Romanulu, octombrie 1873 (Anul 17)
1873-10-27
Constantinopole, 31 Octombre.—Feiizybey a fost numit prefectu al Stambulului, și ’n loculü său, directore al telegrafelorü, Salim-Effendi. Constantinopole, 1 Noembre. — Se asigură că principele Milan va visita în curenda Constantinopole. Roma, 31 Octombre. — După 21 file de ploi continue în Sicilia, s’a ’ntâmplatü una cutremură de pămentă, care a distrusă cu totulă minele de sulfă de la Trapadlo. Perderile se prețuiesc și la 300,000 livre sterline. Minele companiei Geosia au suferită forte multă. Etna se află în escepțiune. Numerose proprietăți au fost distruse, dari nu s’a ’ntemplată nici uá marte. Erupțiunea Vestivului se consideră ca apropiată. Barometrulă este fórte josă. Citimă în Journal de Bucharest: „Vechii concesionari ai luminării cu gază pentru oraș sul Bucuresci, arendă se primesc de la casa comunale uă sumă de 400.000 franci, aăpusă secestru pe oă parte din veniturile orașiului, pentru a se despăgubi de perderea ce a suferită. „Primarele a respunsă comunicării ce i s’a făcută prin portărei, protestândă în contra acestei procederi a președintelui trebunalelui. „Datoria esiste și trebuie plătită. Consiliul municipale, deliberândă în acestă privință, a decisă ca se facă ună împrumută de 800,000 franci, fiă la una din casele publice, fiă la particulari, pe ună termină de 6 luni și cu condițiunea ca dobânda se nu tracă peste 10g. Acesta sumă va fi plătită din împrumutură de 7 milione. „Câtă pentru acesta din urmă împrumută, consiliulă municipale, fiindă sema de crrsa de bani ce continuă a apela Europa, a decisă ca terminaliifișată la 30 Noembre se se prelungescă c’uă lună, péné la 30 Decembre.“ FELURIMI. humărulu teatreloru cari au arsă în Francia în timpu dunii seculii.—In 7Si, a arsă Opera. Se mărise de câte-va file prețulă parterului cu 8 soldi peste 40 câtă era pen’aci. Foculă a durată peste optă file ș’a causată martea la mai multe persone, se atribuie răsbunării unoră diletanți furioși d’acesta sporire a prețului. Orice dramă easé ’și are și partea comică, în mijlocul ă consternațiunii generale,ficela Patrie, vă căruță, trasă de ómeni din cuartiară, eșia din teatru. Ună omă era cocoțată în ea pe costumele ce scăpaseră. El a avu ideia d’a se travesti în imperato romană, cu casca pe capă; tota lumea începu îndată din seriosă se devie gluumță și mulțimea purtă în triumfă pe acestă imperata, unică în felulă séu. In 1787, a arsă întregă teatrală Petrecerile comice, clădită în 1763. In 1798, 30 Masă, teatrulă la Petit Lazary. In 18 Decembre, același ană, le Cirque Olympique din grădina Palaisroyal. In 1799, lS Marte, L'Odeon, după puține file de la deschiderea lui. Consumată notă, s’a reconstruită în 1804. In 1817, 20 Marte, iarășî L'Odeon, dera nu în întregulă lui. S’a reconstruită în 1819. In 1828, le Cirque frangais de pe bulevardul du Temple, care s’a distrusă cu totulă d’ună incendiă din cele mai teribile. In 1827 ,L'Ambigue comique, situată atunci pe bulevardul du Temple. S’a reconstruită câțiva ani mai târziu pe bulevardul Saint-Martin. In 1835, 24 Februarie, teatrulă la Gallé, de pe aceiași bulevardă. In 1836, 13 Decembre, teatrul Ies Folies dramatiques, de pe bulevardul du Temple. In 1837, le Vaudeville, situată atunci pe strada Chartres. Distrusă cu totulă. S’a reconstruită pe piața Bursei. In 1838, le Theatre italien. In 1866, le Theatre des Nouveautés, deschisă numai de câteva luni, în strada Faubourg-Saint-Martin, fu distrusă și reconstruită peste puțină. In 1867, 11 Decembre, teatrul ă de Belleville. In 1869, Hipodromul a fu arsă cu totul. In 1871, în fine, supt comună : 1, Le Theatre-lyrique; 2, le Theatre du chateau des Tuilleries'ț 3, le Theatre du Prince-imperial; 4, le Theatre de lorte-Saint-Martin. Uă coincidență : Grand-Opera, care a arsă acum, s’a deschisă cu câteva file înainte de nascerea ducelui de Chambord, și s’a distrusă c’va fi în urma scrisorii acestuia, prin care distruge fusiunea ce voiase să restaureze pe tronul Franciei. PROCESULU BAZA VIE. ISTORIA ASEDIARII METZULUI. — Urmare 1) — Examinarea resoluțiunilor și consiliului. Doru este de datoria instrucțiunii de a examina cu îngrijire fiecare din cestiunile supuse de mareșale la apreciarea locoțiitorilor sei, și valorea motivelor, cari determinară soluțiunea. Situațiunea militară se resuma, fice procesuli-verbale, în cestiunile următore: 10. «Armata trebui v a se stea supt zidurile Metzului, pene la sfîrșirea totale a resurselor nóstre alimentare? Acesta cestiune este resolvată afirmativii, in unanimitate, pentru cuvântulü că presința armatei supt zidurile Metzului reține aciuă armată inamică de 200 mii omeni, pentru care nu se pute dispune în altă felă, și pentru cuventură că, în condițiunile în cari se află, celei mai mare serviții ce póte face teren armata Rhinului, este d’a câștiga timpii și d'a permite se se organiseze apărarea în interioră.» Celă mai mare serviții! ce putea face țerei armata, nu era ore d’a sparge, cu orice prețu, liniele inamice, mai că era necesitate absoluție cadre> pentru a organisa "'cu ele armate francese ? Nu era unu ce derisoriu a vorbi de câștigare de timpă, atunci cândă nutrimentele nu maerau de câtă numai pentru câteva cicre ? Se pare că nu voiau se dea credimentă ai deverului , dérü era de datoria mare și ale lui ca elu, care era instruită despre tote, care era singură responsabile, se împrăștie orice ilusiune. Departe de acesta, îmi vedemă ascundendă adevĕrului 2 ° . «Trebui va se continuie a se face operațiuni împrejurulu cetății, pentru a ’ncerca se se procure nutrimente și furagie ? Acesta cestiune este resolvată negativă, în unanimitate, pentru cuventul a puținei probabilități ce exista, că se vor găsi resurse îndestulătore pentru a trăi câteva cfre mai multă, din causa perderilor ce ară causa aceste operațiuni și a efectului disolvante ce ară pute esercita nesuccesul asupra moralului trupeloru. Era pre târziu, trebuie se recunoscema, pentru a aduna resurse din vecinătățile Metzului. Materialele lăsase se scape momentul oportună. Inacțiunea sta în cursulu periodei în care acestă felă de operațiuni ar fi fostă culesnire practice și productive, producea acum fructele séle. Déry scia că guvernulu apărării naționale isbutise a face se sosiască la Thionville provisiunî mari pentru armata sea. Pentru ce n’a informată despre acesta pe locouitorii sei ? Déca i-ară fi informată, suntemu în dreptu se credemă că s’aru fi decisă uă încercare pentru a ajunge la acastă cetate. «3. Póre se a intra în negociărî cu inamiculă pentru a trata condițiunile unei convențiuni militare? A treia cestiune este resolvată afirmativă, în unanimitate, cu condițiunea casé ca se începă negociările într’ ună termină care nu va trece 48 ore, pentru a nu permite inamicului d’a se întârzia înomentulu închisiăriî convențiunii péne’n fina séu pôte péné după diua în care se voră sfîrși provisiunile nóstre. Toți membrii consiliului de resbelu declară cu energia că clausele convențiunii c’aru trebui se fia onorabile pentru armele nóstre și pentru noi onșine.» Procesulă-verbale tace în privința condițiuniloră convențiunii militare ce urma a se obține, daru e clară că nu putea fi în gândulă nimeniî ca se ceră pentru armata Metzuluî facultatea d’a eși cu armele și bagagiele spre a se duce se se stabilesca 1 A vedé Români) de la 4 Octombre jene agi. ROMANULU 28 OCTOMBRE 1873: 953 pe măterâmu neutralisatu, de câtă în schimbulu unui avantagiu seriosă pentru inamică. Instrucțiunile ce ducea generarele Boyer la Versailles ne voru arăta îndată fondul acestei situațiuni. «4. Trebui v a se se încerce sortea armeloră și se se caute a sparge liniele inamice? Acesta a patra cestiune nasceră a cincea. De generare Coffinières întrebă daca n’ară fi de preferată d’a se încerca sortea armeloră înainte d’a se începe negociările, fiindă posibile ca succesulu acestei încercări se facă tratările inutile, sau resultatulă infructuosă ală silinței nóstre se atârne greă în balanță prin perderile ce amu face se sufere inamiculă. Acestă cestiune este înlăturată cu majoritate, și se decide, în unanimitate că, daca condițiunile inamicului vor atinge onorea armelor ș’a drapelului, se va încerca a se face mă drumă prin forță, înainte d’a peri prin fumie, și pene cândă mai este posibilitate a se înhăma câteva baterii.» " Amânândă astfelu orice luptă, după căderea negociărilor, mareșialele nu se putea ’ndoui că se lăsase tacă momentulă cândă armata era încă capabile d’uă mare silință. Cu câtă negociările ară fi ținută mai multă, — și inamiculă avea ună asemenea interesă , — cu atâtă lipsa de nutriminte avea se facă cu totulă imposibile ori ce ’ncercare de eșire, ș’o capitulare ară fi d’aci ’nainte inevitabile. Materialele singură avea cunoscință despre situațiune.. Elă n’a făcută nimică pentru a ’ntaree consiliulă de pe calea negociăriloră; elă e respumgetoră de fatalulă desnodămentă. Acum delă era se se negocieze ’odată și se se îngagieze armata în combinațiuni politice consiliate de generalele Frossard mare și ale lui Bazaine prin scrisarea sa asupa situațiunii. Armata nu mai avea nutriminte de câtă numai pentru câteva file, aceste câteva file, mareșialele avea se le petreca în tratări fără nici una resultată posibile. Lumea se ’ntrebă cum a putut veni în mintea unui omnă sperimentată că inamiculă, care putea numera filele și orele de esistență ce mai avea armata, ară comite greșeala d’a o lăsa sersă cu arme și bagagie din lagerulă întărită, pentru a se retrage pe ună teritoriă neutralizată, atunci când deja ea era pe sfîrșită și cândăuă capitulare era neevitabile și apropiată? Cine 'i garanta, în adeveră, c’acestă armată ară fi remasă unită supt manele șefiloră sei ? Nu era mai nemerită a crede, din contra, că ea s’ară fi împrăștiată îndată pentru a se duce se întărescă armatele francese care se formaă din nou ? In acesta situațiune, era ore probabile, admisibile chiară, că Germanii ară fi putută consimți se schimbe p’uă asemenea eventualitate una triumfă sigură, care ară fi făcută neputinciosetói ' silințele improvisate ale Frang-'j ț qg ge oferea inamicului în schimbulă unei asemeni conee»’p instrucțiunile încredințe Le de mare și ale generarului Boyer, instrucțiuni care emana de la inițiativa sea propria, și de cari locoțiitoriî se î n’aă avută cunoscință, de câtă după plecarea generalulur, ne voră arăta acesta. «In momentul cândă societatea este amenințată de atitudinea cea luată uă partită violentă, și ale cărei tendințe n’ară isbuti la uă soluțiune ce caută spiritele cele bune, marerialele comandante ală armatei Rhinului, inspirându-se de dorința ce are d’a salva țerasea, și d’a salva’o din propriele sale escese, își întrebă consciința sea și se ’ntrebă daca armata pusă supt ordinele sale nu este destinată a deveni paladium societății. «Cestiunea militară e judecată, armatele germane sunt victoriose, și M. S. regele Prusiei n’ară pune ură mare preciu pe sterpulă triumfă ce ară obține disolvendă singura forță ce pute aici se domineze anarhia în nefericita nostră țară și se asiure Franciei și Europei ună calmă, devenită atâtă de necesară după violentele comoțiuni, cari le am agitată de curendă. «Intervenirea unei armate străine, chiară victoriasa, în afacerile unei țeri atâtă de impresionabile ca Francia, într’uă capitală atâtă de nervosă ca Parisulă, ară putea se nu atingă scopul, se escite peste măsură spiritele și se aducă nefericiri, necalculabile. «Acțiunea unei armate franceseancă bine constituită, avându ună bună morală, și care, după ce a combătută cu lealitate armata germană, are consciința că asolută se câștige stima adversariloră se pară avea uă greutate imensă în circumstanțele actuale. Ea ară restabili ordinea și ară protege societatea, ale cărei interese suntă comune cu acelea ale Europei. Ea arăta Prusiei, prin efectulă chiară ală acestei acțiuni, uă garanțiă de gagiuri, ce ară putea se reclame în presiune, și ’n fine ară contribui la evenimentulu unei puteri regulate și legale, și cu care s’ară putea se se reîncepă relațiunile de orî-ce natură, fără scuduiturî și într’unu modă naturale.» «Ban-Saint-Martin, 10 Octombre, 1870.» Aceste instrucțiuni nu facă nici uă mențiune despre clausa adoptată, în unanimitate, în consiliul de la 10 Octombre, d’a nu primi de câtă condițiunî compatibile cu onorea militară, nici despre resoluțiunea d’a se încerca să trecere, cu armele ’n mână, daca inamiculă ară formula cerințe prea aspre. Armata nu era la cea din urmă estremitate, inamiculă avea încă se se temă de ea, căcî ea putea se’să facă a încerca mari perderi într’uă luptă desperată. Este straniu a a nu găsi nici uă urmă a acestei considerațiunî într’ună documentă de atâta importanță. Nesce instrucțiuni scrise și așta de puțină precise trebuiaă, fără ’ndouielă, se fia însoțite de instrucțiuni verbale. Negociări ce îngagia mare și alele trebuia se se termina în scurtă timpă. Deplină împuternicitulă trebuia deci se ftă în posițiune d’a trata. Era ceva sigură că, deca inamiculă cugeta seriosă a negocia, acesta n’ară fi putută s’o faca, decâtă în vederea d’a consacra printr’una tratată succesele și cuceririle sale. De la începutul negocierilor, prin urmare, era se se găsească in facia cereriloră de cesiune de teritoriu. Care era limita sacrificieloră ce trebuia se accepte celă puțină în principiu? Ce instrucțiuni avea generarele Boyer asupra acestui punctă durerosă? Nici una, răspunde mareri alele. N’a fostă niciuă dată vorba «despre cesiune de teritoriu în negociările ce era se se ’ncepă.» Acesta nu se póte admite c’a fostă astăfelă. Vomă are dovadă ultimulă paragrafu din instrucțiunile generarelui Boyer. «Acțiunea unei armate franceseancă bine constituită, avându bună morală, și care, după ce a combătută cu lealitate armata germană, are consciința c’asolută se câștige stima adversariloră seîară are uă greutate imensă în circumstanțele actuale. Ea ară restabili ordinea ș’aru protege societatea, ale cărei interese suntă comune cu acelea ale Europei. Ea arăta Prusiei, chiară prin efectulă acestei acțiuni, uă garanțiă de gagiurî, ce ară pute se reclame în presiune, și ’n fine ea ară contribui la evenimentulă unei puteri regulate și legale, cu care s’ară pute reîncepe relațiunile de orî-ce natură, fără scuduiturî și ’ntr’ună modă naturale.» Astafelü, pe cândă în tóte punctele Franciei alerga lumea la arme, pe cândă orice interesă particulară trebuia se tacă în facia interesului comună, pe cândă tóte partitele politice încetaseră luptele momentană, pentru a sprijini pe guvernul apărării naționale, generalele șefă al unei armate francese propunea inamicului a-i garanta gagiurile ce ară putese reclame în urma victoriei orășele. Mareșalul Bazaine trebuia se restabilască ordinea și se contribuie la evenimentulű unei puteri regulate și legale. Nu era dejă îndestulă resbelulă străină; nefericita nostră țeră era condamnată se sufere și ororile resbelului civile, și armata Metzului trebuia și densa se unescă silințele ieî cu acelea ale inamicului, pentru a resturna guvernul, care lupta pentru imdependințn. naționale. 4Suntemă obligația ne oori ’n facia perspectivei consecințe’oru unoră asemeni proiecte. Desio’*răsortea armatei Metzuluî a fost’n forte plânsă, dérit în presința periclelor, la care combinațiunile șefului aă e spusă patriotismului eî, trebuie sĕ mulțumescă lui Dumnedeu c’a cruțatu-o d’uă sorte și mai înfiorătore. Mateșialele aflase că guvernulă constituită la 4 Septembre fisase pentru 16 Octombre alegerile unei Adunări naționale; elă nu scia, cândă s’a ’ntrunită consiliulă , că acestă decisiune fusese modificată, astăfelă cum am fi să mai susă. Deposițiunea generalului Boyer indică, în adevără, că prima noutate a acestui faptă i s’a dată la Versailles de către d. de Bismark. Se credea prin urmare la Metz că întrunirea Adunării era apropiată. Déca într’ună asemenea momentă, atunci Pândă erau destule nutrimente pentru a ascepta încă câteva file, marerialele era așta de grăbită a trata, este evidente că nu se gândia decâtă a servi fortuna sea personale. El nu pute invoca scusa c’a voită se serve guvernulu imperiale. Din momentulă când n’avea noutăți nici de la d. de Bismark, nici de la împărătesa, era vă dovada că proiectele îugagiate căzuseră. Care era calitatea mea pentru a le re’ncepe? Care erau puterile sale ? Nicî uă dată n’a predomnită uă asemenea imprudință la nesce re soluțiuni așta de grave. (Va urma). Oltenița, 25 Octombre. — Corăbii pornite ’ncărcate 2; vapore sosite 1, pornite 1; bastimente faclă în portü 6—Grâulu ciacaru, cal. I, 103 lei chila, ciacaru cal. II, 86; porumbulu 52; ortsidü 46; pvesulü 31. — S’au esportatu 88 chile de grâu și 521 de ordű. Brăila, 25 Octombre. — Caice sosite încărcate 3, deșarte 3; caice pornite încărcate 2, pornite deșarte 5; corăbii sosite încărcate 1, deșarte 4; corăbii pornite încărcate 3, deșarte 2; vapore sosite 1, pornite 2. — Grâula ghirca 111 —113 lei chila, ciacara , cal. I. 104 — 118; orfina 48—51; rapița 120—124. — S’au esportatu chile grâu 840, porumbii 875, rapiță 840, onja 2400. Galati, 24 Octombre. — Corăbii sosite ’ncărcate 2, deșarte 3; corăbii pornite încărcate 5 , deșarte 1; vapore sosite 2, pornite 2; bastimente faciă ’n porta 52. — Grâu lu ghirca, 79.50 lei chila, graulu ciacáru, cal. I, 68, ciacaru, cal. II, 69.—S’au esportatu 8288 chile grâu, 710 secară. — Valorea totală în zone a productelor importate, înscrise la vamă, 88,290. PARTEA ECONOMICA. Severinu, 24 Octombre. — Graulu ciacâru, cal. I, 100—110 lei chila, ciacâru, cal. II, 90—95. Becheta, 24 Octombre. — Caice sosite deșarte 15; vapore sosite 2, pornite 2. — Grâulu ciacârfi, cal. I, 80— 90 lei chila; presuilu 40. Calafata, 24 Octombre. — Corăbii sosite încărcate 1, pornite încărcate 3; vapore sosite 1, pornite 1; bastimente faciă’n portü 1. — Grâulu ghirca, 87—90.80 lei chila; or^ulă 30 — 35. — S’au esportatu 872 chile grâu, 954 chile orija. Giurgiu, 25 Octombre. — Corăbii sosite deșerte 6, pornite deșerte 3; vapore sosite 5 , pornite 5; bastimente faciă ’n port 20.—Grâulu ciacâru, cal. I, 96—106 lei chila; orijulfi 40—42; présulu 35—38. — S’au esportatu 100 chile grâu, 112 chile porumbii. Adunarea societății Transilvania Domnii membrii ai Adunării societății, cu onore suntu invitați a se întruni în ședință, Duminecă, 28 Octombre, la două ore după me$ácri, în sala societății de arme. TEATRU CELU MARE. Compania dramatică represintată de d. M. Pascaly, duminică, la 27 Octombre, 1873, se va juca piesa Cuventulu mortului (le Bossu), dramă în 5 acte și 9 tablouri, de A. Bourgeois și P. Feval, tradusă de M. Pascaly. CUESXILU BUCURESCI 6 Noembre 1873. Capoine Schimbă scadenți CÜESULU ÄA o«"*»""»* Tferit T Tvini»* f. fi, TM»■ ■ “i 98 88 1 Masă domnia 11 • . 92 921 5g 2 Noem. (300 lei) casei pensiun. — — împrumuturi 8i 1 Îm" Clip,ndm,i.L.j..dn. _ ’« isSStreatern-Londru. . . - - cu prime Bucurase! (bilete de 20 lei.) .... 2018 Acțiuni 5 1 Iuliu Câiloru ferate române. — — a„ 2 Iamaria Societ. fin. rom. (500, 0 2 Iuliu liberați 250 lei). . 305 300 8? Iuliu m (500L) societ Dacia- 720 715 8 ° 32 ^Decembre (2 001) 2 00 de Lat • ~ Stearinerie de Galați...................— — Rurale — -- -- — — — — Domeniali, — — — — — — Paris la vedere..............................— — » pe trei luni.....................981 98. Londra la vedere ..... — — » pe trei luni . . . 25.05 25. Berlin la vedere. ..... — — » pe trei luni .... 3704 370 Viena la vedere.........................— — » pe trei luni..............................— — Mandatele casieriei centrale, disc . — Scumptulul pe ană .... — — CURSULU VIENEI. 4 Noembre 1873. 51 Renta de hărtie — — — — — 68 85 55 Renta metalică. —-------------------,73 40 Loturile de cl. 100 din 1866 — — 701 25 Acțiunile Băncii naționale — — — 942 — Acțiunile Credit-Anstalt — — — — 216 25 Londra 8 luni — — — — — — 114 — Paris idem — — — — — — — — 74 50 Oblig, rurale ungare-------— — 58 74 50 Idem idem transilvane —-------51 71 — Idem idem Banat-Timișorra — — 75 — Idem idem croate-slavone — — 5 108 60 Argintul— contra sârtii — — — — — — Ducați -----------------------------------------543 Napoleon d’or —-----------------------------912