Romanulu, mai 1874 (Anul 18)
1874-05-04
390 O SS9 ROMANUIU 4 MAIU 1374 râtului repetitat ar fi conducătorelui, I de opri trenulă în locul câteva minute. Iin Cauza acestei opriri o aflămfi după plecarea d-lui ministru de resbelft de în» la gara Titn, unde ni se spuse de imn de pregatia stațiunii cu machina flindă și stricată, trenulut nu mai póte navita și că s’a telegrafiat ft la Pitescu se trăd miță că altă locomobile, era poposire rea de la punctulft Conțesci a fost ft ea necesitată din causă că chiar ft d’acolo m machina abia se mai putea mișca, a că daugendft că machinistulft ar fi fi de- tu claratft c’a fost ft pornită stricată din sp Bucuresci, că la Ciocănesci densulfi în arătase șefului acelei gare ca nu potem continua calea pené la Pitesci, dérüie că șefului garei Ciocănesc n’a vruțit se ție sema de vorbele séle, ordonându’l ri se plece ’nainte. si Acestfi incidinte e constatatft de unii călători în registrul It de reclamațiunî din biroul figarei Titu, și ’ntr’unii procenti-verbale redactatei ad-hoc de im J piegații respectivi. Din tote acestea ne-am fi putut fi și noi călătorii forma convingerea că ‘ pâne la stațiunea Titu, unde d. ministru de resbelft urma să se cobore, im apiegații supralterni al administrațiunii căielorfi ferate au făcutft totul ce <3 le sta prin putință, cu periculului vieții nóstre, ca să scape onorea administrațiunii, numai și numai să nu putăți vede ministrului cum se administrăză j fi a ce stare se află căiele ferate, esc puind fi chiar st viața aceluiași ministru. La stațiunea Titu scăparăm ft de stricata machină, înse impiegații n’avea ft ; de cine să se mai temä, căci ministrul fi plecase. Fuserâmă dorii nevoiți să stăm ft pe locul trei lungi ore, adostând fi sosirea unei alte locomotive de la Pitesci, înțărcare de care am fi fi fost fi scutiți, daca șefulfi garei Ciocănesci, oprindti acolo stricata machină, iar fi fi cerut si alta de la Bucuresci. . Deru... ce făceați ministrului? Cum pui teast să-i astupe vederea? In timpului staționării la Titu, am fi pututui vedé, printre alți călători cu afaceri grabnice, și vă domnu, care plângea disperată că nu pute pleca mai curândü,—chiămată fiindui la Craiova printr'un telegramă pentru ca sft de marte în familie — ca să pută lua la timpu, In Pitesci, diligența Craiovei. In fine șuieraturii unei locomobile, pe la ora 8 p. m., și pe un ft potopit de plaia, ne redete speranța că necazurile se vor fi sfirși. Urcându-ne în trenut, pleca zâm ft spre Pitesci. Déru... amară decepțiune, căci machina trâmisă din Pitesc! se părea cu totulfi ostenită. Călătorii întrebat pe conductori ce se petrece, și el respundeau pe nemțesce că machina macht keine Damf, adică că „nu face de locfl aburi“, la care li se striga: dații să bea bere. Astftfelfi o duserămft până la Guieșcl, unde ajunserăm pe la ora 10 din nopte. Aci ne văzurăm și din nou opriți definitiva, spuindu-ni-se că nici machina sosită din Pitesci nu póte funcționa, din cauză că nu póte face Damil Din tote aceste cuvinte, călătorii nui înțelegea fi nimicit și bănuiau soft că aburii de Imni nu sunt fi destulă de puternici, sau că compresiuții impiegați își ridfi de dânșii cu machina lorii stricată. Fiind fi astftfel fi turmentați. Unii din el cerură șefului gazeî registrulfi de reclamați uul. Șeful st önsé se turbură și refusă cu expresiuni aspre, indrăsnețe, necuviinciose, referindu-se la șlapca «ea roșie.. Călători! din parfcele a respândft cu curagift și, după o lungă dispută, la fine registrulft se Vfăcișiză. Déru abia ’ncepuse a se scrie întrAnsulft data Șile! și d’ua-dată se dă semnalulu de plecare. Und minutu ’ntârziare, și mulți ar fi fi rămașii lor’acea nópte în gara Găiesci. ce In fine, la 12 ore din nópte, înceții, B cetii, sesirămft în gara Pitesci, timpii de 9 ore pentr’uă sută șapte chile- netre. ș. Nici politica, nici interesul fi, nici ü iara ciuda nu m’a îndemnații se dații acestfr incidinte regretabile, pe tire, în cea a ce mă privesce personaliate l’așift fi trecuții cu vederea a ,ci am fi fostfi adesea „Stană pățilit“, ci numai datoria de Românii și d îi ieranța că d. ministru Cantacozino j al va mulțămi de relatarea lui, înteresulfi administrațiunii cătelor fi nrate. a Bine-voițî a primi, vă rogft, domul E îdactori, asecutarea deosebitei mele ^ime. Unu Bucurescénii. F uncțiunile caselor ferate roșcmâne , piaruri de peste Carpați Orientulii " ziina publică despre funcțiuni urmăórele apreciări forte bine cugetate: ln 25 Aprilist (7 Mai ft) a. c. s’a reachisit sesiunea estraordinară a camerei din România. Intre obiectele ce staft la ordinea Jilei, se afirmă că se va pertracta și uncțiunea caselor ferate române cu Iiele transilvane. Cestiunea acesta este atâtfi de momentesa, în cutii de la cina și ’nțelupta iei deslegare depindeau numai rădicarea României, dérü chiar și și viața Româniloril transilvaneni. Ne adueamtt bine aminte că atâtte prima liniă ferată transilvană de la Aradu la Alba-Iulia, cât și și calea ferată numită estică maghiară, de la I Orade peste Clușutra Teușit-Sighișidia- Brașiovft s'a clădiți simplu numai I spre a le pută prelungi peste Romă 1aia lui Mariial neglibj țt*A pune mătiș I pe chiăiele Orivntelui. Austro-Ungariei i-a și succesatui anii trecuți că se închiăiără convențiune cu Romănia prin care i se asigurase funcțiunea căielor ft ferate transilvane la nescepuncte forte favorabile, déri acesta convențiune a fost fi Ireceptată din partea carierei române din motive strategice și economice. Maghiarii au și ’nceput fi numai de Icât și cu înjurături asupra Românilor și, că sunt și unii poporii barbarii și mai micii alii culture și comerciului european. Dérü foculfi lorii pe cutii de iute se aprinsese totut asia se și pottolise. Maghiarii și-aui cunoscută grei șialele și-au văzutti bine că cestiunea căielorii ferate române este de natură privată română, și așta de atunci pănă I astăzi lucrul ei a rămasă nedecisit, pendinte de la voința României. Astă plense după ce societatea căiei ferate estice maghiare în decursi de 3 ani se îngropa cu datorii și după ce numai cu ajutorele regimelul potă se scape două-cam-dată de falimentat, sucțiunea căielorf1 ferate transilvane cu cele române se aduse de noii pe tapetit. Fotele din Viena și din Pesta, într’uă Și ca 'ntru alta, discută, faest, întorest, incălzescfi și fierbi! acésta centiune, în câtfi vezi ca ele că la comandă vreai! se țină spiritele In uă permanintă agitațiă pâne se pótá pune piciorulii In scară. Déjü un deșerți!, votului camerei romăne a fostft și este totudeuna liberii. Românii n’afi lăsați! se le scape nici-uo-data dinaintea ochilor si interesele lori! proprie; despre acesta credemii că se vor fi fi convinse peteticianii de la Better Lloyd și Nine freie Brette. Guvernul maghiară voiesce în ori- 1 ori preții se câștige juncțiunea de la Igarașiorft peste Temișă la Ploiesci și 1 Seiaci la Dunăre și Marea-negru. Ro-1 chi ânna din contra află mai corespuns ‘tore intereselor sele împreunarea I d’i aiei ferate ce trece peste Bucuresci- I caraiova-Oraiova la Temișidia și asia taină țara d’a lungulu. Iar Asupra acestor fi două puncte curgi! IatăȘi pertractările cari s’afi începută va i Pesta și la vari participă și preșe- centele căiei ferate de statu austriaco es r. Wodianerlin După solrile din Pesta ,guvernului maghiariz și acționarii căielorft ferate inustro-ungare ar fi pretinde de la Ro*. Insmânia ca mai ântâiu se se conceda Uniteariei funcțiunea Brașiovft-Temișft- moloiesol și numai cu cinci ani după șieschiderea acestei linii se se íncepá la clădirea căiei ferate Orșiova-Temiui iara. E st Amu ajunsft așia déra astăzi din I »oft la punctulft unde trebuie se întărift, și se cugetăm ft serios ft care cste împreunarea cea mai favorabilă pentru România și pentru noi Ardelenii? IC Nu putemt nega că calea ferată I datică-transilvană, în studiul d In care 1u se află astăzi, încă nu corespunde mi 1 ci lunii d’a suporta comercialut, nici 1 ® năcarft alft României, decum alt! Ori I bntelul Întregii. Supt greutatea calamităților si financiare de cari a aufero ruft și sufere chiar si și astăzi acesta In societate, linia ferată estică maghiară I ’ au s’a pututui clădi destulft de solidft. 8 Ancă nu este anulat de pândi s’a deschist! de la Sighiși Ora pene la Braeșiortl, ăncă n’a avută transporturi mari de cârsi de la Alba-Iulia pene la Brașiorft, încă locomitivele n’at fi făcuta mai mulții d’nift curst pe Si, I c și totuși atâtea Intârzieri, ruinări, 1 frânturi. La acesta se mai adauge clădirea iei cea greșită pe malurile malóse și surpaciose ale Oltului, ale 11 Ternavel, și desele și ’ncordatele șer I ] puituri și cotituri ce le face în multe locuri pe țărmuri acestor stiluri. In fada acestei stări de lucruri, linia felizată estică așia cum este astăzi încă , nu póte servi de canalului comerciului 11 levantinü. ( Déru se concedemică societatea 11 acestei linie, deși este slăbuță ln puteri, după ce i se va asigura funcțiuninea peste Temișit, iși va da silința, ca i se pună acésta liniă pe baie mai solide și s’o facă aptă d’a puté suporta comercial si resăritului cu alft apusu 1 lui; se nasce acum întrebarea pute-va fi are funcțiunea acésta d’unü foi loaft pre care pentru România, séui I pute va fi din contra chiar si în detri mentuluiei ? împrejurările in cari ne afirmat nu ne permită ca se atingemfi insemnatatea strategică a acestei împreunări. I Dezbaterea acestei cestiuni a lăsâmft I presei din România și noi vom fi considera lucrulfi singurul numai din pune- stulii de vedere economicii naționale. România, prin posițiunea iei geografică, a fostft pâ ne astăzi ebiamata ca I d’a lungulfi frontierelorö séle prin I tóte păsurile se susțină cu provinciele dincece de Carpați pâné departe spre apus și nu numai comercialftiei internii, dérü și alft Turciei și Rusiei. II Singurii acestei situațiuni favorabile II pute se și mulțămască ea astăzi stat Irea cca înfloritare a orașielor sisele. II Prin împreunarea liniei ferate la Te 1 Imișift, e lucru natural e că comunicațiunea și frecvența comerciului ne va I mărgini singurii numai la Dunăre și Marea-nâgră. Oraștele iei vomii deveni I ca după spatele lui Dumnezeu dacă- I Șute, precum s’a Întâmplata cu multe jraște transilvane, de exemplu: Hațe j selo, Huniadóra, Orastia, Audulft, lăi beșiulft, Miercurea, Fâgărașiulft și telarii și Săbiulft. lui Uă liniă ferată numai atunci póte fi un anft folosit óre care pentr’uâ țâra, îl noift ea aduce în legături naturale te părțile, întocmai ca nervul 11 cere s’c ■ate arterele corpului întregii. ’n Capitala Bucurescilor f1, ce e drepții, ar k fi scutită de paralisia ce vor fi în prirea-a cele-lalte orașie, dar fi cu cât ft țte mai scurtă linia ce o lega cu stră- de lătatea, cu atâta va ave se sufere ju ia!multa influințile comerciului străinții, comercianții străini, lucru forte aturale, și vor fi deschide stabilimea mele lorii în Bucuresci, ca punctulfi celft ți ia apții pentru comercialui levantinii, Iașia va pute deveni în scurta timpui cea-a ce-a deveniti Pesta în Ungaria, ă capitală mai multu jidovésca și brăină de câtii română. u Nu putemii trece cu vederea și acea I țmprejurare momentósa, ce o vedemli si ă se întâmplă în tóte statele, adică și migrațiunile, ce sunt fi uă consecință înaturală a deschiderii căielor fi ferate, cu câtii uă funcțiune este mai aprópe, l’unii poporfi săracii și nedâdatui la f C1 neseril și muncă, cu atâtli mai tare freșce și inundațiunea. Secuiii Transilvaniei, deja pân’acum și fără cale I cerată, treci cu miele în România. Ei a mrft emigra și se vor fiameȘa de duce ^ >ri atâta cu funcțiunea făcută în apropiarea lorii. Déca ei arti fi unit poporfl mai lucrătorii și mai docile, nu -imp arè nimicii contra emigrării lorii, cîftci cu atâta slăbesce mai curendul elementului maghiarii dincoce la noi. I jierii Secuii suntfi unii popor stâncă , nedădatfi la muncă și c’uă bună dosa I ] ie spirit ft de pusta, și cu astii felii I, ie acrescențe aicunfi atatft nu se póte ajuta. Pentru Românii Transilvaniei, june 11 ținufia de la Temișin, după părerea i nóstru, încă nu póte fi favorabilă. Sea luămfi lucru cum este, și aceaa ce noi I totu-de-una vomü pretinde și vom fi ținâ suaft și tare, este că cestiunile mari, de viață, cum este și acesta, niciuodată se nu le tratăm ft și se nu le facem ft dependințe de la considerațiuni de interese particulari și strânse lor caii, fără c u prima liniă esclusiv și numai de la interesele românimii în generale, și numai în a doua linie de la interesele particulare, locale, și acesta iarăși numai atunci cândii nu se altereza interesului generale. Deja până astăzi Transilvania este implută și cucerită de străini. Se ii lustrămti cu esemple acésta aserțiune la nóstru. In valea Jiului, în fundului munților după]ReteȘatului, la Petroșeni, acolo unde era unt cantonü curatal româneseit, astăzi afir uă lume străină; la Simeria, la vărsarea Streiului, a vechiului Sargentst, în Moreșift, afli I redicate de curéndft nnfi orașist nu- I mitti Pisky, unft felii de bazarii pentru toți străinii, și totut așia pe tóte locurile. Pământurile s’aft luatu din mâna Românului, strâinulut 8’a împământenită aici, cum nu s’a Intemi platt mai înainte In secul întregi. Elft vine mulți și lasă aici uă familie Intrega după elft. Ce se va ’ntâmpla are atunci cândii linia Temișiului va deveni liniă de comerciu a unei lumi întregi ? Noi Ardelenii ne putem fi prevede viitorulft. Prin acesta noi âncă nu voim fi se t Șicem fi că Românii transilvăneni ar fi ] I fi din principiu inamicii linielort ferate. Se simți numai bine înțeleși. Uă liniă ferată transilvană sati și mai multe, cum sunt fi de esemplu cela ! ce avemti astăzi, cari sunt ft astft felst ! croite, ca pe alele poporului români ocupă cu comercialft acolo, elft este at cu totulft la uă parte și numai in■esele celorft-lalte naționalități sunt fie în considerare; astftfelft de literate pe Românii transilvăneni porți aduce un curendft la sapă lemnft. Acesta procedere ar fi ave străinii observe și s’o introducă chiarfi și România ; și acesta le va veni cu stat mai bine, déca totil-d’uă-data vor té se cuceresca și puncte strategice. Din cele de până aici, se pote vede ce mare însemnătate este cestiunea acțiunii peste Temișitl pentru Roânia și Transilvania. Sperămit și nu ne ’ndouimit că caera României vasei se fiă la ’nâl ’ nea iei în acésta mare cestiune. Scimli că ’a Grecia, în urma că* srii ministeriului Deligeorgis, nici un altft ministerist n’a putut fi oline uă majoritate stabilă in cameră, că d’atune! pen’al s’ali formată să câută mai multe combinațiunî, itre cari ș’aceaa a d-lui Comunduros, ire a cerută regelui uă schimbare rdicală atâtă în politica interióristă și’n cea esteriorá. Ziarulă la République frangaise publică un corespondință din Atene după ie extragemă principalele punctele programei d-lui Cumunduros, produsa regelui și retușată. E că aceste puncte: Politica esternă. — Menținerea re*ciunilorft amicale cu Turcia și cu ele la alte naționalități elrestine din Ciunte. Cooperarea cu aceste puteri pentru a apăra la trebuință dreptuile internaționale ale tutoră orientaiioră, fără distincțiune de rasă sau eligiune. înlăturarea a totft ce-ar fi puteae druncineîncrederea mutuală ce trebuie se aibă între ele poporele Orimelui. A arăta aceași deferință și aceleași simțiminte de gratitudine către cele trei puteri bine-facetare Grenel (Francia, Englitera și Rusia), și a se conduce cu cele-lalte intr’un modil istü-felit care nu înrăiască pe nici una din ele. In fine deplina libertate de acțiune in ceea ce privesce alegerea ambasadorilorft și consulilor ii. Politica interioră. 1. Reformarea legii electorale, astftfel si ca ea se asigure mai mult decâti legea actuale pe alegător și sinceritatea sufragiului, uă lege care să aibă ca resultată a face pe deputați (și prin urmare pe guvernu) mai independinți către alegătorii influinți, și totă-d’uă-dată a’l pune mai presusi d’uă mulțime de interese locali, cari împedică libertatea lorii de acțiune. f.Un asemenea lege ar fi face pe omenii politici se nu mai aibă nici ună interesă ca se cere disolverea camerei, cu speranța sau cu scopulii d’a forma uă majoritate prin falsificarea scrutinului. 2. Uă lege prin care să se facă reamponsabili, și prin urmare pasibili de pedepse, toți funcționarii Statului pentru orice venituri sau chiăltuieli publice, făcute peste bugete și peste legile financiare. Acesta lege, ar fi pune că margine chieltuialeloră estraordinare, cari sunt causa ruinei financiare a Greciei. Miniștrii el ânșilari avea mânele legate și n’ară pute se mai ordone cea mai mică chiăltuiala peste bugetul 3. Vă lege pentru descentralizarea administrativă. Astăzi totală este concentrată în mânele puterii centrale. D’aci luptele înverșiunate pen[tru a ajunge se pună mâna p'acastă [patere. Rădic=ndft miniștrilor fton. mal •