Romanulu, mai 1872 (Anul 16)
1872-05-08
ANULU ALU ȘERB-SPRE PECELE VOES.CE ȘI ve! putea ATOM amente fií’t'AWTAU?: nnu «nu A8 lef; Junî 24 UII; trei luni 12 lai; n& lunft b lai. IN fiJSTRICTE: ncü »fín b8 lei; și ea Inut UU trei luni 16 l$î; nfi lunA « lei. Atom» mea tei« întospii 1& 1 ști 16 al« kuwt. haea amplarü, 20 bani; nV^ieffe, î taHft și RofSîn pe trimisten franci 20. Austria ©«rtOAOia, teimesten 7 fl. arg.Id tVan cD ANTINTURt Aw«»$lmjf,Bgina k IV. linna SO litera — 40 ba≪*«rțtanf și r^tartfe, III, linia 2 lei — — ^•uneori și orfea trimisur iíBFRANCATE rorft * tf-WUSATIL — Ar-Volei« acpobucata sa vurik ard*. Administrațiunea și Redacțiunea, Strada Academiei, No. 26. (A) SSRS Edițiunea de sera LUNI, MARȚI 8-9 MAIU 1872. SusameziTE 91 ve fi ABONAREA IN BUCURESCI, Iu Adminiatrațiim co» $kr;-ului. II I>ISTRICTE. 1 Pentru Amintiuri ^Jt co Te fipo admfil 8*:1 și cu^oftia adreen la adiitaiâtriiiisu»». T.IPARIfi Pentru abonamente: la A. Irarras-Hfiliegrttiu. ÎWi tiv 1 autfienne combite, •&. Pentru amintiuri: la d-nil Oraiu rî Hfeptid, 7 U»* R<>eheehouart. Pentru abonamente: la d. B. G* Pto p .vJc! 13a markt. 1&. Pentru amxntiuri: la d-uiiaaanene în 4o fi y Neuermarkt, 11. București., 2. Floraru, 1872. Monitoriul de ieri publică mai multe comunicări politice și financiarii de cari avemü datoria d’a vorbi. Ia ântâia liniă voine înregistra unei piatola a M. S. DomneT, adresată președintelui consiliului, prin care mulțămeste de primirea ce i-am făcută Românii la intercarea sea în țară. Ar fö spusă părerea nostră, amă aresată care suntă învățămintele istoriei In privința unoră asemeni primiri; nu vomă vorbi darü asupra acestui subiecții, nici vomt comenta epistola de care este vorba. Dacă o menționăm fl, și încă la începutului revistei, causa este că ea servesc« de preambulul. de prefaci» unei alte comunicări care formeza că adevărată Alexandria, ală cării erou este d. ministru de financie și despre care suntemS datori atrice câteva UIV!»I0. Mai âarâiâ de tóte euse, dommti ca cuvintele sa nu se interprete în reă. Se nu se 4i.ă, de exemplu, nu dacă ne ocupămil ’ demersuri triumfale ale d-lui Mavrogheni prin țările germane și ungare, o f eeniü numai pentru că suntemu domidți d'nnfi «piritS de denigrațiune. Nu. Este tinfliteres si superior« orUestri» predări de partită care ne face a vorbi; este interesule naționale, este nemiseea ști ne inspiră in acestă privință starea dț. pr$-dî a »lucrurioră, faptele ce le vedem fi desfășiurându-se pe fiă-care 41 . Ne aduceme aminte că d*> la 1857 mena mulți miniștrii, mulți trimiși ai Rom'niei au fosta primiți de Împărați,de regi și de miniștrii lor. De multe ori resa'ta'ele aceloră primiri au fostă de cea mai mare însemnătate pentru tara nostră, cărî demersurile lor, au contribuita multa a ne face sa reintrăm în posesiunea drepturilor nóstre atyába*«, se dsbândimü reconstituirea Sutilui româna astfeio premii eeste elfi . Cu tóte acestea nici- n#dată a amu vecinifl acele primiri făcute trimișilor români de puternicii Europei, astroute în Monitoru, cu atâta entase, cu atâta ostentatiune ca cele de bstăiil. Amü căutata data sa vedemă care este marte resultat și ce păstoria atâta trîmbițată a d-lui Mavrogheni a adusă pentru naționalitatea română, și mărturimă că ceea ce am fi găsită în foia oficial e nea pusă pe gânduri. Ne-amă întrebată atunci dacă nu este și acesta vă comedia ca aitele multe, dacă nu este mai alesă un comedia alăturii de a no dăra întă va fi tragică pentru România ? în revista președinte amă spusă unde dacă asemeni comedie și pe cele» se«că și, adene», și pe tot ce se șuieră. Amö pusă suptă ochii d lorü miniștrii esempie chiară din istoria contimporană. 8« vede însă că‘ istoria nu are nici uă valore în ochii puterniciloră 4ieî S’a 4isft eu dreptu cuvîntu că istoria este oglinda omenirii; dară se vede că se întîmpla și tu acestfi oglindă ce se intimplă cu cile de tristală. Cu cătB ele se perfecționăză mai multă, eu cătfi se pură fu condiții:ni d’a puté areta mai cu esactitate adevĕrulu și prin urmare d’a ghiuriciuene și sluțeniele lumii, după ce s’au uitată în oglindă, se deviiă mai modeste, cu atătu, din contra, ele tulbură mai multă mințile, provocă preten dunî mai asurde, producă în fine efectele cele mai opuse scopului pentru care erau făcute. Uităndu-se în oglindă și vedîndu sbîrciturele idrise, urmele vinete ce au lăsată subm anulă pe faeia lor și, cochetele, in ioea d’a-10 șterge , căuta se ’nlocuiesc prin calități morale frumusețea fisi că perdută, se spoi scă și mai tare, tacă din figura fără uă mască, cu care speru încă a mai înșela lumea. Citirea Monitorului, o repetimă, ne-a inspirată aceste reflesiuni. Baia oficiale începe în adeverü prin a ne spune că noula Alesandru bisantină, nu peregrinațiunile sale victoriose, a câștigată ninumi,1ăniimle potentațiloră, dară și p ale Jmperatului Imperațiior și p ale trufâșiu0.1 Andrassy. Când fi însă augit lacom luaim e, la resultatulfl jositivă dobîndită, ne spune ca ele a fostă uă epistolă a capului familiei Hohenzollern cătră Domnitoriul României. Atâtă și nimică mai multă. Apoi, pe câtă scamă noi, scriitoriul Principelui Carol I este plină de asemeni epistole, nu numai de la capul și familiei sale, dară de la toți regii și Imperații Europei, venite fără puternica intervenire a d-lui Mavrogheni. Prin urmare, neputind să admite că numai acestua a fost scopulu unei lucrări care se anunță țerd cu usia fală, am fi căutată se luămfi informațiuni. Ca se nu fimü tasați de ușiuriță în cercetările nóstre, amă procesă metodice, ne-amu uitatu mai ântâiă în giruril carului de triumfa ale marelui banchiără eroul. Cortegiul de care era însocito a fost destulă spre a ne explica lucru: ministrul României se întorcea în țară încongiurată de represintanții societăților franco ungare. Aceste represintanțî, ai căroră perciuni se zăriau supta căciula maghiară, veniau cu d. Mavrogheni spre a lua în splentare sorgințile de avuțiă ale țerei. Ne-am ingrijitu atunci forte pentru noi, dară am plânsil și pa Unguri. Bieții Unguri! trufia i-a orbită toto dauna, fiecare triumfă i-a amețită și ia făcută se cadă cu atâtă mai jos, cu câtă se cocoțaseră mai susu. Acesta li se va întîmpla fataneesce și acumă dacă nu s voră discepta, acusară mulți ș’adese ori că suntemă mnemîcî fanatici al Maghiarilor. Ce eróre! Pentru ea se tirnă astfi selfi, ar trebui se perde mă simțire în față conservațiunii nóstre precumă l’au perdule el. Dară dacă nu putem și nu trebie se urîmă nici uă națiune eacă voiesce a trăi, nu putemă se uude apărămă contra tendințelor politice ale aceloră cari voră a trăi în paguba noistră. Acasta atacă Maghiarii. In locă d’a căuta se-șî alieze tóte poporele nemaghiare, ca se potă resiste la orice cotropire, care-i amenință pe dânșii ca și pe noi, din partea putemn aceloră ginți eterogene ce ne încorigiură, el sacrifică pe adevărații lorfiamici pentru u posițiune momentană, pe care imaginația nea loră le-o arată măreță. El nu vedi că, procedândü astă-felă, nu facă decâtă a deschide ei înșiși mânele loră stavilarile cari oprinö valuli germane d a inunda Orivitele, d’a copleși tóte popórele ce locuiescă de la Leitha pînă la Marea Negră. El nu vadă c’acelă vară îl vă înghiți mai ăntîiă și mai cu înlesnire pe el, cari suntă fără nici oă legătură de ginte, de familie în Europa, și apoi pe noi. Acastă orbire suntemă datori nu numai a o constata, dară a combate din tóte puterile nóstre efectele iei. S’afisă asemene că Românii exercitau persecuțiuni religiose contra Evreilor. S’a constatată pe urmă de aceste acuzări erau neîntemeiate, că era numai u c cestiune economică de care poporațiunea română se preocupa și trebuia se se preocupe serios. Mai târziu s’a văzută ceva mai mută. S’a réffuzit că Evreii eraă adevăirata ante-gardă a Germanismului, că pregătiau căile acestuia. S’a dovedită încă din ultimilü resbelüalü Franciei că el formaă toto d’nă dată și acea ideia postgardă care vine pe urmele invasiunii, spre a complecta operea iei de jătuire și de prădare. Cestiunea clară a devenită uă cestiune naționale și datoria cea mai sântă a tutora Românilor este d’a se ocupa de dânsa. Prin urmare, deși Evreii aă rădicată contra noistră Europa, deși ne-aă fulgerată cu article de la iaria, și ne-aă mitraliată cu note diplomatice de totă felulă, simțimântulă de conseruare necomendă împeriosa a lupta contra loră, ori de câte ori vină a se vîri în căminele nóstre, a se face a ginții înstrăinării patrimoniului nostru naționale. Totă astăfelă și ca Germanii. Recunoscemă avantagiele ce tragemă din civilisațiunea loră, se admirămă desvoltarea politică și intelectuale, înainte d’a ne trage, în contactul cu dânșii, bonomia loră apariite ne inspira chiar simpatiă și încredere. Marile eveniminte politice și economice însă, s’au ee petrecută de câți va ani încua, în întru și n afară, ne-aă făcută mai circumspecți, mai veghiători. Ele ne-aă făcută a ne îngrija, ne-aă impusă datoria d’a combate tendințele lor și noifjetare, cu tótu energia ce trebuie.^’o da unei națiuni instinctului de conservare, consolința periclelor și ce amenință esistii ța iei. Prin urmare, dacă comunicările eufatice ale Monitoriului ne-au putut fi păre la ’nceputură comediă, examinând fi bine faptele, am fi ve^ute că ele ascundă că tragediă. Fața puterii esecutive, mândria iei este d’a da țara noistră în mânele Maghiariloră și Germanilora, prin Evreii înainte mergătorii lor. Prin urmare, denunțăm și din nou acea conspirațiune anti-românască, ale căii peripeție se desfășoară de câți va ani luptă o hi nostrii, începîndă cu onestele manipulațiuni Ambron-Strousberg, și continuândă cu Bleiohrelor, Oituză, Vulcană, etc. și alaltăieri cu concedarea la Evreii Unguri a monopolului tutunului, și terminându-se de sigură, de nu vomă lua sema, cu deplina cucerire a României. Denunțându-o, declarămă din nou că suntem deciși a lupta, a lupta din tote puterile și prin tote radioede contra acelei conspirațiuni, căci, dacă trebuie reperimă, preferimă americană națiune care are individualitatea și consciința dreptului și a misiunii sale, de câtă se perima în lașitate, prin cucerire pe miștă, ca ună poporă fără tradiținal, fără individualitate, fără respectă de sine. Preferimă, cumă aisD altă dată Cavour, a muri scăldați în sânge pe câmpul luptei, ală onorii, ală bărbăției, de râtdl a peri pe patură rușinii, înecați suptă pufulă de care ne voră acoperi străinii suptă cuvîntă că ne facă culcușință mai male. Anc’uă dată dară, scotemă strigâtulă d’alarmă, Anc’uă dată «Jdcemil Româniloră: Desceptați-voi, strîngeți-vâ toți în giurulă Chivotului naționalității; apărați-lă, apă, rați-lă românesce, căci pernele mari îlă amenință. Monitoriulii de ieri, 7 Maiü, pe lingă comunicările de cari vorbirăm fi, mai publică și ună drarnă ală consiliului de miniștrii, aprobată de Domnă—nu scimă ce însemnază acastă aprobare, •— și basată pe ună raportă relativă la cestiunea constatării și anulării obligațiunilor. Strousberg. D. Mavrogheni spune că, spre îndeplinirea misiunii cu care a fost însărcinată la Berlin, a constatat, între altele, că obligațiunile depuse erau două alere de 242,293,875, râmâindă nedepuse încă pentru 2,866,125 franci, că a data autoritare d-lui Teodoră Rosetti a anula obligațiunile atâtă suptscrise câtă și nesuptscrise, și publică și depeșia d-loră Rosetti și Băicovanu cari anunță, că în executarea aceler ordini, au anulată obligațiuni nesupscrise de 24,840,000 franci ce se aflau în ladă peste cele emise și 39 obligațiuni ce erau ținute în reservă Câtă pentru suma de 25,000,000 ce se susține că s’ar fi emisă mai multă, d. Mavrogheni 4 0e că este uă pură invențiune, căci „nimică nu lasă a se presupune măcară că sară fi pusă în circulațiune vruă obligațiune mai multă decâtă cele recunoscute.“ Primim și de categorică acastă declarațiune a d-lui mi nistru de financie și ne place, în interesula țârei, a o crede de întemeiată pe adevĕrü. Ne întrebăm și însă, dacă lucrulă este astăfelă, dacă d. Mavrogheni a făcută constatările de c’re vorbesce în raportă, pentru ce, în comunicatură stă de la 3 Mai fi, nu spunea delacă acesta? D-lul se întorsese atunci de la Berlin, ceea ce sore astăfil sosea și acumă cinci zile. Cumă se face că, după ce tăcuse 20 de zile, lăsândă se prindă rădăcini scomptală ce se răspândise, despre emisiunea celor 25 000,000, vine, la 3 Maiă, a ne spune că „constatarea obligațiunilor nu s’a facută încă și că nu va începe de câtă luna viitoiä.“ Care din duce declarațiune este adevărată? Cea de la 3 Masă care spune că nu s’a făcută constatări? Séa raportul ă de la 7, care dice că s’au făcută? Ano’uă dată ne place a crede pe cea din urmă; însă între două declarațiuni încurcate și cari pară contradictorie, publiculă nu este are în drept și a-șî aduce aminte de cele două raporturi contrarie ale d-lui Văcărescu? Ne tememă forte că da. Cu tóte acestea, o repetime, voimă mai bine a crede astăzi pe d. ministru, cu speranța că celă pucinu în acesta faptele ce se voră descoperi mai târziiü nu să voră desminți. D. ministru de interne ne face și d lul una comunicată plină de gingășie. D lul recunosce faptele ce s’au constatată contra d-lui Ventura, prefectura de Dorohoiu, cumnatulu d lui ministru, care, cu tote denunțările presei și plângerile locali, a fost mănținută la postură seD, pînă ce a fostă prinsă oficiale cu măna ’n casa cu bani. D. ministru ne spune că, cu totă gravitatea și gingășia împregiurarilor și, fostulă prefectă a fostă trimis și înaintea parchetului. Ne tememă tare de soluțiunea ce va dobîndi cestiunea. Ne tememă că judecătorii și procurorii guvernului, aretăndu-se totă așia de gingași pentru cumnatură d-lui ministru, ca și impregiurările în cari ne spune d. Catargiu că ne aflăm și, îlă voră trimise asolvite. Asceptàmü cu tote astea se vedemă. Oricare ar fi În că otărîrea justiției, pe dre d. Costa-Fora ne-a spusă c’o va supune voinței sale, este una‘ faptă care remâne constatată, aedu-a că ruda d-lui ministru a fost prinsă în nele operațiuni neregulate cu casiăria judeciului. Prin urmare întrebăm pe d. Catargiu ce se face cu declararea d-sele solemne despre „funcționarii, rude ale d-sale de aprope, cari suntă omeni de ordine și onești?“ Ce încredere mai pute ave națiunea în cuvintele primului-ministru ? Trebuie óre se crudă ea că d. președinte aici consiliului privesce ca „ómeni de ordine și onești“ p’acel ce scotocescă în casele cu bani ș’asigură de impunitate pe casianii cari se temă de urmărire ? E că cestiunea pe care o rădică gingășia împregiurare de la Dorohoiu. Raportulu d-lut mictLsru de finanee este M&iU Sea Dommitfi. „Se aprobă“ „CAROL.“ Pré înălțate Dó nme. Respectuoșii sr punși la cunoscuța și aprobarea Inălțimii-Vostre a nesatură aci jurnală ală consiliului de miniștrii precedată de referat ală ce -1 am făcută asupra misiunii ce ’mi-a încredințată la Berlin. Suntă, cu celă mai profundă respeciv, Pré Inaitate Damie, Ală Măriei-Vérire, Prea plecații si supusă seii'tore. Ministri secret,«re de Stata la depărtamentulu financeio B, P Mavrogheni No 0,811-872, Mail 5. Dupft sosirea in capita A, K. S. Damna a adresat a d-lui L tsesi Catargi, ministru-președinte, următoarele mulțămiri: „Domnule președinte, „Fericirea ce resimtă venându-me iarăși între ai mei, roé îndamnă a adresa Româniioră, prin organala d-vóstre, câteva cuvinte de mulțămire adâncă simțite pentru căldurosa primire ce m’a întâmpinată la re'ntorcerea mea. „Acastă primire pornindă din inimă m’a împlută de bucuriă, căci ea a fost și pentru mine uă elocintă mărturisire a simțimintelor scumpei nóstre țări. „Vâ rogă dérà, d-le președinte, a fi interpreted vineî mele recunoscințe precumă și ală plăcerii ce amă avută în strainătate de a afla cu ce delicată atențiune, la miua mea, țara s’a gândită la mine. „Primiți, d-le președinte, espresiunea sincerei mele afecțiuni. „ELISABETA.“ D. ministru de finance, P. Mavrogheni, cu ocaziunea mergerii eale la Berlin și In urma visitei ce a făcută alteței sale principelui de Bismark, a avut o onore de a fi invitata la serata palatului, unde a fost presintata maiestăților, lor fi imperatorele și Imperfuosa. Maiestatea sea imperatorele a bine-voit și a se întreține cu d-nu ministru României, informându-se cu multă interesă despre afacerile nostre și în modulă celă mai birn-voitoră pentru eră. Totă d’uă dată maiestatea sea a binevoită a însărcina pe d-nu ministru Mivrogheni cu uă scrisore autografă pentru Măria Sea Domnitorulă. in trecena sea 3 la Pesta, d-nu ministru Mavrogheni a fostă asemenea primită de d. comite A11- drassy, canceliariului imperiului austroungarfi și ministru afacerilora străine. (Monit.) (Comunicații.) tea CONSILIULU MINIȘTRILORU. Jurnală. Astăz 41, 5 Mai fi, 1872, consili irü siniștriloră, ascultândă referatulă d-lui ministru ală financiei oră supt Ne. 19.552, aprobă constatarea cea făcută la Berlin și instrucțiunile ce a dată pentru anularea obligațiunilor Strousberg la preschimbarea loră în acțiuni de ale nouei societăți de acționari al căii ferate Roman- Bucurescu-Vârciorova, conformă legii din 24 Decembre, 1871, și decide a se publica referată în Monitoru, după ce se va supune la înalta aprobare. Miniștrii: L. Catargi, N. Crețulescu, P. Mavrogheni, generală Fiorescu, O. Costa-Foru,dr. Teil. No. 1. Referatului domnului minstru de ünancasefltre siliulti de miniștrii. Domnitorii miniștrii. Pentru îndeplinirea misiunii ce mi s’a încredințată prin jurnalul Al supt No. 1, închiriată de domniele vostre, în ziua de 28 Martiă espirată, și aprobații de înălțimea Sea Domnitorulă, am fostă la Berlin, de unde intorcându-me vine a ve refera urmatorele: 1) . Consiliul societății de acționari ale cărelor ferate Roman-Bucuresci- Vârciorova începută preschimbarea obligațiunilor Strousberg în acțiuni ale nouei societăți de acționari. 2) Numerul obligațiunilor ce am găsită depuse péné în dina de 20 Aprile st. n.espirată este în valore de 64,611 700 alere, ser iei 242,203,875, emisiunea fiindu de 245,160,000 lei, nu remasese nedepuse pene în acea di de câtă obligațiuni în valore de lei 2,866,125, pentru cari nu se aderase încă la formarea societății acționarilor, termenul pentru depunerea lor, nefiindă însă espirată, se speră că mai tote obligațiunile voră fi depuse. 3) Pentru anularea obligațiunilor Strousberg, autonsândă pe d. Teodor Rosetti, delegatura guvernului română, a adera și la ori-ce alte disposițiuni voră mai propune a sa lua de d. delegate ale Adunării și ală Senatului, iarn dată urmatorele instrucțiuni: a) Se se constate de comisiune și se se desființeze imediată prin ardire obigațiunile nefupt scrise și neemise cari se găsescă în Loia cu două chei, în valore de lei 24,840,000. Se se anuleze asemenea duplicatele de obligațiuni fără numără și nesubscrise, confecționate ca reservă pentru înlocuirea obligațiuniloră ce sară fi numerotată defectuasă și cari se află asemenea în lada cu doua chei; b) Obligațiunile emise, consiliul de surveghiare ală societății de acționari se con.