Romanulu, mai 1873 (Anul 17)
1873-05-05
VOESCE ȘI TEI PUTE Ori ce cereri pentru România, se adresă la admiistrațiunea iliamíului. ANUNȚURI In pagina a IV,spațrulă de 30 litere 40 bani In pagina III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nii Drain et Micoud, rue Drouot, 9. LA WIEN A: la d-nií Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și orice trimiteri nebancate vor fi refusate.— sticlele nepublicate se vor arde. 20 BAM ESEMPLARUEÜ. Refractiunea și Administrațiumea, Strada Academiei, No. 26. (A) Edițianea de seri QGZ BUCURESGI, A FLORARI. Avunü-ama are dreptate când fi preveniawü necontenită și Camerele și publiculu române contra speculanților strâini și iu particulară contra celoră din Austria? Avută-amă are dreptate cândă declaramă piața Vienei de cea mai neonestâ și discreditată? La aceste întrebări respundă astăzi faptele . Încă de la finele lui Aprile , speculațiunile neoneste, ce se făceau în mare numără pe piața Vienei, începuseră a se da pe faclă; la începutul lui Mare, falitele, insolvabilitățile, încetările de plăți plouă la bursă, transacțiunile încetaă, panica era îngrozitore, scene de violență și de desperare completaă acestă tabloă, oferită de speculanții austriaci, in majoritate Evrei, visitatorilor, esposițiunii. Camera bursei convoca uâ întrunire de banchiarii cei mai onorabili, guvernul, intervența și din sulă; se lună măsuri spre a înlesni transacțiunile, 20 de case de bancă să decide dă a pune împreună la disposițiunea pieței peste 12 milione de fiorini; dară tóte aceste, deși ustura. In câtă-va starea financiară a pieței, nu puteam rădica bursa din grozava lovire ce-i dedese mulțimea speculanțilorneonești ce furnizaseră atâta timpă la bursă , și ale căroră resuflături veniseră pene și prin Bucuresci să ne facă bance de clădiri. Publicată, prădată prin acțiuni nesolvabile, remânea totă prădată; nimeni nu’i putea înapoia banii perduți; și acei famoși organisatori de necurmate afaceri, emițători de acțiuni none, prin cari speculaseră infamă asupra bunei-credințe publice, nu se mai vedeau nicăiri. Acestă stare de lucruri se mai prelungesce și acum. Guvernul face pe două parte totă ce pate, spre a ușiura în fația lumei, rușinea primei piețe a imperiului austro-ungurescă, case pe de altă parte dă și elă exemplulă speculațiuniloră nu pre permise, pune taxe enorme de intrare la esposițiuunea universale, astăfelă încâtă acestă mare concursă își schimbă nn câtă-va caracterulă, elă devine mai multă uă speculă făcută directă de guvernă, de câtă ună mitjlocă puternică, prin care Statele se facă cunoscute, își asigură relațiuni amicale și de interesă cu alte State, și atragă pentru câtăva timpă uă mare mișcare, de care profită comercială țarei. Precum se vede, lucrurile nu premergă bine la Viena. Ziaristica străină a începută a vede că Viena nu este delocă Parisulă, precum nici Austria nu este Franlia. piartele englese, vorbindă cu sarcasma despre esposițiune, spună că ea nu este încă delocă terminată și „că nici chiară cândă se va fi ° e terminată, nu va fi delocă terminată.“ Tocmai în asemeni momente guvernul nostru,fish românescă, acordă case cu mai multă înlesnire stabilirea în România de case de speculațiuni, sucursale ale celor mai puțină bine reputate din Viena, precum a făcută cu banca de clădiri austro-română (?) și cu numai seimă ce societăți de asigurare, ale căror mari fonduri nu suntă decâtă ficțiuni amagitare. Ceva mai multă , tocmai acum puterea nostră esecutivă se pune supt protectoratură aprope esclusivă ală guvernului austriacă, căci asta prescriă se vede ordinele de la Berlin. Amă spusă deja că intrarea în ministeriă a d-lui Boerescu, și plecarea ca agentă la Viena a d-lui Costaforu suntă că probă despre predomnirea politicei austriace asupra puterii nóstre esecutive. E că ce scriamă in acésta privință în revista nostră politică de a-l-altăierî, perre a nu veni piartele străine cu scrii de la Viena, cari se confirme prevederile nóstre : «Resultatulu înțelegerii dintre ministrul nostru de esterne și cancelariulă ungurii neapărații că nu s’a publicată in Monitorari oficiale, este scrutit éase că, după întarcerea d-lui Costaforu la Bucuresci, d. Boerescu fu numită ministru de esterne, ministru al joncțiunilor și transacțiunilort internaționali, și d. Costaforu repleca la Viena, ca agentă ală României, in locul d-lui Carp. «Jocul îi ni se pare în adeveră pre pe facla, etc.» Și mai la vale : «Asiaderă, sensură politică ale venirii d-lui Boerescu la putere este predomnirea politicei austro-unguresce în România, stăruința in acordarea joncțiunilor, adică predarea intereseloră nóstre economice, și a posițiunilor nóstre strategice..........................» Pressa, care promisese a respunde la cele ce vomăm face despre ințelesul ă politică ală intrării d-lui Boerescu în guvernă, încurcată greă de modulă în care puserămă cestiunea, pâne astăzi încă nu respunsă; ea conține lungi și nemistuibile articule, in cari nej face onorea de-a nu se ocupa de câtă de noi intr’ună nedescurcată amalgamă, unde se vorbesce despre orice, numai despre cestiunea pusă de noi de locă. D. Boerescu crede case utile, pentru proiectele sale viitore, de-a confirma că este In adevĕrit ministrulă joncțiunilor austro-unguresci; și în numărulú de ieri afirmă că rémâne credinciosă joncțiuniloră, respinse de Cameră, și în numerală de astăzi susține prin monstruose eresii economice și de logică utilitatea aceloră joncțiuni pentru România. Ense deosebită de modula in care însuși organul guvernului confirmă Zisele nóstre, se vedemă ce spună și Ziariele străine in acesta privință. Le Messager de Paris, de la 9 Mai, publică un corespondință din Viena, în care, intre altele, se vorbesce și despre starea relațiunilor dintre Germania, Rusia, Austria, și apoi adauge : „Efectele acestor relațiuni le vedemă în venirea la Viena a d-lui Costaforu, ministru al României, și a d-lui Ristisch, ministru ală Serbiei. Și unul și altulă aă venită se se asigure de bună-voința comitelui Andrassy, mai cu osebire in privința căieloră ferate. Cestiunea joncțiunii căieloru ungare cu căiele române stă totă deschisă și nu se póte resolve de câtu íntr’nnti moda cu totulü opusit celui din urmă votii emisii de Camerele române. D. Costaforu a rugații pe cornițele Andrassy de-a NU lua în serioșii acestei votiî, fiiman că guvernulu își propune de-a face să se reformeze.“ E că frumósa și patriotica misiune a d-lui Costa-Foru la Viena, s’adusă se rege pe cancelarială ungură „se numea in seriostt voturile Camerei României!“ Ce demnă! ce românesca misiune! Numai omeni lipsiți de ori-ce simțimentü de demnitate națională, precum d. Costaforu și complicii sei in acesta cestiune, potă fi capabili de asemeni acte de foserire națională. Auziți, domni deputați, pentru ce s’adusă d. Costaforu la Viena? ca se rege pe ministrul ungur „se nu vă ia în serios.“ înțelegem ca nesce miniștrii fără nici uă demnitate naționale se vorbesc o astăfelă despre deputații ce seift că nu suntă aleși, ci aduși de denșii, și chiară în acestă casă remâne a se lămuri deca acei deputați primescă a fi aduși cu prețintă unoră asemeni umiliri; dară a trata astă-felă votul fi datat mai cu samă de acei deputați cari suntă adevărata espresiune a alegătorilor, acesta este a împinge péne la culme disprețiată de țara mea. „Guvernul își propune a face se se reformeze acelă voia,* a zisă d. Costaforu către cancelarială ungură. Pressa spuse și ieri și astăzi în altă modă același lucru. Ensé mai nainte de a o găsi în Ziariele străine și în Pressa, intrarea d-lui Boerescu în ministeriă ne-o spusese, și în Ziua de 2 Maiă scriamă: „ne așceptămă ca la sesiunea viitare, ordinară sau estraordinară, cestiunea joncțiuniloră se fie „repusă de guvernă cu mai mare focă „decâtă totu-de-una.“ Nu vomă a ne da uă satisfacere de publicistă constatândă grabnica realizare a prevederii d'ü negtre. Voimă numai ca prin acesta constatare se vede oricine câtă teme să avem și de-a zice că suntemă părăsiții Austriei. Germania, stă mai exactă Prusia, dispunându de noi ca două țară asupra căreia dovanesce mă principe prusiană, ce n’a voită să devină Română precum se spera, ne-a părăsită cu totulă la discrețiunea Austriei , astăferă ii comandă politica sea actuală. Suntem puși deja de Prusia și de concursul ce găsesce în România, supt protectoratură de faptă, esclusivă ală Austriei. Ceea ce se petrece pe flecare Zb desvoltarea ce a luată cestiunea joncțiunilor , modificarea ministeriului, după cum cere interesul Austriei și în fine faptele cunoscute deja de lumea politică, confirmă acesta. In scurtă , suntemă sacrificați de Prusia Austriei. Vomă dacă probă mai multă despre acesta, intemeindu-ne și pe Zisete unui Ziarist ce se stie că este directă inspirată de la guvernală austro-ungurescă. Independința belgică, care, în revista sea politică de la 10 Mai, face cunoscuta că „principele Carol I din România va veni la Viena pe lângă impăratura Francisc Iosif, ca se inaugureze relațiunile cele mai satisfacătóre cu marele imperiă austro-ungurescă, a cărui bună-voință îi este să garanție de stabilitate și de progresă.“ Asia dera Ziariele inspirate de guvernulă austro-ungurescă ne spună că Domnul Româniloră nu se va duce la Viena se visiteze esposițiunea, ca alți suverani, se visiteze negreșită și pe imperatură austro-ungurescă, ci se va duce „pe lângă„ acelă impérat”, ca se’i dobândescu bună-voința. Ore acésta nu este curată protectorată? Și protectorată pentru protectorate, are de acea-a amă căutată a ne emancipa de celă rusescă, de acea-a amă adusă chiară Domnă străină, dintr’ua familie suverană, pentru ca se cădemă supt protectoratură austro-ungurescă ? Noi considerămă protectoratul austriacă, domnirea politicei austriace în România, multă mai periculoșii de câtă protectoratură rusescă. Acestă din urmă nu era de temută decâtă pe terâmura militară, și în acestă casă împrejurările estemore ne apăraă. Domnirea politicei austriace este cnsé forte periculosá pe terâmură economică, singurulă terâmü pe care putemă fi cuceriți șigură și pentru totodeuna, și, din nefericire, aci împrejurările esterore n’au nici ună rolă; remânemă noi singuri în facia marelui imperiu austro-ungurescă. Asia dorü, mare este pericululă nouei predomniri politice căreia suntem părăsiți prin relațiunile ce Prusia are în România. Orice bună Română se cugete matură, căci, „după cum își voră așterne, asta se voră culca.“ In momentul de a pune supt presă, ni se comunică, trista scrie că principele ALEXANDRU IOAN CUZA a repausată la Heidelberg, unde mersese pentru câte va Zile. A ajunsă și acestă Domnă ar fi Românilor, la acelă termină fatale, unde tote resimțimintele, drepte să nedrepte, trebuie să tacă, pentru ca toți să nu se gândască de câtă la ua parte bună ce avea : era Românii, avea ună simță naționale. Toți se Zicăderă : fiâ i țărâna ușoră și eternă memoria. POST-SCRIPTUM. Vă depeștă telegrafică din Francia, sosită in Bucuresci, face cunoscută că ministrulă de interne, d. Goulard, și celă de instrucțiune publică, d. Jules Simon, ș’aă dată demisiunile. D. Thiers nu le-a primită, pene mai întâtă nu se va întruni Camera. Alte depește facă cunoscută că posițiunea de sănătate a Papei este atâtă de compromisă, incâtă se crede că 'u curcuda se va întruni uă conclavă, pentru alegerea noului Papă. Citimă vi le Danube de la 13 Maiă, Madrid, II Masă.— Pen’acum resultatulü cunoscută alü alegerilor pentru constituantă în Madrid și ’n provincii e favorabile republicanilorü federali. Londra, 11 Maiö.— p iar iulă l’Observer anunță că alegerile generale se vor face ’n primăvara viitóre. Parlamentul, care se va ’ntruni 'n luna lui Februarie ca se voteze bugetară, va fi apoi disolvata spre a se convoca celu nou după Pascy. Paris, 12 Main.— Resultatele alegerilor de deputați, cunoscute pene acum, permită a se afirma că la Lyon, Blois și Limoges alegerea candidaților republicani sau radicali e asecurata. In departamentală Charente- Inférieure candidat,ulü bonapartista a obținută majoritatea. Paris, 12 Maiă, sera.— DD. Rauc și Guyot, radicali; Lesquillon, și Perru, republicani, au fost aleși cu mare majoritate. D. Boffinton, bonapartista, a dobândită un majoritate uumat de 3000 voturi. V Independence bidge de la 11 Mai conține: Consiliul federale ală imperiului germană făcută însemnată concesiune pentru interesele agricole, renunțândă la impositură asupra tutunului indigenă, imposită care apăsa mai multă asupra Alsaciei și Bavariei renane, în care cultura tutunului este forte afloritare. Gazeta Poporului din Colonia publică manifestată datată din Fulda la 20 Aprile, emanată de la conferința episcopale ținută ’n acea localitate. Acestă actă e supt semnată de arhiepiscopii și episcopii din Colonia, Gresen, Breslau, Limburg, Fulda, Maiența, Paderborn, Treves, Ombrick, Friburg, Ermelande, Munster, Holdesheim și Kulm și nu en formarea decâtă ună îndemnă d’a se ruga pentru biserică. Roma, 10 Maiü. —In camera deputaților s’a continuată discutarea proiectului de lege SAMBATA, 5 MAIT 1873. LUMINEZITE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: ună ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă, lună 5 lei. In Districte: ună ana 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună, 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Hilegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nií Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A: ia d. B. G. Popovicl, Flei sch markt, 15. asupra corporațiunilor religiose. Mai mulți oratori au vorbită pe ronda pentru séü in contra proiectului : modificările presintate de ministru la proiectul comisiunii n’atingă părțile esențiale ale proiectului. Ministrulă afacerilor esterne a esaminată proiectulă de lege din punctul de vedere politică ală Italiei ș’a susținută că suntă două cestiuni religiose de resolvată, a relațiunilor dintre biserică și stată, care esistă ’n Italia ca și ’n alte părți, care ’Í privescă în modă esclusivă și pe care o potă resolve în totă libertatea de acțiune, ș’uă cestiune speciale a Italiei, a situațiunii papalității, ca instituțiune cosmopolită, represintândă totalitatea intereseloră și relațiunilor generale. Funcțiunea eclesiastică a șefilorăele ordine religiose se ține de papalitate prin acțiunea ’i universale. Italianii nu suntă obligați se păstreze ’n Italia asia numita mână-maortă nici personalitatea juridică a monasterieloră, ci voră remane fideli anteședinteloră lăsândă generalateloră mijlocele necesarie pentru comunicarea loră cu lumea catolică. Mișcarea naționale italiană a contribuităoarte multă la progresele secuiului prindăuă termenă puterii timpuraie, caré și-ară compromite causa, déca și-arăta aparițța că voiesce se s'atingă de constituirea religiósa a papalității. Partita clericală italiană face multă mai multă politică esterioră decâtă politică interioră ; prin umare trebuie se i-se dea ori ce motivă plausibile d'a vorbi 'n numele consciințelor și unoră legitime interese religiose. Viena, 10 Masă. înțelegerea s-a stabilită intre cele două delagațiuni asupra tuturoră bugetelor, afară de două articule, dintre care unul din bugetulü estraordinară de resbelă. Delegațiunea austriacă a acordat ună credită pentru fabricarea de 75,000 pusei noul după sistema Wendel, pe cândă delegațiunea unguresca limiteza chieltuiela la 50,000 pusei. Cela-lalta punctă contestată se raportă la chieltuielile făcute ’n 1870 și 1871 pentru confiniele militare. Delegațiunea austriacă, în oposițiune cu dorințele formulate de delegațiunea ungurescă, refusă acordarea unei indemnisărî in acestă privință. ........ " ...................■". La Patrie constată că Prusia erî aă primită și restul ă din ală patrulea miliardă: guvernul francesca și primită chitanțele de plată. Sănătatea Papei e gravă amenințată. Zilele acestea au circulată scomptele cele mai îngrijitare în acesta privință. No. 53, Paris, Rue ős Reunes, 97. 9 Maiă. 1873. Dlorit redactori ai ROMANULUI Manifestarea de la 27 Aprile ne puse deja In posițiune, domni redactori, se trecemii inactivate Republice? um natórele simptome ale vieței: Mărturirea unanimă a presei de tóte colarele, că triumfare republicanilor, a fost o mare și nobilă moderațiunea lorii. Spaima regaliștilor ei în prima zi și turbarea lorii crescânda in zilele următore. Decblararea presei guvernamentale că-i trebuie mai multe Zile spre a se desamăți, și aceaa ce făcu la 6 Mate Ziariulft Debats: „Francia spune destul de tare spre a fi auzită, chiar în fundăturile palatului de la Versailles, că Republica este guvernulftiei legale și definitivă și că facțioși sunt cei carii caută s’o restorne.“ Ș’acelașî Ziarib la 7 Mai 6: „Se pate ca disolverea Camerei să se impuie prin ea ânsăși mai curânda de câta potü crede pe unele bânci ale Adunării.“