Romanulu, iulie 1872 (Anul 16)
1872-07-24
AIsULU ALUPra-SPRE-PECELE Kcdaodnice și Administrațiunea, Triad a. Academiei no. 26. LUNI, MARȚS 24, 25 IULIU, 1872 ■u ilim—in—«e——im&i DEPEȘI TELEGRAFICE (Servițiulu privatu ală MONITORULUI) Versailles, 2 Augustă. — Adunarea a adoptat raportulu presintata de St. Marc- Girardin. Explicațiunile date de Thiers au fost o satisfaceróre pentru conservațiune. Thiers declară că tinde la conservarea intactă a depositului Republicei, reservândă espresamente viitorulu și puterea consIítnantă a Adunării prin menținerea strictă a pactului de la Bordeaux. Comisiunea crede derit ca nefolositore darea de esplicațiuni în ședință publică. Adunarea adoptă proiectulu pentru prorogațiunea Adunării de la 4 Augustă penă la 11 Noembre. VOESCE ȘI VEI PUTEA jILONAMENTE NNBAPITALE: unu ani 48 lei; ?ese Inni 2* lei. AT trei Inni 12 lei; nii lună 5 lei. TW DISTRICTE: uni ani 68 lei; anse luni 29 lei; trei luni 16 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începi la 1 și 18 ale lunar. Uni exemplari: 80 bani. Franci», Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austriia și Germania, pe trimestru franci 18. aANTINUJRI Anunum I, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani neeri Unt și reclame, pag. III, linia 2 lei-----gorile.T Și orî-ce trimitemi NEFRANCATE vor fi REPPSATE. — Articlele nepublicate se vom arde. CA> Edițiunea de sera v Bucuresci, 21 an. 1872. Ne vomă ocupa astăzi de Comuna Capitalii, căci cele ce se petrecű acolo suntü una adevărată scandalii și merită seriosa atențiune a publicului și a guvernului. Manainte de tote se stabilimă câteva punturi de plecare, trase din legile erei. Consiliul comunale din Bucuresci se compune de 17 membrii. Art. 54 arei legi constitutive a Comuni prescrie că consiliul nu pote delibera de câtă cu majoritatea asolută a membrilor sei. Elfi nu admite escepțiune la acestă regulă, de câtă pentru cozurile când el sară fi făcuții două convocări consecutive și membrii carü li venita la îndeplinirea datorțelor lord. Acestă escepțiune presupune însă aflarea în Comune a majorității consiliarilori. Legiuitoriulü nu și-a putut o mieună mimiută închipui că se voru găsi consilie care se procedă astafelu în câtul, acordându congediul! atâtu de multe membrilorű seî, și ținândă sumă și de lipsele prin demisiuni sau morte s’ajungă incompletfl, și în neputință mai funționale galicesce. Acestaa insă este casulü consiliului comunale din Bucuresci. Elă nu se compune astăzi de cât ă de 8 membrii predați, adică d’unüniumerii inferiore majorității asolute, prin urmare deliberările sale suntu lovite de nulitate de art. 54 ala legii comunale. Elü nu póte invoca eGCepțing^ funty 4 acidă apticlu, căci sa pusti dinainte și din propria sea voință în neputință da face cele bime convocări cari, remasc fără resultatü, i-ar a permite a lucra cu oricâțî membrii ară fi presințî. Acordând fi congediuri peste cifra majorității asolute, elfi s’a pusă prin acesta chiară în vacanță , cele doué convocări n'arü avo astăzi nici una sensu, ele ară fi uă curată comediă, căci dinainte se scie că n'arü avé nici una resultatu. Art. 45 ale legii comptabilității prescrie că tote tocmelele trebuie so fi făcute prin concurență și publicitate. Art. 46 arată că nu se pote deroga la acestă regulă de câtă pentru tocmelele două valore inferiore de 10,000 lei vechi, și pentru coșuri escepționale anume determinate. Art. 47 prescrie că licitațiunea pentru tocmele mai mari de 100.000 lei vechi, trebuie publicată celei puțină două lune. Cu tote acestea, 8 membri din consiliu întruniți și otărîndă cuă majoritate bună votă, adică cu 5 pentru și 3 contra, resolvă, fără concurență nici licitațiune, cestiunile cele mai seriose, în cari este vorba de milionele Comunii. Astefel, i-amii vgtjde acordândul, contra legii de comptabilitate, luptă curentă de cercare, fără studie prealabili, uă concesiune de 270,000 de franci unul străină, care propune a face pavagiu de brady smolită pe oă suprafață de 10.000 de metri pătrați. In deșertă omenii tehnici de la Comune s’aă pronunțată contra acesteî concesiuni, în deșertără arătată lnconveniințele pavagiului de lenun, atâtu din puntură de vedere ală durabilității, câtă și din acelu a ală siguranțeî și igienei publice; cei 5 membrii ai Comunii au trecută și peste considerațiunile tehnice, și peste interesele orașiului, și peste legea comptabilității, și au dată oă concesiune de 270.000 de franci unai străină, a cărui chiară competință în materie de construcțiune de pavagie este mai multă decâtă îndouiala. Ce va face acumă ministerială cu aceată concesiune? Aproba-o-va sea nu? Nu putemă d’ua cam dată de câtă a face cunoscută că elü a trimisă cestiunea în desbaterea consiliului tehnică ală lucrărilor publice care a luată uotărîre camă ciudată și încurcată asupra iei. După ce s’a dovedită că pavagiulă de lemină a avută de efectă reducerea în cenuși a a celei mai frumóse părți a orașiului Chicago, din cauză că pavaturile aprindendu-se ori ce ajutorie au fostă cu neputință, după ce s’a demonstrată că acestă pavagiu este insalubru, pentru că porii lemnului asorbă, — mai alesă într’ună orașiă ca Bucureștii, unde nu suntu canalurî de scurgere; — tote licidele murdare, și insecte, pe cari apoi, supul efectulă căldurea solarie, le esală în aerul ce respirămil, pe care lă corupă, îlă vitieză, și să facii asta-felü agintele tutoră epidemieloră; după ce s’a dovedită că cu cantitatea de plotă și pusomiă ce cade la poî, durata acestui pavază este mai multă decâtă problematică, consiliulă tehhnică ală lucrărilor publice s’a pronunțată în principiă contra. Prinți'vă neînțelesă slăbiciune, însă, printr’ua inconsecință regretabile, ni se spune că elita admisă că se póte face uă cercare cu acesta payagiă condamnată sclințifice p’uă suprafacă de 10.000 de metri, adică printr’uă sumă de 270.000 de franci. Acestă conclusiune este uă monstruositate și sperămă că ministeriul uu va ține sema de câtă de considerațiunile șciințifice ale consiliului tehnică și că va refuza aprobarea sa nelegalii și vetematoriei concesiuni dată de cei 5 membri din consiliul comunale. Trecemu la a doua cediune. Cititorii noștri și guvernulă își aducă aminte de cele petrecute cu propunerea d-lui Monnier, în privința alimentării cu apă a Capitalei. D. Monnier oferîa a face oă canalizare de 150.000 de metri lineari, a da comunii gratis la 60 metri cubi de apă pe zi, a o procura particulariloră la domiciliu cu 30 bani metru cubă de apă de Dâmbovița filtrată, ridicată și împărțită prin machine cu abură. Elă cerea în schimbă 6,000,000 de franci în obligațiuni supscrise de comune, însărcinându-se a restitui Comunii să sumă egale cifrei anuitățiloră aceloră obligațiuni suptă formă de chiriă. Devisurile și planurile trebuiau se fie aprobate de comune. Consiliul comunale, deliberândă cu majoritatea cerută de lege, a respinsă cu dreptă cuvîotu acea propunere ca oneresă pentru orașiă și lipsită de orice garanție. Elă a decisă încă a se face lucrarea alimentarii cu apă de cătră Comune însăși și a fi numită uă comisiune compusă din cățîva membri ai consiliului și cățiva omeni tehnici, spre a face stadiile necesarie-Amu spusă atunci părerea nostră în privința acestei otărîri. Amu arătata c ar i fi fostă multă mai bine daca Comunea ar fi deschisă concurență pentru facerea unui proiectă completă și bine studiată asupra cestiunii, dândupă remunerare aceluia ce va fi alesă ca mai bună; asta se procede în totă lumea, căci numai asta se pute ajunge la resultate folositoaie pentru ună prașiă. In cestiune d’alimentare cu apă, nu este numai una și singură sistemă. »Surită din contra multe, forte multe. Era dară de interesă a setei care va fi mai avantagiosă pentru Bucurescu, care îi va procura apă mai bună, mai prospătă, mai sănătosă și mai eftină. Concurența ar fi avută neapărată de efectă a da aceste lămuriri. In lipsa însă a concurenței, negreșită că și comisiunea numită, puindu-se seriosă la lucru, ar fi putută face multă. Ce se întîmplă însă ? Abia primarială și alți membrii din consiliulă plecă din capitale în concediă, și vedemă pe cei 5 membrii cari au gratificată cu 270.000 de franci pe întreprindetoriulupavagiului de humnă, intrând și în negoțieri cu d-nile Slade, Green și Bonnet spre a le da orășî contra legii, orășî fără licitațiune, și contra otărîrii luată, în luna trecută,le majoritatea consiliului, concesiunea alimentării cu apă a Bucurescilor. Condițiunile d-loră Blade, Grecii și Bonnet, sunt acestea : Concesiunea Ii se va da pe 40 de ani, D-loră voră face lucrările cumu voră voi? după orice sistemă le va plăcea, nici unu controla din partea autorității coruuoaie, fără devisuri, și făui planuri Apa ce voră da capitalii va fi .»j..» Dîmboviței nefiltrată. Ei dau orașiului, gratis 2000 de metri cubici de apă. Prețul prisosului pentru comune va fi de 25 bani metru cubicii, iarfi apa dată particularilorfi se va plăti cu 44 bani. Mesurătorea se va face într’ună modă arbitrariă, fără compromil, adică fără nici unn mid fi leu de constatare, nici pentru comune, nici pentru particulari. Cu alte cuvinte că apă murdari și infectă se va vinde în Bucuresci cu ună preță de 4 ori mai mare decâtă apa curată de canaluri din Paris, de 5 ori de câtă cea din London, de 7 ori de câtă cea din Lyon, de 3 scă 4 ori de câtă cea de la Roubaix, Tourcoing și alte orașie mai mice din Francia. Lucrările se voră face într’ună modă neusitatu în nici oă țeră din lume, și concesionarii voră trage beneficie pe cari însuși d. Monnier nu cugotase ale cerc. Acestă concesiune, ni s’asigură, va fi votată de cei 5 membrii de la comune. Ne facemă dară datoria a protesta în numele orașiului contra unoră asemeni speculațiuni nedemne de omeni onorabili; atragemă asupra loră atențiunea d-lui miniștrii de interne și a întregului consiliu de miniștri, și sperămă că celfi pucinQ în asemene materiă voră uita politica, spre a nu gândi de câtă la interesulii generale. Fiindu că pronunțară nu mai susü numele d-lui Monnier, se spune că aci că acestă mare și universale intreprindetoriă a parcuratu totă țara și a găsită mai multe consiliu comunali »și judeciane dispuse a trata și contracta cu dînsulii fără nici uă garanță. După nereușita sea cu guvernul din Bucuresci, elit a primită în compensare, fără licitațiune și fără nici uă garanță, grasa și necalificabila chivernisela a căii ferate Tîrgoviște-Periștfl, elă a luată apoi concesiunea apei din Iași, eră și fără licitațiune și fără garanță; ela s’a presintatü la consiliulă comunale din Brăila, totă fără garanță, și prin urmare totă contra legii, spre a lua, la licitațiune d’astă dată, concesiunea gazului și a apeloră. Elă luase deja de mai multe line la Galați concesiunea apei și gazului și construcțiunea cheurilor fl, depunîndă numai pentru acesta din urmă cauțiunea provisoriă. Timpulă însă a trecută și pîn’acumu elă încă n’a depusă cauțiunile definitive, nici a începută lucrările. Aflămu că Primăria din Galați l’a sumată formale a se conforma contractului. Aflămă asemene că primăria de Brăila ar fi refuzat și d a lua în considerațiune propunerea d-lui Monnier, nefiindă însoțită d’asigurările prescrise de lege, adică de cauțiuni. Dacă aceste olăriri voră fi adeverată, lelicitămă pe consiliele comunali din Galați și de Brăila, căci nu s’aă lăsată amăgi d’ună individă care nu are de locu aparinia unui între primiletor să se rîosfi. Așiuăbădom numai bolării de la Tirgoviste și cei de la Iașî, în treburi cu d.i Monnier. Întrebarea însă este dacă mi-inisteriulă va proba concesiunea din lașîi precumă a aprobată pe cea de Târgoviște ! Noi sperămă că nu. Astăzi cândăs’ar lămurită că d. Monnier nu este de câtă una samsarii, fără capitaluri și fără greutate, că asemene aprobare ar fi celui pucină ridiculă. Pene cândă vom evacua departamentulu Marne, Prusianii — dice la Patrie— și-au re’ncepută c’uă nouă ardere studiile topografice. Din mai multe scrisori primite din arondismentulfl Chalons, resultă că comunele vecine și ’n specie cele din cantonele La Ferté-sur-Amance și Fays- Billot surită străbătute de grupe de câte patru sau cinci soldați, supt direcțiunea unui oficială, carificu însemnări despre sate, nuri, drumuri și mai cu semă despre poduri, însemnându-se cu esactitate dimensiunile și mergânda cu preocupațiunea pene a se informa despre numerală caseloră și despre avuția locuitorilor de prin sate. După ce s-a trecută printr’unu șiră de fase contradictorie și prin tóte alternativele cunoscute, de la bine la rest, de la mai bine la mai reă, cestiunea Alabama intră ntr’un neasceptata transformare, care dă din nou caracterului perpetuității. »Ședințele consiliului arbitrale din Geneva suntfi întrerupte din causa necesității ’n care sau găsimu membrii soí d’a „studia din nou, cu acte justificative, legile și constituțiunea englese“. Osândă câtă se pote de multă de mașina că orice casă reű se potă nega, Englitera »se decise nege cu totulu trei din cele patru imputări care i-se facă, eră câtă despre cea d’a patra, o nega ’n modă indirectă, afirmândă c’a dată informațiunî la timpulu necesară. Se vede déji că nu va fi facile a face pe Englesî se plătescă despăgubirea de 10 milione de dolari, pe care arbitrii își propuseseră să afișeze ca reparațiune pentru pagubele causate de Citima în VAvenir national. La 30, lulia în Adunarea de la Versailles s’a pusă la discusiune raportulu asupra cumpărărilor de munițiuni, făcute de comisiunea pentru mijlacele d apârare. Acestă raportă, în genere reprobată, mai cu semn de caudă cu publicarea interogatoriului părțiloru interesate, primiseră completă modificare mai nainte d’a se pune ’n desbaterea Adunării, bastimentele Florida și Alabama. Americanii, a căroru tenacitate nu e mai mică, caută se ’ntorcă lucrurile, și espectiintele ce găsiră e d’a se pune se studieze constituțiunea englese. Dacă ne vomă gândi că constituțiunea englese nu e scrisă și legată ’n broșnnre ușiore, ci că e răspândită în mii de legi și ’n sume de volume, depunse în arhivele parlamentului, putem afirma că studiulă întreprinsă de arbitrii îi va duce departe și că, déci și-ad alesă midloeulu celă mai consciințiosă d’a-și afirma dreptulü loră, suntu departe d’a fi găsită midloeulii celă mai espeditivă. Marea preocupațiune a cardinalilor catolici e bula papale praesente cadavere, (înainte de morte). Bin IX nu vrea »se mai asculte nici unu consiliu, nici de la miniștrii nici de la senatorii sei, ci prepară, singură considerațiunile unei bule, care se va pute numi testamentulu seu, pentru că vrea se reguleze ’ntr’ensa condițiunile și ’ndatoririle viitórei conclave pentru alegerea succesorului seu. Cea a ce ară fi ai tristă edeca Papa ară stărui ’n ideia d’a convoca uă conclavă pregătitore, contrariă oricăroru precedinte, pe care tóte națiunile, fără escepțiune, ară respinge-o ca contrariă legiloră și usului. Cardinalii credd că, de va fi astülele, voră fi cu totul lipsiți de libertatea loră de acțiune și că sară pute da locu la un schismă chiar și în sînulu conclavei. »Solrile din Italia, privitóre la nouele alegeri, simtă din cele mai bune pentru causa liberalilor si. mai pretutindeni în orașiele principale candidații lor fi. au învinsă pe candidații clericali. LUMINÎZĂ-TE și VEI FI A. BO AT ARH A IN HUCUItuÖCI, ia Administ, rațiunea diariului. IN DISTRICTE». Ia corespondinții sei și cu postia. L’enferu Anunjiurî a se adresa la administrațiune. X.A. PARIS Pentru abonamente: la d. Ostran-Hallegrain Ru de l’ancienne comedie, 5. ’ Pentru anunjiurî: la d-nil Drain et Micoud 7 Rue j Rondechouart. r.A. WIEN A Pentru abonamente: la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt. 15. Pentru anunjiurî: la d-nil Haasenstein și Vogler Neuermarkt, U. wmmmvrnxm Trebuie se ’nregistrămil, numaî pentru memorie, că nouă proclamațiune a lui don Carlos către Catalani, Aragonesi și Valencianî, Corol VII constată buna stare a afacerilor sale. „Cea a ce la 2 Main, o jice densula, nu era decâtă uă speranță, în curénde va fi uă realitate.“ Acestă nou manifestă, care portă data de 16 iulie, s’a ’mpărțită „de la fruntaria Spaniei". Insiste apoi asupra unor mulțimi de mici victorii, despre care nici uă dată numü auzitü vorbindu-se, déra cari se pare ca să face nemuritori pe cei ce leaă repurtată. Bunulă rege e’n culmea admirațiunii, își admiră voluntarii și nu mai puțină »și soldații, carii nu „sunt destulă de orbi pentru a se face mercenarii străinului“. Mai spune că „lumea atentivă ’să priveșce“ efecte. N’amQ fi vorbită despre acestă emfatică apelă, déca curiosa ’i ivire, într’ună momenta în care s’ascepta mai puținQ de câtă orî cândă, nu’î da ua aparința și maiestraordinară. Acésta e negreșită uă respinsă la vilagiulă lui Amedeă ș’uă incercare d’a ’i mic»și era simbută de poporaritate ce-i a dată atentatulă de la 20 iuliü. Correspondanda relateză că prisoniarii carlisti voră fi ’n curendă trimiși la insulele Canarie, unde vorui sta pâné cândă Cortesil voră vota un rege, prin care se li-se schimbe pedepsa în acea a d’a servi ca militari în armata spaniole din colonia Cuba. Se citesc în Gazetta de Francfort de la 24 Iullei : „Una are care numerul de patrioți simt și necesitatea d’a propune se se celebreze uă sărbătore germană, cu ocasiunea aniversării zili de 2 »Septembre, d’Uit capi- Reverendulă părintele Becks, generalele companiei lui Isus, a convocată la Roma într’uăntrunire pe șefii principali ai ordinei jesuițiloră. Orașial francese Salins a rădicată ună monumentu în memoria cetățianiloră cari aămurită apărându pământului natale.