Romanulu, februarie 1873 (Anul 17)

1873-02-05

ANUL ALU SEPTE-SPRE PECELE VOESCE ȘI TEI PUTE Ori-ce. cereri pentru România, se mireseza la administrațiunea diabului. ANUNȚURI n pagina a IV, spațiul de 30 litere 40 baut In pagina a III, linia 4 lei A se adresa LA PARIS: la d-nii Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: la d-nii Haasenstain și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și once trămiteri neb jin care vor fi fi retușate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 RAM ESEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICE ALU «ROMANULUI». Madrid, 14 Februarie.—Guvernul» a decretații suprimerea gardei regale, și va prezintă un logic pentru desființarea pedepsei cu marte. Totu d’ na 3ata guvernuulu are in— tențiune se suprime titlurile nobiliare și decorațiunile civile. Martos a foștii aleșii președinte alti adunării, cu 222 voturi. Nu numai Madridul, provinciele și tóte autoritățile, dara chiară și Francia, Lnghitera, Belgia și Elveția au recunoscuții Republica spaniole. Romii, 15 Februarie.—Circulă școmptulu în Constantinopole că marele viziru Mehmed- Ruchdi a fost destituită. Constantinopole, 15 Februarie.— Mehmed-Ruchdi pașia a fost destituită. In locală scă s’a numiții ca mare vizirii actualele ministru de resbelu. Husein Avin pașia a fostă numită în locu’î ministru de resbelă, eră la ministeriulu de marină, pene aici vacantă, s’a numită Rustein pașia. Reluia care era ambasadore ală Turciei la St. Petersburg a fostă numită guvernatore ală Libanului, în locul u lui Frankstașia, care a murită. Viena, 15 Februarie.—Președintele consiliului de miniștrii a presintată camerei proiectulă de lege relativă la alegerile directe pentru reichsratl și pentru mărirea numărului deputaților« Discursul» pe care l’a pronunțată a fostă fortemă aplaudată. Atena, 15 Februarie.—Alegerile pentru cameră s’au terminată în favorea guvernului. Șefii opozițiunii n’au fost ă aleși. —---------------------- Redacțiunea și Administrațiunnea, Strada Academiei, No. 26. MgpagMiMggaBEgaraajgaagagB^^------- ----------------- -----------------------—LUNI, MARȚI 5, 6 FEBRUARIU 1873 (B) CONSIDERAȚIUNÎ asupra. Creditului fonetaru românii. Intr’ună articulă, publicată filele trecute în Românulu (1) și ’« Pressa, amă apucată de amă <]isă vorbă mare, amă luată precum îndatorirea de a cerceta, într’ună modă comparativă, deosebitele cereri de concesiuni de credită fondată, ce s’aă adusă în cameră, și etume oprită, cu pena ’n mână, dinaintea, unui nomolă de un folio, iar a pute găsi între densele ună termenă de comparațiune, că măsură comună, prin care se potă esprime valorea fiecareia dinți acele propuneri de natură diversa,cum amă (ice incomensurabile. Vină deră a cere indulgința cititorilor și ’nvoirea de a nu împlini îngagiamentulă ce amă luată, ad litteram. ^ ^ Cererile de concesiune diferă chiară în esențialoră de proiectură de credită fondară propusă de proprietarii români, care, mobilisândă moșiele și casele lor, prin emitere de scrisuri fondare, se mărginesce a garanta aceloră (1) A vede Românulu de la 25 Ianuariu. LUMINEZITE SI VEI FII ABONAMENTE n Capitale: unu ana 48 lei; șie luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 5 lei In Districte: unu anü 58 lei; §ese luni 29 le trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia,pe trimistru fr. 2. Austria și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și Ironie Drain et Micoud, 9. rue Drouot, 9. LA TVYENA: lad. B. G. Popo viel, Fleischmarkt, 15. BIJCIRKSCf $ FAIIUKI. A star! era decisă a se pune în Cameră proiectul de lege pentru monopolulü spirtaselorü, și de sigură nu guvernulă va cere un intănjiare. Spre a-i da mai mulți sorți de reușită, banchiarulă ce manipuleza averea Statului l’a botezată cu numele de „Licență asupra comercianților, băuturii oră spirtase.“ Astă-felă aceia pe cari îi sperie mai multă cuvintele de câtă faptele, potă fi îmbrânzjiți ; ei voră erice: „ce totă strigați monopolă, nu e monopolă, e licență!“ Se vedemă ânsă ce deosebire pote fi între monopolă și acesta licenței. Monopolul nu este altă nimică decâtă ună privilegiă exclusivă pe care Statală și ’lu acorda sieși, precum și uneia scă mai multora persone, în scopă de a esploata ună comerciă scă uă industria, a cărei esploatare ară trebui se fia liberă. Este de ajunsă doar ca esploatarea unui comerciă se nu mai fia lăsată liberă, pentru ca prin acesta chiară se fiă monopolisată de Stată, directă seă prin delegațiune. Astăferă cu monopolulă tutunuriloră. Statulă nu face elă ânsuși comercială tutunurilor ă, ci delegă acestă privilegiă esclusivă regiei monopolului, care l’a cumpărată cu oă sumă anuală de 8,010,000 lei. Totă astă-felă și cu monopolulă spirtóselorü, Statulă nu va exercita elă ânsuși comercială spirtoseleră, ci va delega acestă privilegiă personelor, cari ’i voră plăti anuală uă sumă lăsată de mai nainte. Sară puté prej bine presinta uă companie, uă regie, care se cumpere cu cinci seă §ése milióne acestă dreptă și apoi se facă ea cea-a ce voieșce se facă acum însuși Statulă, adică se percep a uă sumă fisă de la toți aceicari voră voi se facă comerciă de spirtose. Ore monopolulă spirtoseleră este mai puțină ună monopolă decâtă ală tutunuriloră, numai pentru faptul că în locă de a fi cedată unei companie, prin licitațiune, este administrată directă de către Stată ? Ar fi uă copilărie de-a pretinde asemenea lucru. In esență, ce este are monopolulă tutunuriloră ? Nimică altă de câtă ună greu imposită asupra consumatorilor de tutună. Și ce este monopolul ă seă, cum îi zice guvernul, licența spirtoseloră ? Asemenea una greu imposită asupra consumatorilor de spirtose. Unde e diferința? Care este are cuvântul ă pentru ca monopolul spirtoseloră se fiă licență, precum și cu ală tutunului se nu flă licență? Este adevărată că monopolulu tutunurilor iubesce mai greă cultura tutunuriloră, din causa că supune pe cultivatori la măsura monstruasa de-a primi, ca preță alu munceitoră, suma ce va bine voi se le dea regia. Scopul legiuitorului n’a fost d însă acesta, căci, după lege și regulamente, regia nu póte fisa prețurile fără amestecură și autoritarea guvernului, și numai mulțămită celei mai făcișă complicități și tovărășii între cei de la regie și cei de la ministerială de finance, acestă faptă monstruosă de nedreptate s’a putută severși. Deni óre aceste cestiuni de amănuntă, de organisare potă se schimbe caracterul lucrului, se facă ca monopolulă se nu mai fia monopolă? Ș’apoi are licența spirtoselor, nu va lovi delocă producerea vinurilor ș’a spirtoselor în țară ? Orecândă acestă licență, luată de guvernă, va împucina numărul debitanților de spirtose, precum și prevede raportul comisiunii delegaților Camerei, nu va descresce acea numerică concurență ce se adreseză astăzi către produceri, și resultatură neapărată nu va fi de prețuirea producerii? Și pe de altă parte, are debitantură, isbită de uă tasă enormă, nu va căuta sex și o scotă atâtă din urcarea prețurilor la debită, câtă și din seă ,■ iloră la cumpărarea de la producera? E că prin urmare că și acestă monopolă va isbi producerea. Abia se rădicase puțină în țară cultura, viei, sorginte atâtă de bogată pentru avuția națională; abia începuse fabricarea pe mă scară mai întinsă a spirtuaselor, una din principalele avuții ale districtelor de munte, și a trebuită ca uă nouă licență a guvernului se loveseu și acestă ramură a avuției naționale. Admite mă cuvântul ă licență, déca place guvernului, casé spre a recunosce că regimul ă a căzută în cea mai deplorabile licență, în materie de imposite. Gânditu-sa are guvernulă, decă partea care formeza marea majoritate a națiunii, poporațiunile rurale, mai este în stare a îndestula noue imposite? In numerile viitore vomă publica aviolențele monstrióse la cari are recursă administrațiunea în perceperea impositeloră; deja țăranulă este sili se’și venia boală, apărată de 1 gen de percepere, spre a scăpa de torturele neomenese ale aginților, administrațiunii; ce va deveni elă are cândă vară mai cresce încă impositele? Se adaugă necurmată la imposite indirecte: ieri tutunul, mâne spirtósele. Totă-do-uă-dată se astupă sorgintele de producere: s’a ucisă cu totulă cultura tutunului, mâne se va ucide și a viei, și a pruneloră. Acestă sistemă infernale va reduce de sicură și în curendă țera la sapă de lemnă. In orice Stată, bine organisată, impositele crescu în proporțiune cu crescerea producțiunii, și Statulă, sprin a pute se aibă unu sporă la venitm , vine necurmată și sistematică în ajutorul producerii. La noi este cu totul pedosă: producțiunea descresce prin lovirile ce-i dă guvernulă și impositele crescă mereu. Nu se gândesce are guvernulă că decă acum impositele esistente se percepă deja cu atâta anevoință, ce va fi órecândă poporațiunile voră deveni multă mai sărace prin impositele indirecte, plătite la orice lulea de tutună, la fiecare picătură de rachiu, și mâne poimâne, decă se voră da și salinele în concesiunea A, fiecare plafă de sare! Nu numai că Statulă nu acordă absolută nici uă protecțiune intereselor economice ale țarei, ceea ce i-ar înlesni mai târziu crescerea cu dreptă cuvântă a unor imposite, dari pare că este un sistemă din partea i de-a le lovi necurmată, de-a impedeca la totă pasulă desvoltarea loră și totăde-uă-dată de-a adauge cu nesocotință necurmate imposite. Țera, domnită de-uă asemene sistemă de Stată, merge cu pași șicuri spre sărăcire, spre ruina fisică și morale. Ună guvernă regulată, uită guvernă ce nu s’a impusă cu sabia și domnesce, după dreptul celui mai tare, ingrășindu-se din pradele asupra celoră învinși, nu póte se guverneze ca năcetă de bandiți, se mijlloculă unei poporațiuni fără apărare, punându- mereu cuțitură la gâtă și cerendă bani. Ună guvernă în adevără ală țarei trebuie se ceră de la țera numai în proporțiune cu servietele ce’i aduce; elă nu pote pune mnă imposită spre a nimici uă ramură a avuției naționale, ci din contra, spre a o desvolta. Dacă voia guvernală se aibă mă profită asupra tutunului, n’avea decâtă se pună tase mari vamale asupra tutunului importată, se numescă vameși integrii și se fiă aspru și neînduplecată contra prevarueatorilor. Astăfelă casa Statului va fi avută pe două parte ună folosă însemnată, eră pe de alta producerea tutunului indigenă ar fi crescută cu milione; aceste milione, adause la producerea naționale, prin matura lucruriloră se dea, suptă felurite forme, dă parte precare tesaurului publică. In locă de acesta, regimulă ne înzestra cu monopolul tutunuriloră dată la străini. Astăfelă pentru cele opta milióne luate de tesaură, țera perdecelă pucină îndouită prin nimicirea culturei tutunului. E căde răină imposită care a adusă sărăcirea țerei, și tesaurulă publică la rândul lui nu póte se nu resimță acesta sărăcire. Acum ce folosă pótere se aducă țărei monopolulă spirtóselora? Noi nevéendo de câtă seri sărăcire, citirămă raportul d-lui M. Cornea, raportorulü comitatului delegaților de secțiuni, și gasiremü că printre efectele moralizătore ale acestui binecuvântată monopolă, este și acela care resultă „din nevoia ce Voră resimți debitanții de a pune mai multă apă în rachiuri și smrtun , și a oferi astălelă consumatoriloră uă băutură mai puțină vătămat are sănătății.“ Bravo legiști! Morala cere a se falsifica rachiul și spirMa, punându-se multă apă într’ensele !.......... Câtă de distrusă trebuie se fiă simțulă moralii la nesee legiuitori capabili de a spune asemeni monstruoșități! In alte țări se impună aspre pedepse celoră cari cuteză a falsifica prin adăugire de apă băuturile spirtóse, și mai cu semn spirtulu, cum dice cu atâta, spiritu d, raportatoru; la noi se proclamă, din contra, chiară în Cameră, ca ună actă de moralitate asemene falsificare! Grația unoră asemeni legiuitori, România o se ajungă a cumpăra chiară vintilă amestecată gata cu apă, plutinduTă mai scumpă chiară decâtă decă ar fi puru, și acesta într ună scapă morală! Falsificați câtă vă place, domni miniștrii, faceți trebuiere ca cea a cu baterea monetei în Belgia, cestiune despre care vomă vorbi, — grămădiți biur î peste biruri, și falsificări peste falsificări, căci, după spiritul respânditul d_ regimul vostru in acestă nefericită țară, tóte aceste surntă acte de moralitate. I. Deșliu a anunciată astăci inseenată uă interpelare asupra situațiunii generale a țerei. Mercur va fi ședință publică, titluri, într’ună modă necontestabile și necontestată, plata regulată a dobândilor și a anuităților pe tetă anulă, precum și plata integrală la termenii prescriși, fără a impune banilor condițiuni , fără a-i supune la vre-ună felă de obligațiune către proprietatea imobiliare, nu silesce pe nici ună capitalistă a primi scrisurile sale fondate cu vre-ună cursă obligatoriu. Prin responsabilitatea mutuală, prin solidaritatea între proprietari, nu caută a face de câtă cea a ce s’a făcută în alte țări, pe cari le totă audă citându-le, ca modelul după care ară trebui se urmămă: caută pură și simplu a rădica pedicile, cari facă pe capitaliști se rugă să se esite d’a întrebuința fondurile loră în împrumuturi ipotecare; asociațiunea proprietarilor căută a face se sole banalii că póte intra;și eși din Chărtiele emise de densa ori cândă ară voi, fără ostenelii, fără muncă, fără alergături, fără samsari, fără chieltuială, fără risică și fără ajutorul nici ală adminisotrațiunii, nici ară justiții. Intr’una cuvântă cauză se rădice orice sfieră ară pute esiste din partea capitalului mobiliare către capitalul ă imobiliare. Déca din regularea relațiuniloră dintre proprietatea fondară și capitalul mișcătorii, déca din încrederea reciprocă ce s’ar fi nasce între acești factori ară resultată îmbunătățire a proprietății, că sporire a valorii funciare, este bine, este dreptă, este ecitabile ca acelă benefic să se nu fiă nici ală coțcarului, nici ală gheșeftarului, nici ală splontantului, ci se fiă ală aceloră cari voră ave a face cu acea instituțiune, ală aceloră cari până la micjlocă casele, moșiele și banii loră. Este dreptă ca ună folosă, ca acelă de 37 J g, ce s’a realisată în mai puțină de 1ă luni după bonurile domeniale, se fiă ală aceloră pe cari nevoie a i-a silită se emită asemenea titluri, eră nu esclusivă ală aceloră cari speculă cu banii altora. In proiectulă presintată de proprietari, póte vede ori cine că nu este uă singură clausă, care se dea sau se reserve vre-ună avantagiă de ună bană măcară vre-unui Bran sau vre-unui Stan. Și, deca sară găsi într’acele statute ceva care se semene e’ uă un: i două asemenea idei e ea nu s’a pi:/, strecura de câtă din erore, și dri că ă guvernulă și corpurile legiuitóre voră trece cu buretele peste densa. Celelalte proiecte simtă tote concepute pe ună altă sistemă. Prin circonvoluțiuni în mai multe articole, mai francă sau mai dibactă presintate, ele se resolve în impunere de condițiuni din partea capitalului bănescă asupra averii imobiliare, ca se un rjscă în esploatarea averii fondate de către capitaliști de la răsărită sau de la apusă. „Credituia dumne-vóstra, domniloră „proprietari români, ne dă hărtie, în „vreme ce banca națională asta ne „dă bani sută ’n sută cu 6 g. Numi „trebuie mie hârtia dumne-vóstra, care „nu este de câtă ună moftă“! cji cea mai de ună-<ji ună elegantă, rădicândă d’asupra capului uă broșiură in quarto. In adevără, unii omeni suntă forte speriați de hărtie, mai alesă acei cari trămită semnătura lor, de se plimbă țlile întregi pe piață din tarafă în tarafă; ei nici nu potă concepe ideiea de credită, li se pare mă mită cândă audă că suntă hărtii, de cari bani se apropie cu mai puțină sfiiela. Amă avută curiositatea se’mî procură acea broșiură atâtă de susü rădicată, amă citit-o din scorță în scorță, și trebuie se mărturisescă că la cele d’ântâiă linii amă crezută că puseseră mâna pe minunatură trifoiă cu patru frunze ală lui Abdalah. Degritalu 8 milione de lire sterling, ceva mai multă de 200 de milione franci, nu e glumă! să sumă câtă toți banii cari se versa în visterie a țării, într’