Romanulu, octombrie 1872 (Anul 16)

1872-10-28

ANULU ALU ȘESE-SPRE fIECELE VOESCE ȘI TEI PUTE ORi-ce cereri pentru România, se adreseză la administrațiunea siariului. ANUNȚURI n pagina a IV, spațiulu de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nii Crain et Micoud, 7. Rue Rochechouart. LA WIENA: la d. B. G-. Popoviei, Fleischmarkt, 15. Scrisori și orice trăsiitere nefrancate vor fi retușate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacting ca și Administrațiu mea, Strada Academiei, No. 26. DUMINICA, 28 OCTOMBRE 1872. (A) Edițiunea de sera LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: unii ană 48 lei; șie luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei. In Districte: unii ană 58 lei; §ese luni 29 leitrei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nii Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: la d-nîi Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. BUCURESCI, 1 SS81872. Peste doua zile proprietarii români au a se întruni și decide asupra sortei lor înșiși. De la spiritul de asociațiune ce trebuie se le inspire comunitatea intereselor, de la inteligința sorii, ce nu este nevoie se fia estraordinară spre a se pătrunde de folosele uriașe ale unei instituțiuni de credita fondarű, și în fine de la procederea practică și lămurită a inițiatorilorti, atârnă ca Românii se facă pe tărâmulii economicii unuiactü din cele mai salvatore, spu se se perdă cu desăvârșire și pamentulu româneștii prin speculațiunile străiniloru. Scimți că din nefericire suntu mulți dintre proprietarii grevați de grele detorii, cari, cu condițiunea numai de-a li se da bani, nu se uită la mâna ce le-ar da; soima asemene că unii din cei negrevați încă, nu voiescu se se gândescă la marele periculu ce amenință proprtatea in genere, și care mai curându sau mai târziu va cădea și asupră-le; mai suntu apoi alții cari nu înțelegu siguranța și folosulu unei instituțiuni decrditü fondară prin asociațiunea proprietariloru, se temu de risicuri, își crează numai sciű ce temeri, cari nu probezâ alta nimicü de câtu adânca loru necunoscință, atâta de periclulü In câte se află proprietatea, câtu și de economia unei instituțiuni fonciare și de marele folose ce voru retrage Reușit dintr’un asemene instituțiune. Așia deja unii nu’și bată capulu cu formarea instituțiunii, căci ei nu voru de câtu se aibă bani, fiade oriunde, fără se se gândescă că primindu’i de la străini voru perde curêndu și cea-a ce le-a mai remasü; alții, nesimțindu în acesta momentu lipsa, nu voru se se gândescă la cea-a ce’i asceptă, și’și repetă: „de ce se bagă eu capu sanétosü supt evanghelie,“ de ce se’mi íngagiezű eu moșia, cându nici datorie, nici nevoie de bani n’am; cei din urmă în fine, cari suntu cei mai numeroși, își ficü, ore nu e spunemü moșiele nóstre îngagiându-le, ore ne va cumpăra cineva obligațiunile, ore gasi-voma unu cursu destul de avantagiosu, spre a nu ajunge dobânda pre mare, ore putea-voma dispune de moșiele nóstre, din momentulice le vomă îngagia, putea vomü testa asupră-le, le vom putea da de zestre spre exemplu, etc., etc., etc.? Din fericire, pe lângă acești nesocotiți, egoiști sau nedumeriți, sunt și mulți alții cari înțelegă pe deplinii și periclulü în care se află proprietatea, și foloselc unei instituțiuni de credita, și lipsa de ori-ce risici pentru proprietarii ce voru funda acesta instituțiune, și reeșita strălucită ce le este asigurată; aceștia s’au și pusti seriosű pe lucru, și câtü despre noi, asceptàmü plini de speranță resultatulu patrioticei lor inițiative. Décà pe lângă recunoștința ce încercăm pentru aceștia, ne este permisă a face uă rugăminte celora cari sunt nedumeriți sau indiferinți, ii vomü conjura se merge la întrunirea ce se va face în sera de 30 Octombre în sala Ateneului. Acolo neapărată că inițiatorii, ce sunt personalitățile cele mai marcante în țară la noi, prin cunoștințele, trecutulu și lucrările loru, vom desbate cestiunea din tóte puntele de vedere, vom lămuri tote nedumeririle, vom răspunde la tóte obiecțiunile ce s’au produsu de la emiterea ideieĭ, și din cari cele mai însemnate le enumera ráma și noi mai susü. Nu ne índoaima că în urma acestora lămuriri, numai aceia vom remânea nedumeriți sau nepăsători, carorva le lipsesce pene și simți mentulă conservării și interesului personală. In ceea ce ne privesce, neamu silită a ne face datoria dându lămuririle ce le cred urămii necesarie, în revistele nóstre de la 17 și 20 Octombre, și vomü căuta a mai adauge și astăzi acele ce mai pot fi de uă utilizate, pe câtü spațială ne va permite a le îmulți. Fiindu că nu ne adresamü către aceia ce înțelegii pe deplină cestiunea și s’au pust cu seriositate pe lucru, ci către aceia cari, sau din egoismu séu din nedumerire stau la uă parte, ne vomu pune pe terama curata egoista, în puntulu de vedere alü bogațilorii proprietari cari ’și Jitii: „eu n’amu nevoie de creditu fonciarű; de ce dérii se’mi íngagieza uăroprietate, ca se’nlesnescu midloec de-a a din periculü celora cari nu stau atâta de bine ca mine.“ "Ne ocupam cu preferință de acesta kategoria de proprieri soliei și cu posițiunea limpede, din casă că asociațiunea acestor a mai cumună trebuie se formeze acea instituțiu de credita care va salva proprietatea română, va rădica creditulu țârei și va^y crei activitatea economică a țârei. Primulű efectu alu creării creditului fonciarű, va fi de-a îndoii de îndată averea activă în țară. In adevĕru, acum avemu pamentulu, adică producerea lui. Cu crearea creditului fonciarű, vomu avea pämentulü și valórea acestui pâmentu represintată în obligațiuni ale creditului fonciarű; prin urmare averea de acumu, și uă a doua avere, creată pe basa celei d’ântuiu. E cădérii, de ’ndată, îndouirea averii în activitate. Pämentulü va urma de-a produce ca și acumu, ba se speră mnâncă multă mai bine, și obligațiunile represintându acestű pämêntu, după ce vor fi produsă proprietarului prin scumptare valórea loru în numerariu, vor urma totuși a circula ca și numerariulu, precumu circulă astăzi obligațiunile domeniali. Asia déru pämentulu va urma de a produce; numerariula luată de proprietară pe obligațiuni va produce; obligațiunile ele înse le vor produce, în feluritele operațiuni. E că deci vă întreită producere, în loculü uneia singure ce esiste astăzi. Ei bine, din uă asemene stare de lucruri, are numai proprietarii grevați se voru folosi, sau proprietarii în genere, tóte afacerile împreună cu dânșii, țara întrega în fine ? Cându se va îndoui și întrei averea activă în țară, óremu și bogații și solizii proprietari de astăzi vor vede întreindu-se venitulu lora? Se ne punemü In loculu unui avutu proprietară, care, nesimțindu personalü trebuința unui creditu fondari, n’ar fi voitu se intre în asociațiunea proiectată, temându-se de-a nu risca ceva, și presupunându-lu în fine convertită, se raționămu astafelu : —Eu sunt o proprietară a patru moșii, în valore totale de una sută mii galbeni. N’am nici uă detoriă, traiescu din venită, ba încă mai capitalisezu, ceea ce probeza că tinda necurmată a ’mi cresce averea, cumu trebuie se facă orice omü cu judecată. Se presintă ideia creării unei instituțiuni de credita fondarii, prin asociațiunea proprietarilorű; eu n’am nevoie de bani, ânsa se vedemü, n’am vr’unü folosit personalu a intra în acésta asociațiune? Mai ântâiü se scie că instituțiunea va lua unii comisiona, precum și cü tóte asemeni instituțiuni; prin urmare, intrându în asociațiune, am se câștigă și eu uă parte din acelü comisiona, fără se scotu nici unü banii din buzunaru, fără se ’mi dau cea mai mică ostenila, fără se schimba câtuși de puținii obiceiurile vieței mele. De unde am astăzi optit mii de galbeni veniți, vom avea atunci noné, pentru singurul ei faptu c’am intrată în asociațiune. Așia déru éca una prima și incontestabilă câștigă ânsa spre a’lu avea, se cere se depună și că ca garanție averea mea, în totalit sau în parte, căci alta-felu nu voru avea credită obligațiunile societății. Aci e aci. Déru se vedemu ce voiu încerca depunându’mi și averea ca garanție ? Voiu pune numai douâ din moșiele mele, și acesta pentru că deosebită de comisionu, voiu se mai câștigă și în altă modă. Depunându cele douâ moșii, ele râmânii totuși proprietatea mea, să le administrezu, eu mĕ folosescu de venitulü loru, ca și cându n’arü fi íngagiate întru nimicu; potü se le dau de zestre, ginerele meu devenindü prin acésta societară la creditulu fondarű și proprietară deplină pe moșiele date de zestre; potü se le facu danie vreunui spitalu, séu oricui voiu voi; potü se le véndu chiaru, déca voiü voi, și cumparátorulu va deveni prin acésta societară la creditulu fondiarä și proprietară deplină alu moșielorti stăpânindu-le ca și cându n’arü fi îngagiate întru nimicu; ba âncă voiu vinde moșiele de sicură cu mai bun preță de câtü acum, căci pe lângă venitulu ce’lu au acumu, voru avea și partea ce li se cuvine din produsulu comisionului, care va fi pentru dânsele unu nou venitu, ce nu esiste astăzi. Prin urmare este pe deplină constatată că amu totu folosulu de-a’mi îngagia și moșiele. Se vedem d ânsa, nu le espuiu vreunui periclu? In ce modü are se’și dea creditulu său, instituțiunea la care mă asociezu ? Primindu în schimbü uă ipotecă fonciară sigură, considerată totüdeuna ca primă ipotecă. Prin urmare, în ce potu fi espuse moșiele mele ?... Décá ceea ce a avută recursii la instituțiunea de creditu fonciarü nu plătesce la termenii, i-se vinde ipoteca și obligațiunile ce i s’au datu, suntu imediată acoperite. In adevêru, ce am perdutu eu girändu suntu acum vre patru luni uă poliță cu urmatórele condițiuni: Stanu veni la mine,zicându mi că voindu se ia bani cu împrumutare și cu dobândă mică, banchierulu i-a promisű, cu condițiunea casé de-a dobândi girala mea. Deci Stana mé rugă să’i girezi polița, și pentru acesta îmi da unu și jumătate la sută asupra sumei ce represinta, și ca garanție că va plăti la termenii și nu’mi va lăsa polița în spinare, îmi depunea emaneta mai multe briliante deuă valore îndouită. Offrand cu aceste condițiuni și primii acelț unu și jumătate la sută. Ensa la seadință, Stana nu plăti atunci vendul îndată cu prețuiți ce gásiiu briliantele depuse emaneta, platiiü polița, îi dedeiu restulu, și eu nu numai că nu suferim nimica din neregularitatea lui Stana, déjü râmăseră și cu acela unu și jumătate la sută ce mi’lu dedese la girarea poliței. Ei bine, întocmai cea a ce fa cuinea cu Stana, va face averea depusă de mine la creditulu fondarű, cu acei ce vorü recurge la dênsula spre a găsi bani: averea mea va gira pe ipotecă sigură și pentru plata unui comisiona; averea mea va câștiga comisionulü, fără a se expune întru nimicii, și polițele girate cu astfelü de garanție voru deveni atâtă de sicure, vom dobândi atâta credita, în câtu cela care le va avea, va găsi bani ori cându va voi. Prin urmare, e lucru lămurită, depunându averea mea ca garanție, nu riscă absoluții nimicü, și câștigă de sicură ceva. Ș’apoi, déci pe lângă acesta nou căștiga, deosebită de venituru mea de acum, voiü voi se me mai folosescu de cele-l-alte doua moșii neîngagiate, spre a’mi mări întrunii modă considerabilă afacerile, nu voiu avea de cât a se recurgü cu dânsele la instituțiunea la care suntu asociații. Voiu găsi de îndată jumătate din valorea loru, adică până la 25 mii galbeni, și mă voiu servi de acestă sumă, — pe care voiu înapoia-o cu mici anuități,— spre a-mi mări averea, fiă prin îmbunătățirea moșielor, fiă prin crearea de usine pe dénsele, fiă prin alte specule. Aci ínchidemu gura proprietarului nostru, căci deja ne-a ocupatü tota spațială de care puteamü dispune. Nu ne va părea rea, cu condițiunea ca mulți se cugete atâtiî de bine ca dênsula, și se avemü în fine a înregistra unü fapte care se facă epocă în istoria economică a țărei, și se dea tuturorü cele mai frumóse speranțe pentru viitorii. Frigurile constituționale — cjicele Courrier de France — de care Parisului era coprinsü de câtîiva timpii, ajunseră ’n ultimale perioda. Pretutindeni planuri, proiecte, remedie pentru situațiune, fiecare doctorii are câteuna. Avemu p’a doctoreluî Girardin, p’a doctoreluî Detroyat și p’a doctoreluî La Guéronnière, făr’a mai pune și p’a întâmplării, p’a evenimintelorü sea pe care Providința ne-o păstreză. Noutăți, de locü: mereu cestiunea presidințiî pe cinci ani, a vice-preșidințiî, a uneî a doua camere sau senatü republicană, și a reformei electorale. Servi-se vorüare cu constituțiunea din 1848, sintema Grévy, séu de apeluri la poporü: etă cestiunea. Oricum ar fi, cetățenii din cuartierul Halles, primulü arondismentu ale Parisului, aleseră unii radicale care’i represinte ’n consiliulu municipale. Din 8,000 alegători înscriși, abia jumătate se presintară la votu. Preșidința ar fi forte contrariată de tendințele ultra-radicale ale consiliului municipale din Paris și ale consiliului generale ale departamentului Seine. D. Thiers e cu totul opusa întrunirii prefecturii poliției în manile prefectului departamentului Seine; d’a face un resculare generale, care va găsi ’mpotrivire în locuitorii musulmani ai Indiei. Președintele Republicei a primit în audiență pe admiralele de Gueydon și pe d. Lucet, deputată al Algeriei, care ’ncepură ’n presința seară desbatere din cele mai vii. Se asceptă că seriosa discusiune cându cestiunea Algeriei va veni ’n Adunarea naționale. Una din primele măsuri ce i se vom propune ’n acestă privință va fi oă nouă lege, relativă la stabilirea Alsacianilor.Lorieni în Algeria. Gonirea tutoră ordinelor religiose, și mai în partea jesuiților, s’aotărîtă în Bavaria. Regele Ludovic cedază presiunii d-lui de Bismark. Corespondințele din Londra comunică că guvernul englese e forte preocupată de afacerile Asiei. Deputațiunea musulmană a provinciilor occidentale ale Cerescului Imperiu, împinsă de elementul jidovescu, ea a ajuns Numeroși impiegați se ocupă la ministeriului de justiție cu statistica opțiuniloră Alsacianilor.-Lorieni. La direcțiunea firelor telegrafice se face ’ncercare c’uă pilă electrică d’uă nouă sistemă, care ară permite aplicarea economică și practică a electricității la mnicele industrii, precum la machinele de cusută, la ceasornicăriă etc. Pate că cinară cestiunea luminatului prin lumina electrică ’șî va fi gasita soluțiunea. Un cablu telegrafică se va stabili ’n curenția între Francia și Danemarka. Concesiunea s’a acordatü de d. Thiers unei companie danese. Citima în lebiede. Preșidintele Statelor Unite a impusa una dreptă de 10 la sută pe tote mărfurile străine, care plutesc supt pavilionulu francese. Acestă mesură cu tóte astea n’arü ave consecințe desastrese pentru ca se inspire temere. Cea mai mare parte din mărfurile prevăzute ’n decretulu președintelui Grant provine din Elveția —p articule de ceasornicărie, țesături, metăsării ect. — especiate de la Zurich, Bale, Geneve, pentru Havre, și ’mbarcate ’n nave francese. Una tratată închiriatat în 1850 între confederațiunea Statelor Unite și Elveția prevede că mărfurile elvețiane vor fi totüdeuna asimilate cu productele originare ale țerei supt ale cărei pavilioni sunt adăpostite. Prin urmare mărfurile elvețiane nu pot fi supuse altor rase de cot a celora aplicabile mărfurilor de provenință francese. Consiliul federale elvețiană a ]nsărcinată pe agintele său de la Washington se chiăme atențiunea guvernului americană asupra clausei cam uitate a tratatului din 1850 și se susție cu energie reclamațiunile ce nu vor lipsi a se produce, deca autoritățile vamale ară vrea se reatașa. In aceste condițiuni, transituli francese n’arü maî fi amenințată se’șî pereră uă clientelă importantă in profitulu Germaniei. Vă depeșiă de curênda pare a areta că președintele Grant s’a grăbită se dea dreptate reclamațiunilor a consiliului federale. Reproducem urmatórele după la Gazette des étrangers. Pairii Prusiei și-au făcută plăcerea d’a țină peptü guvernului péné ’a capéta, în cestiunea reorganisării cercurilorü. In ședința de la 31 Octombre a camerii seniorilor din Berlin, proiectul de lege guvernamentale, care tindea la organisarea cercurilor, a fostă respinsă cu 145 de voturi în contra a 18. Acesta cifră cuprinde énsé, pe lingă advers In alte ’mprejurărî, afișă ministrulu, colegii mei și eu ne-amu da demisiunile în casă de respingere a propunerilorü nóstre, ensé, considerândă situațiunea, remânemă la posturile nóstre, pentru că unu nou ministeriu ary avé se ’ndeplinescă aceașî sarcină. Imperatula e convinsă de absoluta necesitate a uneî reorganisărî a cercurilor, în sensulu principieloru puse ’n proiectulu guvernului, ș’acestă convingere a Maiestății sale e nestrămutată.» Și, pentru ca seniorii Prusiei se nu’șî facă cea mai mică slusiune despre voința suveranului lorü, comitele d’Eulenbourg se declară în același timp că respingerea proiectului de lege va ave ca consecință directă închiderea sesiunii, convocarea unei nouî sesiuni și punerea din nou pe tapeta a reformei cercurilor. Ministrulu de interne a mai data se se ’nțelegă că, spre a ’nvinge resistința seniorilor, nu se vorü da ’napoi din naintea ori-carora mij] loce constituționale. După jumiulă Times, conflictulu dintre Republica argentina și Brasilia s’ar fi potolită. Relațiunile diplomatice dintre cele două țeri s’au restabilită, și cele două părți vom negoția între densele la Buenos-Aires pentru uă ’nvoială definitivă pe aceste base. 1. — Se va ’nchiria uă convențiune între Republica argentină și Paraguay, relativă la daunele de resbelu. 5. — Cestiunea fruntarielor va fi supusă unui tribunale de arbitrii. In scurtă, înțelegerea se pare probabile, cu paguba statului Paraguay. Cei slabi n’au niciuădată dreptate.