prusia. Prociderea de asimilare a elemantelor slave va fi și este accelerată ’n prima linie prin politica de umilire și persecuțiune inaugurată în imperiulu dualistica de la anulu 1867 în contra naționalităților supuse sceptrului austriace. De când cornițele Beust, acesta bărbații atata de fatale, reeși a ’mbrândei Gasteia imperiulu austroungarü la piciorele Prusiei, centralismulu nemțeseni din Viena și celu ungur» seu din Pesta, râzîmându-se pe umerii noului loru aliatü, adause, pe lângă terorismulu său de mai ’nainte, și cinismulu disprețului suverann, împrumutată de la principele de Bismark. Naționalitățile sunt tratate de guvernele lor, ce se numesc legitime și constituționali, cu „pvesti și cu biciu“ asemenea animalelor și sclavilor, din timpurile verhi: demnitatea le este călcată ’n piciiire și profanată, apărătorii libertății ș’autonomiei patriei lor, persecutați, închiși prin temnițe și constrînși a’și părăsi patria, pe cându renegații și trădătorii sunt remunerați, rădicați la ranguri înalte și decorați. Cândü, în parlamentele lor, vine vorba despre naționalitățile nemulțumite, nu este nici una epitet destul de tare, nici uă împeruuiiță destul de grasă pe care se nu le-o arunce in facă. Grobianitatea și brutalitatea sunt armele oratoriei parlamentare, cu cari se ’ncercă a combate seu mai bine a ’mbăta legitimele lor o pretensiune de libertate și de autonomiă. Cine va pute deca condamna pe Slavi, decă ei reclamă ajutorulu Rusiei și’și cată scăparea panslavismu? Cine va mai cuteza se condamne pe Români, decă ’și câtă scăpare ’a panlatinismu ? Totu meritul i se cuvine principelui de Bismark, căci ela a provocato, prin mașima sea de focu și de sânge, esprimată n cuvintele forța primeza dreptulu, lupta de esistință a raselorű. Li Sedau fu nimicită artificiosulu ecilibru alu diplomației și ’nlocuitu cu trei idei puternice, cari voru domni d’aci înainte in Europa: panlatinismulu, pangermanismulu și panslavismulu. Aceste trei cuvinte vor a fi d’aci maiute cuventulu de ordine alü națiunilor din Europa. Români, alegeți una din aceste trei, péne mai este timpu! Noi votämu pentru panlatinismu cu ori ce prețO. Camiliu iMui Se. Crețlesen primaru alu orașiulu Bucuresei. Domnule primaru. Proiectală de a se distribui apă orașiului Bucuresci nefiindă fosta anuneiate prin nici oă publicațiune emanândă de la municipalitate, publiculü și personele apte de a concura n’au foștii informate despre acesta de câtă primă notă forte scurtă publicată în diabulă Pressa la 12 (24) Aprilie și în Journal de Bucarest de la 21 ale aceleași luni. Mantă grăbită îndată de a ne scrie la 22 pentru a ne întreba dacă orașială dă vă programă sau primesce proiecte. Ne priimindă încă nici uă răspunsă, vă rogă, domnule primare, se bine-voiți a pune în vederea onorab. consilii! basele lucrării ce’mî propună de a supune apreciațiuniî d-vostră și aceleia a onor. consiliă. Veți înțelege lesne, domnule primare, că, trebuie câtă va timpă pentru a se hotărî studiile unei lucrări atât de importante, și că nefiindă insclințată, suntü nevoită a recurge la dreptatea d vostră pentru a obține uă prelungire care nu pate fi decâtă în favorea intereselor orașului. Cându se proiectezi că distribuire de apă pentru ună orașiO, cea de întâiă cestiune de respirată este acea de a sei cantitatea de apă necesară pentru a satisface trebuințele locuitorilor. Este evidiate că, în generale, acestă cantitate este proporționale numărului lorii; derii trebuie a se sei că și alte cause pot spori sau micșiora consumațiunea mai cu osebire climatală, întinderea orașiului, desvoltarea căielor publice, felulă particulară ală industriiloră ce se esersa în orașiă, modulă de distribuire mai multă sau mai puțină completă întrebuințată. După medici, mnă pmnă, in condițiuni ordinarie, absorbe pe (fi aprópe două litre de apă. Acesta este cantitatea rigurosă indispensabile care, dacă ar fi mai mică, ar începe suferința fizică. Câtă pentru consumațiunea, pentru întrebuințarea esterioră sau de curățenii, ea este evaluată la Paris la 18 litre. Astăfelă se socotesce că fiecare locuitoră al unei case consumă 20 litre de apă cândă ea este dată în abundință. Deja acesta calculă este numai pentru locuitorul o ordinară care nu exersă nici una din profesiunile cari consumă multă apă, precumă acea a berariloră, atelieriloră, băiloră, cafeneleloră. Trebuie asemenea în a săpa din vedere animalele domestice, precum cad, atâta de numeroși în orașie, stropirea grădine-oră. Ținându-se comptă de tote aceste consumațiuni, cari se potă considera ca proporționale numărului locuitorilor, ajungem la circa de 50 litre pentru fiecare locuitoră. La Paris evaluările pentru abonamente sunt urmatorele: Pentru un person! ... 20 litre „ 1 metru pătrat de grădină 1,500 pe diouă bară. . ... . „ ună litru de bere făcută 300 4 Celelalte industrii sunt evaluate în urma informațiunilor luate în stabilimente. Afară de întrebuințările domestice și industriale apa servesce la trebuințe publice, pentru stropitură căilor publice, pentru a spăla șențurile stradelor, canalurile, în fine la lucrări deluxe precum fontâni monumentali, jest d’eau, întreținerea basmelor, în grădinele publice, etc. Stropitulă cărei nublice consumă minimum ună litru de fiecare metru pătrată. Pe timpul căldurilor, celoră mai mari se stropesce de trei ori pe o zi. Pentru a spăla șanțurile este necesitate două fântână în vârfulă flecărei pante (povârnișă), apoi fântâne intermediare pentru servițiul stropitului care trebuie se aibă piesele de racord a necesarii pentru a primi țevile pompeieră în casă de incendiu. Deca se admite pentru distribuirea de apă în Bucuresci oă întindere de țevi de 100.000 metre, stradele fiind calculate 10 metre lărgime, ca termenă de mijloc 6, trebuie se se stropescă 1,000,000 de metre pătrați și fiindă că trebuie 1 litru pentru fiecare metru pătrată, se întrebuințeză deja 1000 metre cubici pentru uă singură dată. Acestă operațiune se face de trei ori pe <ji-Déea se va reduce la 60,000 metri rescusă reveloru, totu va fi oă suprafață de 600,000 metri pătrați care va necesita 1800 metri cubici de apă fără a se socoti un singură fântână pentru a spăla șanțurile și canalurile. 2 I . , ' , 1 I L ' t> * r“ £ • x (Nota Redacțiunii.1 . Ceea ce precede fiindă dată ca lămurire, trebuie pentru a se putea redacta ună proiectă seriosö, ca orașia să se determine perimetrulă în care apa va fi distribuită. 1- 0. Pentru a se cunosce suprafața care trebuie stropită de trei ori pe <ji. 2- 0. Pentru a se cunosce numerulü locuitorilor ®eoprinșî în acestă perimetru. 3- 0. Pentru a se determina numerulü fontâneloru cu curgere continuă, acelora cu curgere intermitentă și numerulü fontănelor monumentale; 40. Pentru a se fisa desvoltarea restulul canalurilor fi de construită precum și numerulü reserverelorü. După determinarea acestor flonteiÜ puncte, una memorie va trata cești unite următore: — neregularitatea consumațiunii și a alimentațiunii; — despre reservorile la miijlocă de a se regula consumațiunea și distribuirea în cele 24 ore ale zilei, și chiară în timpul reparațiunilor, în fine ca mijlocii de salubritate curățindă, după voință, colectorii cu cari sunt împreunate; — despre calitatea apei de distribuită în orașiă și despre miijlocele de a o conduce ; — despre temperatura apei; — despre strecurătorele mari (filtre) pentru totă cantitatea de distribuită ; — despre diferitele țevi ce se întrebuințâzâ : — despre diametrele ce se voră între— despre preparațiunile și băile la cari 1) Cifra dată pentru Paris este acea d'acuma optu ani. D’atunci íacea s’a făcută multe alte lucrări pentru alimentarea orașiului cu apă. Aatü felu avemü canalele de la Chuis, de la Somme, de la Vanne, etc. cari cu cele aretate aci și cu puțurile artesiane voru dauă cantitate de 270 litre de apă de fie-care locuitori, urmatori cu taclon maica carmacea acaparaia i memeorație pr# respectuosului d-vostră servitor«. i. Getterean, Bucuresci, în 6 (24) Aprile, 1872: „ mă cală................?5 , „ uă trăsură cu 2 róte 40 „ „ , cu 4 róte 75 „ Litre pe zi NUMELE ORAȘELORU [POPULAȚIUNEA pentru fiă- OBSERVAȚIUNI _________________________________care locuit_____________ Roma vechiă..................... 1,200,000 1084 istdre) Roma modernă .... 136,000 3105 id. p New-York, .... . 312,000 568 id. Marsilia. ........................ 185,000 470 Rîft Carcassonne...................... 15,500 400 Riulü Anche Dijon.................................... 25,500 240 Riula Onche Bordeaux......................... 140,000 370 Riulu Garonne Londra. ..... . 3,924,000 113 Tanúsa 5* Genua........................ . 90,000 HO Isvore Lyon...................... . . 210,000 85 Ríulü Rhone Norbonne......................... 10,500 8 5 Isvorü Manchester .... . 180,000 84 RÍÜ Bruxelles......................... 250,000 fO Ríulü Senne Toulouse ........................... 52 000 80 Garonne Genera....................... CO,0<K) 74 Lae Leman Rhone Paris ...... . 1,500,000 69 '1 Seine-Ouretj-Biferre Nantes . .... . 100,000 60 Loire Besannen . .... . 40,000 246 Isrorü (de d-nu Gottereaa) trebuie a se supune țevi’e de rudă pen- mandanădinioră, la omenii de resbelti, tra a se evita încrustările și asicura coni Este eroulă revoluțiunii de la 1848 servarea lori. Este Ion Heliade Rădulescu. Pentru tote acestea se vom presinta! Onore poporului, onóre tinemrimea, care planuri în sprijină. 1 scie resplăti astă felu pe aleșii sei meri-In tine intriga lucrare va fi însoțită tulă reale, solința, laborea! ... pe îndeună proiectă de contractă care va pro-vețători! sei cura orașiului avantagiuri totă așia de importante ca acelea, ce s’au presintată deja. Trebuie se repetă, domniile primare, că studiile unui asemenea proiectă sunt considerabili și necesită mai multe luni pentru facerea planuriloru și nivelării perimetrului ce veți bine-voi a determina. Déra ce sunt câteva luni scăndă este vorba de un lucru atâtă de importante ca distribuirea de apă ? Amü dézvouarea a ve ruga, domnule primare, se bine-voiți afișa uă programă după elementele ce posedați deja și acelea ce v’am putută da în acestă scrisore, și a deschide ună concursă. Memoriile, proiectele de contractă și planurile fără nume, investite numai cu ună semnă de recunoscere indivisibile, din care indoitură exemplară semnată de autore va fi depusă subt plică sigilată în casa municipală, se voi depune la municipalitate în termenul de... Bine-voiti a primi, domnule primare ,spresiunea și cuiniinteloră de înaltă considerațiunea Omulă nară fi omă dacă sară compune numai din materiă, nu și din spirits. Ceea ce constitue ună poporă, nu este numai cimentulu, munții și apele, ci mai alesă este spiritulă, genială. Poparele nu trăiescă numai prin materiă, ci și prin geniulü și cugetarea filosofilor, a scriitorilor, a poeților. Scrierile lor i sunt vistieriele în cari se păstreză sufletul patriei. Decă Italia a ajunsă la unitatea de a studî, formândft uă națiune de 26 de milióne, acesta o datorezi ea mai ântâiă unul Dante, Petrarca, Bocacio, Manzoni, Tasso și alții, carii aă păstrată nerăsipită capitalul geniului naționale, pentru ca apoi, omenii politiei, ca Cavur, Garibaldi, V. Em., venindă, sa aibă cu ce reconstitui unitatea naționale. Dacă Germania a ajunsă acolo, de unde o vedemă că Îngrozesce lumea ca poporă cultă și armată, de 40 milione, ea datorază cânturilor lui Schiler și lui Goethe mai multă decâtă spadei de la Sadowa și Sedan. Dacă sermana și cavaleresca Poloniă, nu murită încă de tată, deși este înmormântată, causa este că Niemcewicz, Zaleski, Krasinski, și cela mai mare din toți poeții iei, Mickiewisz, o încongiuraă cu ună cortegiă strălucita. Din armoniósele loru versuri sbucnia aroma acea dumnezeiască și credinciosă păzitore a unei națîuni nepezitóre. Lucrările lor, nici uădată nu se voră șterge din amintirea poporului polonă. Polonia, mai trăesce, și va trăi d’acumă Duma! prin el. Același servintă l’am făcută Virgiliu romanilor, Omer Grecilor, Sheakespeare Anglesilort, Voltaire, Lamartin, Musset, V. Hugo Francesilort, Heliade Rătdulescu Românilort. Dară! România, desceptată de Heliade, răiesce, pentru că tocmai atunci, când și Sclavonii și Fanarioții o credeaă înmormântată pentru veci, se nasce Heliade Râdulescu, patriarhală literaturei nóstre, apostoliile naționalității nóstre, și România este scăpată. Apesătorii României potț obosi lovindu-o, ea nu va obosi da suferi; ea nu va fi nimicită. Acel ce credu că voră reeși a o ucide comit unul atentată deșertB. Heliade a veniții, a veijuta, a învinșii. Avemă vă limbă, avemă uă literaturi d’acură . . . lui datorimă desmormântarea și purificarea lor. Și cuută reni are acestă mare omă alți carul cadavru unu poporă intrega i se petrece la ultimu’f locașul terestru ? Nu s’a tăiată pena, nu s’a născut flâncă mâna care se pot caracterisa pe acesta gigante abia încăpută deuă țară întragă. „Vine noîî omB pe lume, uimine nu scie unde s’afi instruită , colegiul Il, gimnastulă, universitatea în care și-a făcută studiile, este universulfl întregit, celulă, stelele, elementele, cele trei regnuri ale naturii. Omulă în speciă. Fiecare obiecții ce vede, pentru dânsulă este volume intregii de studiată. Din câte vede incțiuni reale, se înalță spre un creațiune mai perfectă. Imaginațiunea lui își crează sfere, lumi mai perfecte. De nu’i plăcu omenii realii, iși creă alți ideali mai perfecți și n forță, și n putere, mai frumoși, mai drepți, mai tari, mai virtuoși... Și el îl cântă, precumfl cântă privighiătorea, crează și produce, precum vermele producênd mătasea, își prepară mormântul, de unde are a rezuvna fluturele cu aripele de azurii. Cine i-a datu acesta dart? Dumm jeu ! Cine ia arătatü calea spre a se lustrui, spre a studia și crea frumosul și sublimulfl ? Degetul lui Dumnezjefl ! animalul, care ne’ncetatul îi dice, mergi! și totu mai susa, și totü mai susă ! Are elă cu ce se se susțină? Nu știe, elă pasă înainte, și viază, și cugetă. . .IL Acesta este Heliade Râdulescu. VOI LA MORMÂNTULU LUI ION HELIADE RADULESCU Nou prinis moriar. . . . Horatiu, od. XXIV, lib. III, r. 6. „Și alții se rădică toti așia de susu, cnse n o facil în aceașî linie de idei șî simțiminte comune la toți. Elă e ca uă lebădă ce se rădică din mij poctici mulțimii ce Fa văȘutit și iubită, pe cândü merge și înotă alături cu ea. Mulțimea ’si urmeză ptaS’n înălțimea cerurilor și de unde plandză, ca pe unule din ai sei, cea avută da^rulă escepționale ale cântării și ale aripelor flangelice. . . .Sainte-Beuve. Unu mormêntu se deschise, spre a primi unü omu-principiu. Unii popora íntregu ile petrece. Bétráuü, ténéril, mare, mică; bărbați femei; tóte clasele societății, fără cea mai mică escepțiune de cârmuiți séd cârîmitorî, de avuți sau săraci, de aristocrați sau democrați, de civili sau militari; toți fără distincțiune își plecă cu umilință fruntea în pulbere din ’naintea cadavrului acestui muritorii . . . Cine este ele ? Este vreună puternică principe, care aduna în giurulu geă valurile glotelor și, prin puterea ebililorü sei? Este vreună cuceritoră mare de țări? Este vreuna mare capitalistă, vreunfl căni Start fără suflete, care se supundă, în vieți, pe vin și morții, acuma se duce se spună lui Dumnezică câte butaie de blesteme aă adunată alături cu galbenii sei ? Nu ! nu este nici Domnă mare; nu este nici cuceritoră de țări; nu este nici ană Cresă. Și cu tóte acestea domnită, cucerită, este mai avuttă decâtă toți Românii. A domnită 50 de ani, purtândă pe fruntea sea corona literature! românesca domnită, căci a fostă principele poeților noștril. A cuceritănimele a 14 milione de Români. Este avută, căci averea lui e veperitóre; hoți nu o potă răpi și rugina nu o póte altera ... E solința! Domni s’aă înmormântată la noi. Domni și Mitropolițî, și totuși nu s’a véijuta scuduindu-se Bucurescii din bătrânele lui temelii, după cumă s’a scuduitu la petrecerea ultimi a acestui finală poporului, adevărata făptură a operilor séle, ajunsă la domnia sciinței prin singura forță a laburii séle, a inteliginței sale, a patriotismului seu. Lucrând mereă, și românește, aprope un jumătate de secolu, crescândă trei generațiuni, cântătorul lui Mihail Vitezula, ajunsese, prin neresistibila putere a penel, a comanda la Domni și generali, la mari și mici, la avuți și săraci . . . Toți ile respectau pentru șirurile și multiplele sale cunoștințe. Omă de litere, co-y