Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)
1873-09-27
ANULU ALU SEPTE- SPRE DECELE VOESCE ȘI VEI PUTE öri-se cereri pentru România, se aure* acssSIa administrațiunea Jiariului ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulii de 80 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la C-nii Drain et Kicoud, 9, rue Drouot, 9. I,A VIENA : la d-nii Haananstein și Vogle. Neuermarkt, II. Borisori §iori-pe trimiteri nefrancate vemii fi refulate.—Articlele nepublicate se vor arde. go BARI EXEMPLARULU. SERVICIULUI TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Paris, 7 Octombre. — Cu ocasiunea inaugurării unei linie ferate, într’unu discursu ținuții cu scopu d’a lumina poporulu, primulu-ministru, ducele de Broglie, accentueză că e ridiculü d’a se mai teme cineva de ’ntorcerea puterii legale a clerului. Popii nici nu potu, nici nu voru se pretindă a mai esercita vr’unu imperiu în legile nóstre. Nici unu sacrificiu nu se va cere condițiunilor ei sociale, de cari cu toții suntem o două potrivă legați. Numai Adunarea e competinte și numai ea va da unii guvernă, stabile și tare, care se primescă principiile societății moderne, respingendule escesele. (Servigiida privat ala Monitorélul oficiale). Trianon, 6 [Octombre, 12 ore, 45 minute.— Afluință considerabile de lume. Ședința se deschide la 12 și. Se citesce^ ordinulu de dare ’n judecată a mare și ale lui Bazaine și composițiunea consiliului de resbelu. La ’ntrebarea președintelui, Bazaine își spune numele și pronumele. Se procede la apelului marturiloru. Primii chiamați suntu: Canrobert, Leboeuf, Frossard, Bourbaki, Changarnier, Trianon, 6 ore, 45 minute. — După apelulu marturiloru, se ’ncepe citirea raportului judecătorelui de instrucțiune, generarele Riviere. Raportulu descrie bătălia de la Forbach, se ocupă în speciale de responsabilitatea luptei și de revenirea lui Bazaine în ajutorul lui Frossard, atacata de forțe superiore. Raportulu continue și face pe Bazaine responsabile de tote evenimintele întâmplate după numirea lui ca comandante-șefu la 12 Augustu, explică în parte dorința lui Bazaine d’a se sustrage de supt tutela împăratului și conchide ca Bazaine n’a încercată nici un data seriosa a se depărta de Metz. Audiența se rădica la 4 ore. Citirea raportului va continua mâne. Redacțiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. amKsaaiss»«ag3^ EdictUDCft desér& SHTfilTßECK 26 Räpciune. IJIJIJLINAILI, 8 Brumărelu. Multă scomota, urmata de adâncă tăcere, acesta se zice despre creditul finonciarii românii, și cei mai mulți tragă rele conclusiuni din tăcuta lucrare a comitatului nouei instituțiuni. Noi suntemüinse în plăcuta posițiune dea da desmințire acestorfi îngrijiri și bănuieli, de altmintrele legitime, căci, în facia dificulăților, cu cari creditulă funciară română a avută a se lupta, este naturală ca Românii să se târnă mereu ca nu cumva uneltirile străinilor, se isbutesc, a lovi în acestă instituțiune, chiară după ce ea a primită sancțiunea corpurilor legiuitóre. Este adevărată că s’ară fi putută da ceva mai multă publicitate lucrărilor a comitatului; acesta n’o dlhemă în vederea controlului publică, deși elă este forte utilă, ci în vederea trebuinței de-a pune pe doritorii de a participa la acestă instituțiune în posițiune de-a face cererile lor și formalitățile necesarie. " Cunoscema mulți proprietari chiară Înscriși, cari nu ’și-au îndeplinită formalitățile, din cauză că nu seă în ce modă se cert, ar fi trebuită se vină la Bucuresci și se cerceteze la comitat, ca se se afle, și ocupațiunile loră nu le permiteaă acestă străgănire. De câtva timpă éase apărură, prin îngrijirea directorului provisoriă, d. Ion Ghica, broșiuri cari conțină, atâtă statutele, câtă și instrucțiuni privitore la formalitățile ce se ceră și de la cei ce voiescă să se împrumute, și de la comisiunile de prețuire ale creditului fonciară. Deja aceste broșiuri, nefiindă destulă de răspândite în tot a țara, consacrămă astăzi uă parte din colanele nóstre reproducerii formularelor și instrucțiunilor puse In note, pentru formalitățile cerute proprietariloru cari voiescă să se împrumute, și prin urmare se facă parte din societatea creditului fonciară. După cum se va vede, numai prin două acte, cererea și certificatură, ale căroră formulare se publică mai la vale, formalitățile proprie ale împrumutatului sunt îndeplinite, restul lucrării se face apoi în înțelegere cu comisiunile de prețuire și cu direcțiunea societății; la casă cândă proprietarulu n’ară pute seu nară voi se facă singură aceste formalități, nare decâtă a da unui împuternicită procură, al cărei formulară este asemene reprodusă mai la vale, remânendă ca densulă se îndeplinescá tóte formalitățile necesarie. Acum, după ce determă aceste lămuriri, punendă pe proprietari în posesiunea ense și formularelor, de cari aă neapărată trebuință, se respundemă și la orecari obiecțiuni, ce vedemă producându-se în publică. Un obiecțiune secundară, căreia ense i se dă mare însemnătate, este prețuirea imobilelor. La prima înscriere, cea pusă numai societatea în posițiune de-a se constitui, sau luată de basă rolurile de contribuțiune, cari în genere arăta uă valore multă mai mică, escepțiunile în plus sunt forte rari : de aci unii au conchisu că aceste roluri sunt ă basa prețuirilor, după cari creditură fonciară libereză scrisurile sale, și că astăfelă ei nu voră pute se se împrumute de câtă cu uă sumă multă mai mică de câtă jumătate din valorea proprietății loră. Acesta presupunere este cu totulu neîntemeiată : prețuirea imobileloră se face de către comisiuni speciali, cari, mergându la facia locului împreună cu împrumutatură, âă în vedere natura și coprinsulu imobilelui, situațiunea lui, calitatea pământului, construcțiunile, modulă de esploatare etc., la casă de a fi pădure, se ia în considerare felulă copacilor, versta, desimea loră și prețulă cu care se vinde mă copadă în acele locuri, în urmă prețuirea se face pe basa prețuirilor cunoscute pe pogonă, adăugându-se valorea construcțiunilor, etc. Tóte aceste operațiuni trebuie se se termine celă mai multă în șepte zile(1). Abia mai avemă trebuință se respunde că la strania temere espresă de unii, că din momentul ă ce ipoteceză proprietatea la creditulă fonciară, nu mai este stăpână pe venitul ă iei: proprietarul urmeza de-a fi stăpână ca și ma î nainte, în totală și în bote, cu singura condițiune de-a plăti la termină anuitățile împrumutului seă; și chiară la casă de-a nu pute plăti, i-se facă órecari înlesniri preve^ute prin lege și statute. Singura obiecțiune în câtăva mai serios, ce se înfățișeză astăzi, este aceaa pe care o au$rmă de la mai toți: „creditură fonciară ne dă nouă cbârtii; cine se ne dea bani pe densele ? Se alergămă la samsari și la zarafi? Deră déca nu prindemă pe densele de câtă 60 saă 70 pentru sută, ce amă alesă? Pe două J parte, în locă se avemul jumătate din valorea moșieloră nóstre, nu dobândimă de câtă a treia parte și astăferă nu scări) A se căuta lămuriri precise și în amenuntu în broșiura întitulată instrucțiuni privitore la comisiunile de prețuire ale creditului fondării, și publicată de direcțiunea societății, păină de ruină, era pe de alta, plătimă uă dobândă și mai mare decâtă astăzi, în asemeni condițiuni, ce ne folosesc o creditură fondară ?“ Acesta este principala preocupare. Ei bine, noi vomă liniști-o de îndată, nu prin aprecieri personale, nu prin vederi pesimiste, ci prin fapte, a cărora autenticitate o garantămă. Putemă anunoia că s’aă începută tratative cu mari case de bancă din Paris, pentru scumptarea scrisurilor fondare române; aceste tratative ne prevestescă chiaru de pe acum cele mai frumóse, amă puterjice chiară neașteptate avantagie. Guvernul română, după cererea comitatului societății fondare, a și mijlocită pe lingă guvernulă francesă dobândirea cotei la bursa Parisului, și nimică nu ne póte face se bănuimă că nu vomă dobândi-o. Scrisurile fondate ale bărcei de la Kerson, admise la bursa Parisului, deși n’aă de câtă uă dobândă de 50 la sută, totuși se scumpteză cu 85, prin urmare, deca amă admite aceaași proporțiune și pentru scrisurile nóstre, și nici ună motivă nu ne póte face se atribuiam mai puțină credită instituțiunii nóstre, ca se schimbând acesta proporțiune, apoi în curendă vomă avâ la bursa Parisului 108, pentru sută. La începută, neapărată scompulă va fi mai josă, case chiară de n’ară fi de câtă 95 sau 90, încă posițiunea împrumutaților va fi din cele mai fericite în raportă cu starea loră actuale: ei voră dobândi aprope integrala valore a scrisurilor- loră, și voră avea plăti uă dobândă numai de 7 sau celă multă 8g, beneficiândă și de avantagială plății datoriei prin anuități. După cum oricine vede, admițendă numai 90 sau 95 pentru scrisurile nóstre, deși în comparare cu creditulă foncară de la person ară trebui se dobândimă 8 peste pari, suntemü ultra-moderați; prin urmare, nară și delocă mirare ca chiară dintru începută se scumptămă al pari scrisurile nóstre; în acestă privință mai putem face cunoscută că, în tratativele începute la Paris, însăși bancele de acolo ne-am pusă în aceaași categoriă cu banca personului, și ne-am lăsată se întrevedeam aceleași avantagie. Ece ce avemă de opusă principalei obiecțiuni ce vedemă că se face cu mai mare stăruință. Proprietarii să nu pre asculte pe unii speculanți de bani, și chiară pe unii capitaliști considerați din țară, căci aceștia, vor fonda pre bine proporțiunea la care se va reduce dobânda prin intemeiarea institutului de credită, și fiindă că omului ii place totu deuna a crede cea-a ce doresce, suntă neapărată îndemnați a spera nereușita și-a aröta totă felulă de prăpăstii. Pentru ca éase comitatul creditului fonciară se putá da cursă și termina cu bună succesă tratativele începute la Paris, unde găsirămă și cu acestă ocasiune interesată și bunăvoință ce nu ne-am lipsit acolo nici uădată, este de absolută necesitate ca proprietarii se se grăbescă a face cererile lor, conformă formularelor publicate mai la vale; este asemene de cea mai mare trebuință ca orice proprietari ară mai voi se se împrumute, se facă câtă mai neîntârziată cererile loră, cerând îndeplinirea tutoră formalitățiloră. Grăbirea este necesariă, căci băncele din Paris nu trateză bucurosă pentru sume neînsemnate, cu câtă suma cerută va fi mai mare și afacerile în perspectivă mai întinse, cu atâtă putemă spera condițiuni mai avantagiose. Aci vomă găsi deră ună îndouită avantagiă, nu numai ună scumptă bună, dar și asigurarea că, ori câte scrisuri vomă ave, tóte se voră scumpta. Pe aceste base, invitămă dérü cu stăruință, atâtă pe d-nii proprietari deja înscriși, câtă și pe cei cari voiescă se se împrumute, se’și facă câtă mai curendă tóte formalitățile. Uădată acesteia îndeplinite, sperămă că și comitatul își va sei face datoria, cu inteligență și patriotismă, silindu-se mai cu semă a nu indispune prin nimică bunele și avantagiosele disposițiuni găsite la Paris. Încă vă dată recomandămă acțiune și sîrguință, atâtă celoră ce voiescă se se împrumute, câtă și tutoră proprietariloră, cari dorescă reeșita instituțiunii loră. Juriul din Teleormană a achitată ieri pe nefericiții cetățiani Giurgiuveni, împinși la ună actă de desperare prin totă felulă de impilări și nedreptăți; elăa redată familieloră soră, căzute în grozavă miseriă, pe acești nefericiți, cari de mai bine de șase luni ispășescă în temniță perderea unei răbdări pre multă încercată. Oncrederii juriului din Teleormană. Avemă cnse totă-de-nă-dată a deplânge și uă achitare forte reprobabile, făcută de juriulă din Ploiesci unui omorîtură, care fusese deja condamnată de juriulă din Bucuresci, a cărui sentință s’a casată, pentru neîndeplinire de procedură. Acestă cestiune este pre însemnată, care nu-i consacrămii ă uă mai lungă desbatere; doja spațială lipsindu-ne, ne vom opri astăzi aci, fără a ne îngriji de influințele ce au contribuită la acestă achitare, déra mirându-ne cu durere de apărătorii ce acusatură a găsită și de modulă în care eră fu apărată. Avemă a supune astăzi regimului din Bucuresci două scriî de cea mai mare însemnătate, rugându’să se ne spună daca ele să séa nu vr’uă temeiă. Vomă lua tăcerea sea oficiale, séa oficiosä, dreptă confirmare. țfiarul ă le Danube de la 5 Octombre Zice : „In privința regularii Porților ă deferă, comisiunea tehnică internaționale se va întruni, peste pucină, după cum aflămă, la Orșiova. Ea se va compune de patru membrii, din care două numită de Austro- Ungaria, și dotă de Turcia. Unul din represintanții turci va fi Mogaul-Bey, care deja a terminată cu bine mai multe întreprinderi de acestă feră. Se crede că lucrarea comisiunii va țina trei luni.“ LUMINEZI-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE Ia Capitale? unuanii 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună, 5 lei Ir. Bariete sunü anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lai. Jancia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 1. A se adresa LA PARIS j la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la Anii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA, lad. B. G. Popovici,Floiscmarkt, 15. țfiatulă TeUgrafulu din Bucuresci publică în numărulü său de astăzi: „Lucrările drumurilor de seră continuaă cu răpeziciune peste Oltul și ajunseseră pâne aprópe de Verciorova. De nădată guvernul nostru se pomenesce din partea guvernului ungurescă c’mă protest ü, în care Zice ca nu póte tolera a se face aceste lucrări pe marginea Dunării, fiindă că acestă rîă este mă rîă internaționale. „Ce credeți că face guvernul? Respinge acestă protestă ridiculă și umilitoră pentru noi? Nici de cum! Din contra, dă ordine a se suspenda lucrările, etc.“ In facia marei dragoste de care regimul ne asigură că este prinsă deuădată Austro-Ungaria pentru noi, n’amă putută da deplină credémentu acestoră solii, pe cari noi âncă de multă le aflaserămă, și nici chiară astăzi nu dămă cursă cugetăriloră ce ele ne inspiră, pene ce nu vomă auzi mai ântâiă ce Zice séu nu Zice regimul, prin organele sale oficiale sau oficiase. Reproduceiin spirile umnatere după edițiunea de dimineța a <kliariului nostru din numerulü trecutü: Viena, 4 Octombre. — Informațiuni după le Danube. S’asigură că între Germania și Italia s’ară fi contractată ingagiaminte formali, prin cari ambele state se obligă, între altele, a luată atitudine identică în facă cu Papa. Ducele de Chambord, primindă pe ducele și pe ducesa de Chartres, cu cari a avută oă lungă convorbire despre situațiunea Franciei, se afirmă că ară fi zisă : „ Desnodamentulű s apropia.“ Se vorbesce că guvernul din Belgrad ar fi gata se trimită la Constantinopole ună delegată, cu misiunea specială de a asigura pe omenii de stată otomani despre semnificarea călătoriei principelui Milan. Mai multe ziare, între cari Morgenpost, anunță că d. de Bismark nu va insoși pe împeratură în călătoria la Viena. Berlin, 1 Octombre. — Corespondance provinciale anunță că plecarea împăratului Guillaume la Viena s’afișată pentru Ziua de 15 Octombre și înapoiarea la Berlin pentru 22. Paris, 3 Octombre. — D. Thiers a sosită aici azi dimineță. — Ducele de Nemur a plecată azi la Frohsdorf. — Venderea Ziarului le Sie de pe strade a fostă oprită. Ziarulă le Rappd anunță că numeroșii deputați din stânga ăă fostă se dea visită d-lui Thiers. — Scomotură respîndită de unele ziare pentru că convocare anticipată a Adunare! este desmințită de corespondința Havas, ca nefundată. La Palma, 1 Octombre. — Generarele Ceballos a sosistü aprope de Cartagena cu două companii de infanteria și două tunuri Krupp. Bayona, 1 Octombre. — Ună călătoră, venindă din Spania, anunță că a-i abaieri generarele Rivera a pusă în desordine pe carliști aprope de Tofalla, luându-le prisoniari două companii. Madrid, 2 Octombre. — Membrii corpului diplomatică au adresată ministrului de externe dese felicitațiuni pentru atitudinea energică ce a luată și pentru triumfurile sale în contra rebelilor. Circulă scomptură că capii insurgenților din Cartagena sunt în afmă de a fugi la Oran, resistența fiindă aprape de finele iei. Madrid, 3 Octombre. — După noutățile oficiale, 14,000 carliști sunt grămădiți la Estella. Generălii Moriones și Santa Pau înaintază către Gardiștii ce găsescă spre Bilbao. Generarele Ansoregny ține comunicațiunile libere de la Saint-Sebastien la Mare. Că mare acțiune este iminintă. Pentru a fi, nici uă scrie importante din Francia, tote Ziarele străine din urmă nu conțină de câtă nouă comentarii asupra lucrurilor deja cunoscute. In lipsă dorii d’aceste scrrî, cărora, cândă suntă, le dămă prioritate, vomă căuta se ’ncepemă azi cu altele. Amă vorbită ieri despre órecari ne’nțelegeri ce ară fi esistentă între d. de Bismark și camarila curței berlinese, arotándu totă d’uă dată și căușele din carieră fi provenindă. Una din aceste causeamă spusă, după Ziarele Nem Freie Presse din Viena și Deutsche Reich Correspondents din Prusia, că este intima favore de care se bucură a fi la curte generarele Manteuffel, adversară și ’n caracteră și ’n vederi politice ale d-lui de Bismark, și despre care s’a răspândit o scolptură că va lua loculă actualului ministru de resbelă. Uă altă causă amă