Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)
1873-11-25
1040 rea municipale, care are de scop ca numirea primarilor să se facă de către guverne, și ca tóte puterile de poliție atribuite administrațiunilor ii comunale să se concentreze în mânele prefecților și suptprefecților. Ministerium va presinta în curânda și vă lege asupra presei, care nu este alta ceva decâta regimulu presei de supt imperiu. Le Siècle, vorbind de aceste legi,jice: „Amenințarea de a pune presa supt regimulu lovirii de stat de la 2 Decembre și din filele cele mai rele ale imperiului, nu este menit a se asigure spiritele politice, cari scia că nu se póte funda nimica pe violențâ; legile de escepțiune sunt r espediente funeste mai multu pentru acei cari recurgu la ele, de câtu pentru libertățile publice.“ nastiri. Ambe aceste articole au fost trimise înapoi comisiunii ca se le fișeze redacțiunea definitivă. New- York. D. Fish a reușită a convinge pe ambasadorele spaniole că Virginias era una vasa americană. Ziarul a XIX-le Secula crede că d. Nigra, ambasadorele Italiei la Paris, va fi strämutatǎ la Petersburg ca ministru plenipotențiar. Se telegrafiezá din Madrid, cu data de 29, către fiarele din Francia . Bandele carliste ale lui Maestrazzo, supt comanda lui Cucala, Valles, Segarra și alții, au fostbătute și dislocate din înălțimile ce ocupau în provincia Castellon, împrăștiindu-se cu totul după 6 ore de luptă. In urma acestei victorii a republicanilor, capitanula generală de la Valencia a intrat în Morelia și deblocat’o cu totul ei. Carliștii au atacată Ateca, dorii au fost nevoiți să se retragă în fața atitudinii voluntarilor. Amenințândă a reveni, voluntarii s’au pregătită să se apere. După cererea amiralilor, cari comandă escadrele englesă, franceză și italiană, generalul- șefă al armatei impresuratore de la Cartagena a acordată o suspensiune de ostilități în ultima nopte, de la 12 ore pénă la 4 dimineța, pentru a permite sensa din cetate femeiele, bătrânii și copiii. Gaceta publică urmatorele noutăți de la Cartagena : Bombardarea continuă, focula insurginților, este mai puțină viu decâtü ani diminuță, darüe susținută. Circulă scomptuli că mai multe case au fost jăfuite. Guvernatorul fortului San Julian a fost ucisű prin esplosiunea unui turn. Amiralulu italiana a cerută u nouă suspensiune de arme, pe motivu că cea președinta a fost o neindestulatare. Generalulü șefă a refulat, declarându că aceste întreruperi suntu prejudiciabile operațiunilor de atacű și nu suntu avantagiose de cota insurgiaților ei. Generalulü a adăugată că scie că insurgenții au profitat de suspensiunea de arme de a-laltaieri ca să se aprovisioneze în nutrimente și munițiuni. Guvernulü a aprobată purtarea generalului șefă. Circula scomptulu că mai mulți capi de insurgenți ar fi fugită. In 24 ore, împresurătorii Cartagenei au aruncat 1404 proiectile și împresurați! 1081. Bombardarea continuă. Banda carlistă a infantelui don Alphonso a fost bătută și dislocată de la Montiel (Noua Castiliă) țfiatulă la Patrie anunță că d. Sutzu, care s’a bătutü în duela cu d. Ghika la Fontainebleau, a adresată oă scrisore procurorului Republicei, prin care îi anunță că se va presinta înaintea justiției. Mărturii duelului au făcută aceași declarațiune. Citima în același ziară , Consiliul naționale elvețiană a adoptat, după treiile de desbateri, articlul 48 ale constituțiunii (ce revizuiesce), privitoru la neviolabilitatea și libertatea consciinței, și articlului 29, coprinzătorii de liberulu eserciță ale cultelor, desființarea jurisdicțiunii eclesiastice, interdicerea iesuiților și oprirea d’a fonda seu d’a restabili mo ROMANOLÜ 25 NOEMBRE 1873 Banca imperiale a Rusiei a redusü scumptulu la 7 §. Citima in Independința belgica . Testulu tratatului de pace, care s’a inchiriata la 25 Augustu trecuta, între generalulü Kaufmann și Kanulü Khivei, s’a publicată la Sant-Petersburg. Prin acesta tratata Seid Muhammed Rabin Bahadur Khan se declară supușa servitore alü imperiului tuturoru Rusielor. Elü renunță la dreptulu d’a întreține relațiuni directe cu suveranii și banii vecini, d’a închiria cu denșii tratate de comerciü și altele, sau d’a întreprinde în contra acestora suverani și kani operațiuni ostile fără cunostința și sancțiunea autorităților ruse supreme din Asia centrală. Kanul a cedeza Rusiei toți teritoriulu de pe malul drepta ale râului Amon, cu toți locuitorii săi sedentari sau nomazi. Steamerele ruse și alte nave aparțiindă guvernului ruse sau cetățianilor ruși voru avea drepturi de liberă navigațiune pe rula Amon, navele din Khiva nu vor putea naviga pe Amon decâta numai după ce au primită autorisațiunea autorităților ruse din Asia centrală. Rusia va putea să construiască pe maluri stânga ale rîului Amon forturile ce va judeca necesarie, și hanalü Khivei va fi responsabile de securitatea acestorü forturi. Alte clause ale tratatului dispună că hanatulü Khivei va putea de a fi înainte se fie visitatü de neguțătorii ruși, cari vor avea dreptul a sé’la strebată în tote sensurile supt protecțiunea autorităților locale, și fără se fiă ținuți a plăti vre uă dare. Neguțătorii ruși se vor bucura, pe lîngă acesta, de dreptuli de libera transita. Rușii nu voru putea cu tóte acestea să intre în Kanata, fără sé aibă unü paseportü, și orice criminală rusü, refugiată pe teritoriul hanatului, va trebui se fie căutată de poliția hanului și predata Rusiei. Desființarea sclavagiului, deja proclamată de khana, va fi menținută și guvernulu hanului va plăti Rusiei două milione 500 de mii ruble, supt titlu de despăgubire, cu dreptul de a procura acésta sumă în părți, și aserendă versamintele treptelnicesce, așia în câtu celű din urmă versamentu să se facă la 13 Noembre, 1893. și arti avé de espediatü ua scrisóre, pe care arti voi s’o francheze, e nevoită se strebată distanțe enorme ca se cumpere să marcă poștale de la biurou li poștale. Déjü și aciastă dificultate: de se va întâmpla se fiă aglomerare de publică cu scrisori recomandate, personele cu scrisorile simple trebuie se ascepte ore întregi, pene se putá obține uă marcă. Atragemu déja atențiunea d-lui directore alü poștelori și telegrafelorü asupra acestui inconvenientu și credemu că elü s’arü puté înlătura îndată, déca s’arti depune timbre poștale spre vengére pe la tóte magasinele de debite de tutunu, așia cum se urmeza cu timbrele pentru actele publice, și cum se practică în tóte statele. Nu mai puțină și pentru primirea de la publicu a scrisoriloru recomandate, credemu că, pentru unii orașiă ca Bucuresci, nu este îndestulătorii una singură funcționară, silindu pe unu presintatorü se stea în friga și ’n ímbulzelu ore întregi pené se ’m vă réndulu. Doui funcționari celu puținu, cu două registre diferite, cu numere diferite, deju supt diferite litere, A. și B., am pute curma și acesta neregularitate. Către d. directore alü poșteloru și telegrafeloru. Primimu adesea prin poșta mică scrisori prin cari se reclamă în contra dificultăților ș ce întâmpină publiculu în cumparatórea marcilorü poștale, din causa că ele nu s’ar fi venitendă în tota orașială de câtă la administrațiunea poștelorfî, așia în câtă cutiele de scrisori devină inutile, pentru acei cari arü voi se trămită uă epistolă francată. Ori ce omu care locuiesce într’uă mahala mai departe, financelară, de către care se va numi la vacanță d’a dreptulü séu după propunerea comisului permanente, dintre personele ce au servită în ramura financiară cu moralitate și cunoscințe. «Art. 3. Retribuțiunea controlorului, socotită a 250 lei pe lună și lei 50 spese mensuale de biuron și de transport ă, se va înscrie în bugetul generală ale statului cu începere de la punerea în lucrare a legii. «Durata funcționării acestora controlori se fisuză la trei ani, socotiți din «Ziua punerii în aplicațiune a legii de față. zile «Art. 4. Materialuld, condicele și statutrebuitóre pentru constatările fiscale în periodulă 1862—1871, se voru procura controloriloru ’de ministerulu financelorü. Eră pentru constatările comunale, în periodulü curinte, de către comitatele permanente. «Vădată cu promulgarea acestei legi, se va determina prin instrucții amănuntele pentru aplicarea disposițiunilor cuprinse aci.» Ședința se rădică, camera ne mai fiind completă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Sâmbătă, 24 Noembre, 1873. Presinți 80 deputați. Ședința se deschide la ora 1 p. m. cu formalitățile regulamentare și supt președința d-lui D. Ghika. Ministrul de justiția, A. Lahovari, citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele de lege pentru reformarea codicelor penale și pentru reformarea codicelur de procedură penale. D. ministru cere apoi ca aceste proiecte se se cerceteze două comisiune speciale. Camera neuviințeza alegerea unei asemenea comisiuni. Ministrul de interne citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele următore : pentru modificarea unor particule din legea comunale, pentru constituirea unui fond, spre despăgubirea proprietarilor, ale cărora vite se vor omorî din causa epizotiei, pentru introducerea chartelor poștale în serviciule internaționale, pentru acordarea unui credit, de 4,714 lei spre despăgubirea unor grupuri furate prin prădarea unei cariele, pentru alta credita de 994,000 lei, spre a se construi unii ospiciü de alienați la Iași, și pentru unü alta credita de 150,000 lei spre clădirea mnorii locașe care se serve vitelor desportate sau importate. Se procede la votarea indigenatului d-lui Hrisafi, remasaancă din sesiunea trecută, și se respinge cu 46 bile negre în contra a 38 albe.Se procede la alegerea comisiunii speciale de 7 membrii, care se cerceteze proiectele de lege pentru reformarea codicelui și procederii codicelur penale și se aleg g doi. G. Verkesen, C. Brăiloiu, M. C. Iepurenu, C. Boerescu, N. Ceau Aslanu, M. Cornea și G. Cantacusino, fiind și 21 bilete albe din 82 votanți. Ministrul de finance citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele de legi pentru regularea creditelor asupra fondului de 1 milion din bugete, cele pentru creditele deschise asupra economielorü ce se vor realisa și cele pentru codulü sindicü. Pentru cele din urmă, camera ncuființeză cercetarea lui de urgință în secțiuni. Ministrul de resbelț citesce mesagrele prin care se nainteză proiectele de legi pentru ebiminarea unui continginte de 29,000 tineri din clasea anului 1874, trebuitorii armatei permanente și teritoriale, celț pentru unü credita de 105,000 pentru achitarea companiei cailorü ferate de transportulu trupelor concentrate, altuli de 211,000 spre plata localului cumpărată în Iași pentru scala fiilor de militari. Asupra celui d’ântâiu proiectă, Adunarea ’neuviințeză urgința. Se procede la votarea unui ajutoră viageră părintelui Scribanu și se constată că votulü e nula, deorece au fostu numai 58 votanți. Se procede la a doua votare, după apele nominale, și se respinge cu 38 bile negre în contra a 23 albe. Se î ncepe citirea raportului asupra proiectului de lege pentru facerea podurilor peste ape, cnsé ministrulu de finance ü cere amânarea pénă la venirea ministrului de lucrări publice. Se citesce raportulu și proiectulu de lege pentru trecerea controlorilor a contribuțiunilor a directe pe lîngă comitatele permaninte, astafel formulată. «Art. 1. Controlorii contribuțiunilor a directe, astăzi în ființă, se alătură pe lîngă comitetele permaninte. Ei au însărcinarea a îndeplini lucrările de constatare, scățminte, urmăriri în materii de dări fiscale pe ană, până la 1872, și a centralisa, prin intermediul suptprefecțiloru, actele comunelor, pentru adausele și sehijemintele urmate asupra rolurilor periodului 1872—1876. «Art. 2. Controlorulü fiecărui județă se va afla, în interesul unității lucrărilor, supt autoritatea și atenuarea ministerului In ședința de arci a Senatului s’a desbătută și votata, fără modificare, cu 39 voturi din 45 votanți, adresa ca respunsa la discursulu tronului, pe care o publicamu mai la vale. D. Deșliu presintase unu contra-proiectü de adresă, care era una simplu respinsa de curioasiă către Domnitoru, fără să atingă nici una din cestiunile privitóre pe miniștrii, pentru cari a jisü că’și reservă dreptul a face interpelări. Acesta contra-proiectu énsé a fost respinsă chiar de comisiune, pe motivul că regulamentulu nu dă dreptulu unui senatoru se facă singură unu contra-proiectü întregu, la unu proiectă în desbatere, trecutü prin comisiune. Vomu publica ín numerulü viitoru acesta contra-proiecta, împreună cu darea de semn a desbateriloru. Eea adresa votată : Pré Înălțate Dómne, Senatulü se simte fericită că a reeșită a lucra în armoniă cu guvernulu Măriei télé în cursulü a trei sesiuni trecute în tóte cestiunile ce i s’au înfățișat și, și că a ajunsă în a patra a sea sesiune ordinară, la finitulu căreia urmeza a se face de dreptu preînvuirea luî pe jumătate. — Acesta faptu însemnător în viața nóstru constituționale este unul din fructele stabilității, atât de multü dorită de țară, din care decurge consolidarea principielorü conservatóre și de ordine, cari aduce cu sine tăria și prosperitatea unui statu. Fiți încredințată, pré înălțate Dómne, că senatulu, fidelü acestora principie, va da și de acum înainte totu concursulu necesară guvernului Mărieitele pentru satisfacerea trebuințelor țărei. Senatulu este mândru de încrederea ce ați constatată că țara inspiră puterilor străine, iși de onorurile și grațiasa primire ce s’au făcută suveranului iei de către maiestatea sea imperatorele Austro-Ungariei și de celelalte capete coronate cu cari ați avutü ocasiunea a ve întâlni în călătoria Mariei-vostre. Senatul va vede totudeuna cu mulțămire menținerea bunelor relațiuni între statul nostru și puterile străine. Țara este recunoscotóre de încurajiarea ce s’a datű agriculturei și industriei nóstre la esposițiunea universale din Viena, prin însemnătorul numero de recompense acordate esposanților et din România, și speră că și guvernulü Mariertele se va sili a da din nou impulsiune acestora două artere ale avuției naționale, prin esposițiuni anuale și recompense acordate după resursele nostre financiare. Senatul va verjuta cu plăcere punerea în aplicațiune a convențiunii poștale închiriată cu imperiulil Rusiei, și va vede cu mulțămire veri ce alte convențiuni s’ar închiria în viitoru cu puterile străine pentru desvoltarea intereselor economice și politice ale României. Este adevărata că în mai multe împrejurări s’au simțită diferite lacune în legile nóstre civile și penale; senatul va discuta cu maturitate tóte îndreptările ce sunt de facutü, pentru a le adapta câtă se va pute mai bine cu moravurile și trebuințele țării. Senatul se va ocupa asemenea de tóte proiectele de lege cari vom tinde a înălța prestigiul magistraturei nóstre, prin regularea condițiunilor de admisibilitate, de înaintare și de inamovibilitate progresivă a magistraților noștrii, căci justiția, dată bine și la timpa oportună, este garanția cea mai solidă a interesului generale și privată. Senatul v a veijuta cu mândrie bunele efecte ce a produsă aplicațiunea legii organisării puterii nóstre armate, care tinde a desvolta spiritulă ostășescă inerentă naturei Românului, și care ’și iea avândul său prin instrucțiunea și disciplina militară. Astfel armata nóstra va deveni elementulu cela mai puternică al apărării țărei și va reînvia gloria strămoșască. Țara se felicită d’a vede că, cu tótá crima care a bântuitu mai multe piețe din străinătate, efectele nóstre publice n’au suferit o de câtu uă neînsemnată scădere, și negreșită că s’arü face uă mare înlesnire pentru viitorii transacțiuniloră nóstre prin înființarea unei bănci de scumptă și circulațiune, de care cu plăcere vedem că se face mențiune în mesagiul tronului. Senatul se va ocupa de legile relative la instrucțiunea publică cu același zelă cu care s’a ocupată în anulu trecutu de biserica nóstra , căci biserica și scóla, cari cultivă mintea și înalță sufletulu, suntulegarilu virtuților cetățenesci. Senatula adastă se véd la lămurirea situațiunii financiare, care urmeza a se face de Cameră, și va da concursulu sau legiloru financiare ce i se voru presinta. Amu văzută cu mulțămire înlesnirile ce s’au adusu agriculturei și comerciului prin circulațiunea regulată a caselorü nóstre ferate. Ele vorü produce și mai multe avantagie, când lucrările nóstre publice, pe lîngă cele deja începute și cele efectuate, se vor desvolta și înmulți în íntrulü țărei și la porturile nóstre. Senatula se simte fericită, Măriatea, și cu acésta ocasiune, d’a ve încredința despre deplinulu său devotamentu. Se trăiesci Măria tea. Se trăiască Măria-tea Dómna și principesa Maria. Raportare: Teodoră Weissă. MATILDA PASCALI. Eră discursulu d-lui V. A. Urechiă, pronunțată cu ocasiunea îmormântării ilustrei artiste în ziua de 12 Noembre. Atâta târziu lui trimitere, cât și lipsa de spațiu ne-au silitü a’lü publica tocmai astăzi, împreună cu poesia de mai la valea d-lui Teodorescu : Erai Matilda! Ni s’a spusă viața tea.... S’a amintită d’aci unei generațiuni uitatore și indiferinte, în facia acestora sporte umane, cine ai fostu: Uă gloria a scenei române. Artistă iubită și aplaudată.... Ae multu, fórte multu acesta în file și ’n țara unde arta, déca e română, nu dă nici globă și adesea nici pane.... Déru atâta fosta-i tu, Matilda? Nu, nu! Artă eoliană, pe ramura despoiată de geruri grele a arborelui singuratică alți românimi!, tu ai răsunatü speranțe și doruri, și mai apoi, — vai! pre înaltă! — descepțiuni și dureri române!... Am nu numai voi, omeni cari de statu vé <nicerb sunteți edificatorii altarelor naționale, fără sarmanulü cântăreț al satului, care spusa viorei sale ignorante cântecul a unirii, unirea era ea uă inspirațiune naționale ? Și tu, Matilda, cu artea rea divină, ai fost o lucratóre la templulu români. Pe cându adesea disperarea împlea, deborda din anima nosta, impozinți a desțeleni anima mulțimii la chrămarea regenerării, ce n’ai putută tu, artistă inspirată? De câte ori, în acești 15 din urmă