Romanulu, mai 1874 (Anul 18)

1874-05-04

390 O SS9 ROMANUIU 4 MAIU 1374 râtului repetitat ar fi conducătorelui, I de opri trenulă în locul câte­va minute. Iin Cauza acestei opriri o aflămfi după plecarea d-lui ministru de resbelft de în» la gara Titn, unde ni se spuse de imn de pregatia stațiunii cu machina flindă și stricată, trenulut nu mai póte navita și că s’a telegrafiat ft la Pitescu se tră­­d­ miță că altă locomobile, era poposi­­re rea de la punctulft Conțesci a fost ft ea necesitată din causă că chiar ft d’acolo m machina abia se mai putea mișca, a­ că daugendft că machinistulft ar fi fi de- tu claratft c’a fost ft pornită stricată din sp Bucuresci, că la Ciocănesci densulfi în arătase șefului acelei gare ca nu pote­m­ continua calea pené la Pitesci, dérü­ie că șefului garei Ciocănesc­ n’a vruțit se ție sema de vorbele séle, ordonându’l ri se plece ’nainte. si Acestfi incidinte e constatatft de unii călători în registrul It de reclamațiunî din biroul fi­garei Titu, și ’ntr’unii pro­­centi-verbale redactatei ad-hoc de im­ J piegații respectivi. Din tote acestea ne-am fi putut fi și noi călătorii forma convingerea că ‘ pâne la stațiunea Titu, unde d. minis­­­­tru de resbelft urma să se cobore, im­ a­piegații supralterni al administrațiu­­nii căielorfi ferate au­ făcutft totul ce <3 le sta prin putință, cu periculului vieții­­ nóstre, ca să scape onorea administra­­țiunii, numai și numai să nu pută­ți vede ministrului cum se administrăză j fi a ce stare se află căiele ferate, es­­c puind fi chiar st viața aceluiași ministru.­­ La stațiunea Titu scăparăm ft de stri­­­­cata machină, înse impiegații n’avea ft ; de cine să se mai temä, căci ministrul fi­­ plecase. Fuserâm­ă dorii nevoiți să­­ stăm ft pe locul trei lungi ore, ados­­tând fi sosirea unei alte locomotive de­­ la Pitesci, înțărcare de care am fi fi­­ fost fi scutiți, daca șefulfi garei Ciocă­­­­nesci, oprindti acolo stricata machină, i­ar fi fi cerut si alta de la Bucuresci. . Deru... ce făceați ministrului? Cum pu­­i teast să-i astupe vederea? In timpului staționării la Titu, am fi pututui vedé, printre alți călători cu afaceri grabnice, și vă domnu, care plân­gea disperată că nu pute pleca mai curândü,—chiămată fiindui la Craiova printr'un telegramă pentru ca sft de marte în familie — ca să pută lua la timpu­, In Pitesci, diligența Craiovei. In fine șuieraturii unei locomobile, pe la ora 8 p. m., și pe un ft potopit de plaia, ne redete speranța că necazu­rile se vor fi sfirși. Urcându-ne în trenut, pleca zâm ft spre Pitesci. Déru... amară decepțiune, căci ma­china trâmisă din Pitesc! se părea cu totulfi ostenită. Călătorii întrebat­ pe conductori ce se petrece, și el res­­pundeau­ pe nemțesce că machina macht keine Damf, adică că „nu face de locfl aburi“, la care li se striga: dații­ să bea bere. Astft­felfi o duserămft până la Gu­­ieșcl, unde ajunserăm pe la ora 10 din nopte. Aci ne văzurăm și din nou­ o­­priți definitiva, spuindu-ni-se că nici machina sosită din Pitesci nu póte funcționa, din cauză că nu póte face Damil Din tote aceste cuvinte, călătorii nui înțelegea fi nimicit și bănuiau­ soft că aburii de Imni nu sunt fi destulă de puternici, sau că compresiuții impiegați își ridfi de dânșii cu machina lorii stricată. Fiind fi astft­fel fi turmentați. Unii din el cerură șefului gazeî regis­trulfi de recla­mați uul. Șeful st önsé se turbură și refusă cu expresiuni aspre, indrăsnețe, necuviinciose, referindu-se la șlapca «ea roșie.. Călători! din par­­fce­le a respândft cu curagift și, după o­ lungă dispută, la fine registrulft se Vfăcișiză. Déru abia ’ncepuse a se scrie întrAnsulft data Șile! și d’ua-dată se dă semnalulu de plecare. Und minutu ’ntârziare, și mulți ar fi fi rămașii lor’acea nópte în gara Găiesci. ce In fine, la 12 ore din nópte, înceții, B cetii, sesirămft în gara Pitesci, timpii de 9 ore pentr’uă sută șapte chile- n­etre. ș. Nici politica, nici interesul fi, nici ü iara ciuda nu m’a îndemnații se d­­ații acestfr incidinte regretabile, pe ti­re, în cea­ a ce mă privesce personal­­iate l’așift fi trecuții cu vederea­ a ,ci am fi fostfi adesea „Stană păți­­lit“, ci numai datoria de Românii și d îi ieranța că d. ministru Cantacozino j al va mulțămi de relatarea lui, în­teresulfi ad­ministrațiunii cătelor fi n­rate. a Bine-voițî a primi, vă rogft, domul E îdactori, asecutarea deosebitei mele ^­­ime. Unu Bucurescénii. F­ uncțiunile caselor­ ferate ro­șc­mâne­ , piaruri de peste Carpați Orientulii " ziina publică despre funcțiuni urmă­­órele apreciări forte bine cugetate:­­ ln 25 Aprilist (7 Mai ft) a. c. s’a reachisit sesiunea estraordinară a ca­­­­merei din România.­­ Intre obiectele ce staft la ordinea Jilei, se afirmă că se va pertracta și uncțiunea caselor­ ferate române cu I­iele transilvane. Cestiunea acesta este atâtfi de momentesa, în cutii de la cina și ’nțelupta iei deslegare depinde­au num­ai rădicarea României, dérü chiar și și viața Româniloril transil­­­vaneni. Ne adueamtt bine aminte că atâtt­­e prima liniă ferată transilvană de la Aradu­ la Alba-Iulia, cât și și calea fe­­­­rată numită estică maghiară, de la I Orade peste Clușutra Teușit-Sighișidia-­­ Brașiovft s'a clădiți­ simplu numai I spre a le pută prelungi peste Romă­ 1­aia lui Mariial­ neglibj țt*A pune mătiș I pe chiăiele Orivntelui. Austro-Ungariei i-a și succesa­tu­i anii trecuți că se închiăiă­ră conven­­țiune cu Romănia prin care i­ se asi­­gurase funcțiunea căielor ft ferate tran­silvane la nesce­puncte forte favo­rabile, déri acesta convențiune a fost fi I­receptată din partea carierei române­­ din motive strategice și economice. Maghiarii au­ și ’nceput fi numai de I­cât și cu înjurături asupra Românilor și, că sunt și unii poporii barbarii și m­a­­i micii alii culture­ și comerciului eu­­­­ropean. Dérü foculfi lorii pe cutii de­­ iute se aprinsese totut asia se și po­­t­tolise. Maghiarii și-aui cunoscută gre­­i șialele și-au­ văzutti bine că cestiunea­­ căielorii ferate române este de natură­­ privată română, și așta de atunci pănă I astăzi lucrul ei a rămasă nedecisit, pen­dinte de la voința României. Astă pl­ense după ce societatea că­­iei ferate estice­ maghiare în decursi­ de 3 ani se îngropa cu datorii și după ce numai cu ajutorele regimelul potă se scape două-cam-dată de falimentat, sucțiunea căielorf1 ferate transilvane­ cu cele române se aduse de noii pe tapetit. Fotele din Viena și din Pesta, în­­tr’uă Și ca 'ntru alta, discută, faest, întorest, incălzescfi și fierbi! acésta centiune, în câtfi vezi ca ele că la co­mandă vreai! se țină spiritele In uă permanintă agitațiă pâne se pótá pune picior­ulii In scară. Déjü un deșerți!, votului camerei romăne a fostft și este totu­de­una liberii. Românii n’afi lăsați! se le scape nici-uo-data dinaintea ochilor si interesele lori! proprie; despre acesta credemii că se vor fi fi convinse pete­ticianii de la Better Lloyd și Nine freie Brette. Guvernul­ maghiară voiesce în ori- 1 ori preții se câștige juncțiunea de la I­ga­rașiorft peste Temișă la Ploiesci și 1 Sei­­­aci la Dunăre și Marea-negru. Ro-1 chi ânna din contra află mai corespun­­s ‘tore intereselor­ sele împreunarea I d’i aiei ferate ce trece peste Bucuresci- I ca­­raiova-Oraiova la Temișidia și asia tai­n­ă țara d’a lungulu. I­ar Asupra acestor fi două puncte curgi! I­atăȘi pertractările cari s’afi începută va i Pesta și la vari participă și preșe- ce­­ntele căiei ferate de statu austriaco es r. Wodianer­­lin După solrile din Pesta ,guvernulu­i m­­aghiariz și acționarii căielorft ferate in­ustro-ungare ar fi pretinde de la Ro*. I­ns­mânia ca mai ântâiu­ se se conceda Un­i­te­ariei funcțiunea Brașiovft-Temișft- m­oloiesol și numai cu cinci ani după și­eschiderea acestei linii se se íncepá l­a c­lădirea căiei ferate Orșiova-Temi­­ui iara. E st Amu ajunsft așia déra astăzi din I »oft la punctulft unde trebuie se în­tărift, și se cugetăm ft serios ft care c­­ste împreunarea cea mai favorabilă pentru România și pentru noi Arde­­l­enii? IC Nu putemt­ nega că calea ferată I d­atică-transilvană, în studiul d­ In care 1­u se află astăzi, încă nu corespunde mi­ 1 ci lunii d’a suporta comercialut, nici 1 ® năcarft alft României, decum alt! Ori­ I b­ntelul Întregii. Supt greutatea cala­­m­­ităților si financiare de cari a aufe­r­o ru­ft și sufere chiar si și astăzi acesta I­n societate, linia ferată estică­ maghiară I ’ au s’a pututui clădi destulft de solidft. 8 Ancă nu este anulat de pândi­ s’a des­­c­h­ist! de la Sighiși Ora pene la Bra­­e­șiortl, ăncă n’a avută transporturi­­ mari de cârsi de la Alba-Iulia pene la­­ Brașiorft, încă locomitivele n’at f­i făcuta mai mulții d’nift curst­ pe Si, I c și totuși atâtea Intârzieri, ruinări, 1 frânturi. La acesta se mai adauge clădirea iei cea greșită pe malurile­­ malóse și surpaciose ale Oltului, ale 11 Ternavel, și desele și ’ncordatele șer­ I ] puituri și cotituri ce le face în multe­­ locuri pe țărmuri­ acestor st­iluri. In­­ fad­a acestei stări de lucruri, linia fe­­li­zată estică așia cum este astăzi încă , nu póte servi de canalului comerciului 11 levantinü. ( Déru se concedemi­­că societatea 11 acestei linie, de­și este slăbuță ln pu­­­­­teri, după ce i­ se va asigura funcțiu­­n­i­nea peste Temișit­, iși va da silința, ca i se pună acésta liniă pe baie mai so­lide și s’o facă aptă d’a puté suporta comercial si resăritului cu alft apusu­ 1 lui; se nasce acum întrebarea pute-va­­ fi are funcțiunea acésta d’unü fo­­i loaft pre­ care pentru România, séui I pute va fi din contra chiar si în detri­­ mentulu­iei ? împrejurările in cari ne afirmat nu ne permită ca se atingemfi insemna­­­­tatea strategică a acestei împreunări. I Dezbaterea acestei cestiuni a lăsâmft I presei din România și noi vom fi con­­­­sidera lucrulfi singurul numai din pune- s­tulii de vedere economicii­ naționale.­­ România, prin posițiunea iei geogra­­­­fică, a fostft pâ ne astăzi ebiamata ca I d’a lungulfi frontierelorö séle prin I tóte păsurile se susțină cu provinciele dincece de Carpați pâné departe spre apus și nu numai comercialft­iei in­­­ternii, dérü și alft Turciei și Rusiei. I­I Singurii acestei situațiuni favorabile I­I pute se­­ și mulțămască ea astăzi sta­­t I­rea cca înfloritare a orașielor si­sele. I­I Prin împreunarea liniei ferate la Te­ 1 I­mișift, e lucru natural e că comunica­­­­țiunea și frecvența comerciului ne va I mărgini singurii numai la Dunăre și­­ Marea-nâgră. Oraștele iei vomii deveni I ca după spatele lui Dumnezeu dacă- I Șute, precum s’a Întâmplata cu multe j­r­aște transilvane, de exemplu: Hațe­ j se­lo, Huniadóra, Orastia, A­udulft, lăi beșiulft, Miercurea, Fâgărașiulft și te­larii și Săbiulft. lui Uă liniă ferată numai atunci póte fi un anft folosit óre­ care pentr’uâ țâra, îl­­ noift ea aduce în legături naturale te părțile, întocmai ca nervul 11 cere­ s’c ■ate arterele corpului întregii. ’n Capitala Bucurescilor f1, ce e drepții, ar k fi scutită de paralisia ce vor fi în­ pr­irea-a cele-l­alte orașie, dar fi cu cât ft țte mai scurtă linia ce o lega cu stră- de lătatea, cu atâta va ave se sufere ju ia!­multa influințile comerciului stră­­in­ții, comercianții străini, lucru forte aturale, și vor fi deschide stabilimea­ m­ele lorii în Bucuresci, ca punctulfi celft ți ia­ apții pentru comercialui levantinii, I­așia va pute deveni în scurta timpui cea-a ce-a deveniti­ Pesta în Ungaria, ă capitală mai multu jidovésca și brăină de câtii română. u Nu putemii trece cu vederea și acea I țm­­prej­urare momentósa, ce o vedemli si ă se întâmplă în tóte statele, adică și migrațiunile, ce sunt fi uă consecință în­­aturală a deschiderii căielor fi ferate, c­­­u câtii uă funcțiune este mai aprópe­­, l’unii poporfi săracii și nedâdatui la f C1 neseril și muncă, cu atâtli mai tare f­reșce și inundațiunea. Secuiii Tran­­s­ilvaniei, deja pân’acum și fără cale I c­erată, treci­ cu miele în România. Ei­­ a mrft emigra și se vor fi­ameȘa de duce ^ >ri atâta cu funcțiunea făcută în a­­propiarea lorii. Déca ei arti fi unit po­­porfl mai lucrătorii și mai docile, nu -­­­imp arè nimicii contra emigrării lorii, c­îftci cu atâta­ slăbesce mai curendu­l elementului maghiarii dincoce la noi. I j­ierii Secuii suntfi unii popor st­âncă , nedădatfi la muncă și c’uă bună dosa I ] ie spirit ft de pusta, și cu astii­ felii I, ie acrescențe aic­­unfi atatft nu se póte ajuta.­­ Pentru Românii Transilvaniei, june­ 11 ținufia de la Temișin­, după părerea i nóstru, încă nu póte fi favorabilă. Se­­­a luămfi lucru cum este, și acea­a ce noi I totu-de-una vomü pretinde și vom fi ținâ suaft și tare, este că cestiunile mari, de viață, cum este și acesta, nici­­uo­dată se nu le tratăm ft și se nu le facem ft dependințe de la considerațiuni de interese particulari și strânse lo­­r caii, fără c u prima liniă esclusiv și nu­­­­mai de la interesele românimii în generale, și numai în a doua linie de­­ la interesele particulare, locale, și a­­cesta iarăși numai atunci cândii nu se­­ altereza interesului generale. Deja până astăzi Transilvania este implută și cucerită de străini. Se i­­i lustrămti cu esemple acésta aserțiune l­a nóstru. In valea Jiului, în fundului munților după]ReteȘatului, la Petroșeni, acolo unde era unt­ cantonü curata­l româneseit, astăzi afir uă lume străină;­­ la Simeria, la vărsarea Streiului, a vechiului Sargentst, în Moreșift, afli I redicate de curéndft nnfi orașist nu- I mitti Pisky, unft felii de bazarii pentru­­ toți străinii, și totut așia pe tóte lo­­­­­­curile. Pământurile s’aft luatu din­­ mâna Românului, strâinulut 8’a împă­mântenită aici, cum nu s’a Intem­­i platt­ mai înainte In secul­ întregi. Elft vine mulți și lasă aici uă familie In­­trega după elft. Ce se va ’ntâmpla are atunci cândii linia Temișiului va deveni liniă de comerciu­ a unei lumi întregi ? Noi Ardelenii ne putem fi pre­­vede viitorulft. Prin acesta noi âncă nu voim fi se t Șicem fi că Românii transilvăneni ar fi ] I fi din principiu­ inamicii linielort­ fe­­­­rate. Se sim­ți numai bine înțeleși. Uă liniă ferată transilvană sati și­­ mai multe, cum sunt fi de esemplu cela ! ce avemti astăzi, cari sunt ft astft­ felst ! croite, ca pe alele popor­ului români­ ocupă cu comercialft acolo, elft este at cu totulft la uă parte și numai in­­■esele celorft-l­alte naționalități sunt fie în considerare; astft­felft de li­terate pe Românii transilvăneni porți aduce un curendft la sapă lemnft. Acesta procedere ar fi ave străinii observe și s’o introducă chiarfi și România ; și acesta le va veni cu stat mai bine, déca totil-d’uă-data vor té se cuceresca și puncte strategice. Din cele de până aici, se pote vede ce mare însemnătate este cestiunea acțiunii peste Temișitl pentru Ro­­ânia și Transilvania. Sperămit și nu ne ’ndouimit că ca­­era României va­sei se fiă la ’nâl­ ’ nea iei în acésta mare cestiune. Scimli că ’a Grecia, în urma că* srii ministeriului Deligeorgis, nici un­ altft ministerist n’a putut fi oli­ne uă majoritate stabilă in cameră, că d’atune! pen’a­l s’ali formată să câ­ută mai multe combinațiunî, itre cari ș’acea­a a d-lui Comunduros, ire a cerută regelui uă schimbare rdicală atâtă în politica interióri­stă și’n cea esteriorá. Ziarulă la République frangaise pub­lică un corespondință din Atene după i­e extragemă principalele puncte­le programei d-lui Cumunduros, prod­usa regelui și retușată. E că aceste puncte: Politica esternă. — Menținerea re*­c­iunilorft amicale cu Turcia și cu ele­ la alte naționalități elrestine din C­­iunte. Cooperarea cu aceste puteri pentru a apăra la trebuință dreptu­­ile internaționale ale tutoră orienta­­iioră, fără distincțiune de rasă sau eligiune. înlăturarea a totft ce-ar fi pute­ae druncine­încrederea mutuală ce tre­­buie se aibă între ele poporele Orim­­­­elui. A arăta aceași deferință și a­­celeași simțiminte de gratitudine că­­tre cele trei puteri bine-facetare Gre­nel (Francia, Englitera și Rusia), și a se conduce cu cele-l­alte intr’un modil istü-felit ca­re nu înrăiască pe nici una din ele. In fine deplina libertate de acțiune in cee­a ce privesce alegerea ambasa­­dorilorft și consulilor ii. Politica interioră. 1. Reformarea legii electorale, astft­fel si ca ea se asigure mai mult­ de­câti­ legea actuale pe­­ alegător­ și sinceritatea sufragiului, uă lege care să aibă ca resultată a face pe deputați (și prin urmare pe guvernu) mai independinți către ale­gătorii influinți, și totă-d’uă-dată a’l pune mai pre­susi­ d’uă mulțime de interese locali, cari împedică libertatea lorii de acțiune. f­.Un asemenea lege ar fi face pe o­­menii politici se nu mai aibă nici ună interesă ca se cere disolverea camerei, cu speranța sau cu scopulii d’a forma uă majoritate prin falsificarea scru­tinului. 2. Uă lege prin care să se facă ream­ponsabili, și prin urmare pasibili de pedepse, toți funcționarii Statului pen­tru ori­ce venituri sau chiăltuieli pu­blice, făcute peste bugete și peste le­gile financiare. Acesta lege, ar fi pune că margine chieltuialeloră estraordinare, cari sunt causa ruinei financiare a Greciei. Mi­niștrii el ânșil­ar­i avea mân­ele legate și n’ară pute se mai ordone cea mai mică chiăltuiala peste bugetul 3. Vă lege pentru descentralizarea administrativă. Astăzi totală este concentrată în mânele puterii cen­trale. D’aci luptele înverșiunate pen[­­­tru a ajunge se pună mâna p'acastă [patere. Rădic=ndft miniștrilor ft­on. mal •

Next