Romanulu, septembrie 1874 (Anul 18)

1874-09-26

^ ANULU ALU OPTU-SPRE-PECELE Refracțiinea și Administrațiunea Strada Domnei No­­li VOIESCE ȘI TEI PUTE Ori­ ce cereri pentru R­om­ânia, se adre­­sezS la administrațiunea­­ Jiariului . ANUNȚURI. In pag­in­a IV, spațială 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 leî. A se adresa LA PARIS : la d. Órain­e rue Drouot. LA LONDRA: la d. Eugiene Micoud, No. 12, Peters Street, Islington. LA VIENA: la d-nií Haasenstein ji Vogler Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă 20 BANI ESEM­PL­ARULU. Edițiunea pe sera M&MNC BW MHfcHIM0 a DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciulă privații aici Monitorélul) Paris, 5 Octombre. — Resultatulă cu­noscută aici alegeriloră consilieror­ gene­rale este favorabile republicanilor«­ SERVICIULU TELEGRAFIC­E ALU «ROMANULUI». Berlin, 6 Octombre. — Uă vi­sită domi­ciliară, — dem fără se aibă nici acesta vre­ună resultată, — s’a făcută și la fiiulu d-lui Arnim, locotenente de dragon­ al guardei. Santander, 6 Octombre. — Cu ocasiunea une­­i escale 1­ la Durango, Don Carlos a fostü rănită greu în pântece de lovitura unei arme de focă. Paris, 6 Octombre. — Diavulă L TJnion (organulu legitimiștiloru) crede că scomp­­tulu despre rănirea lui Don Carlos este falsă. Resultatul­ alegeriloră consilielor­ mu­nicipale este: 800 conservatori și 500 re­publicani. Conservatorii au câștigată vre 30 locuri. Berlin, 6 Octombre.—Tribunalulă a de­cisă ca se se procedă la oă instrucțiune for­male în afacerea Arnim. piarulă Norddeutsche <zice că Arnim­a fostă arestată fiindă ce a refuzată, după mai multe somațiuni repetate, ea se restituie uă mare parte de documente politice, forte im­portante, cari lipsescă din arh­ivele amba­sadei din Paris. Copenhaga, 6 Octombre. — Ministrul­ Danemarcei de pe lângă curtea Berlinului a fostă însărcinată se reclame în privința is­­gonirii Daneziloru din Schleswig. LUMINEZA­TE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: unű anű 48 lei; gáse Inni 24 lei; trei luni 12 lei; uă .ună 5 lei. In Districte: un anu 58 lei; gése luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 leî. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria si Germania, pe trimestru franc. 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Hal­­grain, Rue de l’ancienne comedie 5, gi la d. Drain 9, rue Drouot, LA TIENA la d. B. G. Popovici, Fleich*­markt. 15. Articlele nepublicate se vor­ arde. BUCURESCI, 25 RAPC1ÜNE 7 BRUMARELU. Confictulü internaționalii întem­­platü la Galați, și despre care pro­­miseră mă ieri a ne ocupa, îlă gă­­sim n­espusü astățji în principalulu organii oficiosii. Acésta publicitate semi-oficiale ne dă puterea de-a în­temeia aprecierile nóstre pe fapte ce nu se mai pot­ pune în îndouieli; ea va apăra și conclusiunile nóstre de a­­tacurfi atât­ de plăcută ț­iarelor, ofi­­ciase că „plecândă de la premise ne­­exacre, prin desn­at­urarea faptelor ü­­ama ajunsă la conclusiuni false“. A­­doptămă și publicămă chiară aci re­­lațiunea dată de piarulă Pressa. Eeă­o: Pe la 20 ale acesteia sosindu în portulă Galați corabia de resbelă francese la Corse, comandantele seu d. Ch­oppart n’a făcută visita obicinuită și d-lui generare Racoviță. Acesta s’a formalisată de acesta uitare. Ense adeverulă era că aci nu fusese uitare, ci d. comandante francesă s’a crezută dis­pensară d’a mai face visită d-luî generare Racoviță, de vreme ce acesta nu’i întorsese în luna lui Maiu trecută visita ce’i făcuse d. comandante. Adeverulă era că d. Racoviță datora acea visită, și cine cunosce urbanitatea și mode­­rațiunea generarelui nostru Racoviță, este în dreptă a se mira de acestă faptă. — Fost­a uitare ? fost­a intențiune ? Nici una nici alta. A fostă uă adevărată neînțelegere. D. generare Racoviță s’a crezută dispen­sată în luna lui Masă d’a mai întorce visita d-lui comandante Choppart, pentru că, în conversațiunea d-loru, acesta îl­ dispensase de a’lă mai visita, fiindu-că pleca a doua­ zi pentru Bucurescĭ. Uă neînțelegere, repetămă, și generarele nostru a avută greșela de-a se crede dispen­sată de-a întorce visita, căci acesta era uă 1) A se vede gi’n Post-scriptum de ieri spirile cu data de 1 Octombre din Madrid, visită oficiale și de rigore, și nu se dispen­seză cine­va de densa prin nesce formule de politeță banale. Acestea fiind ă astă­felă, cândă acum în Septembre comandantele Choppart nu mai face visită d-lu­ generare Racoviță, acesta se crede în dreptă a o reclama, și, în locu a se adresa la ministeriă spre a espune mă­­cară casulă și a cere deslegare, face uă con­­fusiune de atribuțiune și se adreseză d’a dreptur ă la consulele francesă din Galați, prim­ă scrisare din 22 Septembre, în care co­mite un și mai mare greșela de­ a declara că, de vreme ce d. comandante Choppart nu s’a conformată usului și regulamentului nostru militară, d-lui nu pate considera vasulă scă de­câtă ca vasă de comerciă, și că prin ur­mare nu va permite echipagiulă a eși în uniformă prin prașiă. Faptulă a luată astă-felă proporțiuni grave; și, măcară că intențiunea generare­­lur n’a fostă astă-felă, îase prin procedarea sea se pute crede că ară voi se atace consi­­derațiunea datorită oficiăriloru unei puteri amice. D. comandante Choppart a protestată con­tra faptului d-lui generare Racoviță, și va­­porulă seu a­plecată spre Sulina, îndată ce acestă incidinte a venită la cu­­noscința guvernului, acesta n’a putută de câtă se desaprobe, și ’n formă și ’n fondă, procederea d-lui generare Racoviță. Nici uă intențiune n’a avută generarele a lovi în ce­va cuviintele și considerațiunea vasului de resbelă: acesta s’a verjută des­tulă din explicațiunile date de generare. Suntemă și cum­ că și d. consule-generale ală Franciei a avută aceași convicțiune. Deră faptulă în sine nu era de­locă co­rectă. D. generare Racoviță greșise, în faptă, că nu întorsese visita în luna lui Masă; d-lui greșise și mai multă cândă s’a crezută în dreptă a corespunde directă cu d. consule din Galați. D. ministru de resbelă a des aprobată, francă și leale, acestă procedere, și fiindă­ că vaporul­ la Corse nu mai era la Galați pen­tru ca d. generare se întorcă visita d-luî comandante, a ’ntorsă acea­a visita în Bu­­curescî d-luî aginte diplomatică ală Fran­ciei, care a primit’o în numele d-luî Chop­part, și astă­felă a putută aprecia însușî pă­­rerea­ de­ reă a generareluĭ, care n’avusese nici uă ideiă a ataca în ce­va considerațiu­nea oficialilor­ francesi. Cu modulă acesta s’a putută termina și ’nchide ună inerdinte, produsă numai prin uă simplă neînțelegere și confusiune de atri­­buțiune. Astă­felă, d. represintante ală Fran­ciei a putută ave încă vă dovedă t­âtă gu­­vernulă nostru doresce a se afla în cele mai bune relațiuni cu acela ală Franciei. Descurcândă acum la rândulă nos­tru faptulü puru și simplu din es­­plicarile silnicite, cari la to­bű mo­ mentulu ílu Intrerupți și­­ lu întunecă ín organulu oficiosu, constatâmă ur­­matórele : In luna Maiu vasulü de resbelu La Corse trecändu pe la Galați, co­­mandantulu seu, după usura consa­crată, asta­felu in cátü este conside­rată ca uă datoriă, făcu visita sea d-lui generală Racoviță și principa­­liloră oficiali în garnisonă la Galați. După același usă, oficialii români Interfera visita pe bordul­ vasului La Corse, nu numai ca uă simplă datoriă, ci și cu acea cordialitate ce esiste tată-de­ una între Români și Francesc. D. generală Racoviță lipsi singură de la acesta contra-visită, care chiară déca n’ară fi fostă pen­tru d-sea­m­ă actă de plăcută cordia­litate, cum era pentru cei­l­alți ofi­ciali români, trebuia se fie uă „visită de rigore“, după cum o face Pressa. La 20 Septembre La Corse trece din nofi pe la Galați; comandantul ă se­ face visitele de rigore, care lasă la­să parte pe generalulă care probase că nu vrea să se conforme usului con­sacrată și chiară datorieloră bunei­­cuviințe. Atunci d. generală Racoviță leagă de semn că este necuviință din par­tea comandantului francesă, cee­a ce nu fusese necuviință din partea d-sale. Necunosce demnitatea de militară, care oprna pe comandantulă francesă a re­peta visita­tea, și, lucru mai straniă, merge prne a se adresa directă către consululă francesă din Galați, într’ună modă ofensătoră și desfidătoră pentru comandantul­ vasului La Corse. Comandantulă protestă, cerea dă a se dauă reparațiune ofensei făcute unui vasă de resbelă francesă. Afacerea fu adusă prin consula­­tură francesă naintea guvernului din Bucuresci, care nu putu­se nu con­damne purtarea generalului Racoviță, și ’să obligă a merge să facă vi­sita pe care n’o întorsese la Masă și se explice comandantului francesă că n’a avută intențiunea de a ’i aduce vr’uă ofensă. Din fericire La Corse plecase, astă­felă generalulă Raco­viță fu scutită celă puțină de umilirea de-a fi p­usfi faciă ’n fac­ă cu căpitanulă francesă, și merse­se ’și facă visita agintelui diplomatică ală Franciei, care o primi, în numele căpitanului. E că faptulă. Demnitatea militară francese este pe deplină satisfăcută : ună generală a mersă se ceru scuze unui simplu că­­pitană francesă. Démü demnitatea militară și națio­nală românescá cum ese ore de aci ? Romane­scu nu constatată că ună generală română, comandantulă unei divisiuni teritoriale, a înjosită în ace­ași cestiune în trei rânduri acesta demni­tate, ântâia neconformându-se unui ușă rigurosă și impusă de buna-cuviință,­ală douilea cerendă în modulă celă mai ne­corectă ca comandantulă franceză se vie să-i facă a doua visită, ală trei­lea, fiindă nevoită, eră generală, se mergă a face unui simplu căpitană străină scuzele sale? Romane­scu nu constatată că ună generală română s’a purtată atâtă de incorectă, în­câtă ună simplu că­pitană străină a fostă îndrituită a merge se visiteze pe subalternii săi, și a ’lă nesocoti cu totulă pe densulă, comandantă ală unei divisiuni teri­toriale ? Dérü reulu s’a făcută; roű de care singură generalulă Racoviță este cul­pabilă, de care singură oră trebui se fiă responsabilă și singură se ’i porte consecințele. Nu putemă acusa guvernulă de ună faptă, comisă negreșită fără spirea și voia lui, ori­cine ,să va acusa case ca singură făptuiteoră ală umilirii cu care se va întuneca drapelulă mili­tară românescă, îndată ce nu va voi se îndrepte tóte consecințele purtării generalului Racoviță numai asupra d-sele personal. Spre a feri demnitatea militară și națională de acestă iubire, procederea este forte simplă. Precum onorea francesc­a cerută ca acestă generală se merge a face scuzele sale unui simplu căpitană, a­­semene onorea românesca cere ca mi­­litarulă astă­feră înjosită se înceteze de­ a ocupa postulă de care nu s’a arătata demnă. Altă­ felă nu d-sea personală ară fi umilită, ci rangulă și importantală poștă militară pe care ’lă ocupă. Generalul­ Racoviță vă­dată de­părtată, armata și postură de coman­dante de divisiune ară rămâne cu totulă afară de ori­ce atingere ce ară resulta dintr’ună faptă privită atunci ca personală. Generalul­ Ra­coviță menținută, armata și înaltul ă poștă de comandante de divisiune ară trece, împreună cu d-sea, pe supt cele mai umilitare furci caudine. Ș’apoi, afară de aceste considera­­țiuni de demnitate și de adevărata disciplină, care mai cu semn pe stima superiorului se întemiază, ce presti­­giu mai generală póte­­re se aibă acum d. Racoviță asupra numeroși­­lor­ sei subalterni? Acești oficiali, chiară plecați supt impunerile disciplinei, în ce modă mai potă privi pe comandantul­ lord, care se ’ntorce de la visita silită și de la scuzele ce­a făcută căpitanului fran­cesă— căci agintele Franciei în nu­mele căpitanului l’a primită ? — Ce autoritate a mai rămasa aces­tui generală, ai cărui subalterni s’aă purtată toți mai bine și mai demnă de­câtă densula, ș’aă primită ultima visită a căpitanului francesă, pe cândă d-sea era nesocotită și trimisă în urmă prin ordină a face visită și scuze ? Punemă aceste întrebări d-lui mi­nistru de resbelă, care se grăbesce de-a califica de indisciplină ori­ce ob­servare din partea unui subalternă, fiă­câtă de respectuosa, déra care i­ară displăcea. Este ocasiunea de-a proba uă-dată mai multă deca simte câtuși de pu­țină ce va sé­­rică onore militară. Credemă că celă mai puțină pune­rea în neactivitate cată se fiă conse­cința purtării generalului Racoviță, fiă ea urmată cu precugetare, fiă în nescrie, după cum asigură Pressa. Ense scimă că d. Racoviță are mai multe titluri la încrederea regimelul: d-sea este acela care, atunci când­ se introduseră fanionele în armată, a­­dopta, pentru regimentul­ ce comanda, colorele prusiane, albă-negru; totă d-sea este acela care se ilustra la 8 August­ 1870 prin asediulă cu imense precauțiuni ală orașiului Ploiesci, rein­trată în deplină liniște, și prin inven­tarea, totă atunci, a punerii pusce­­lor, supt căpătâială soldaților­, ca se nu le rápescá insurginții. Tema ne este clară că aceste semne de devotamentă, și mai cu semn neui­tatele ianiene prusiane, voră cumpăni mai multă în înțelepciunea și simți­­mintele guvernului, de­câtă demni­tatea și onerea armatei române, că generalul­ Ghika, agentul­ Româ­niei la Constantinopole, ară fi în aju­­nulă de-a se înlocui, din causa unor­ neînțelegeri ce ară fi avută cu gene­­ralul­ Ignatieff, ambasadorul­ Rusiei. Circulă scomotulă, pe care îlă dămă și noi supt totă reserva, că d. Ale­­sandru Lahovari, Ș ministrită de jus­tiția, va trece ca aginte ală țării la Viena în loculă d-lui G. Costa-Foru, „ care ară fi voindă se părăsască acestă poștă din causă de sănătate. Deca éase acestă scomptă se va adeveri, atunci își vor­ găsi uă espli­­cațiune și cuvintele gise în cameră de d. ministru Lahovari: „că Ungaria a­­ternă pate în cumpănă mai multă de­câtă Austria“. Ună generală ne conduce în alții: (Ziarul) Orientalii din Galați asigură Publicând­ mai sus) telegrama care ne anunță că resultatul­ alegeriloră consilielor­ comunale din Francia este: 800 conservatori și 500 republicani, credemă a preveni pe cititori ca se nu dea cuvântului de conservatori în­semnarea de monarh­ist­, de­ore­ce și membrii din centrală stângă, cari sunt­ republicani, se numescă totă conservatori. Se așceptamă deja fiarele din Pa­ris, cari ne voră explica resultatulă acestoră alegeri. Acesta reservă este cu atâtă mai logică, cu câtă servi­țiulă telegrafică ale Monitor­iul a­­nunța că, în alegerile consilielor­ ge­nerali, triumfală este ală republica­nilorü. Este cam neînțelesă lucru prin urmare ca ’n alegerile comunale se fii altă­ feră, cândă se scie că mai tote orașiele suntă republicane. Citimă în Telegraful a de ieri ur­­matórea telegramă : «Măgurele, 5 Octombre. „Astăzi a fostă înaintea curții de jună din judeciul­ Teleormană procesată în cestiunea arderii mórei Șoimului. Cur­tea cu jum­ă a achitatu pe presupușii incendiatori, nefiindă urme de culpa­bilitate. Onore judeciului Teleormană, căci poseda și băr­bați de inimă, cari a­­probată în mai multe cazuri unde esiste adevărata justiția!“ „Condrescu.“ rie producemü urmatorele din edi­­țiunea de dimineța a numărului pre­­cedinte: Paris, 2 Octombre.— S’a oprit ă vinderea de prin locurile publice a ziareloru le Siecle și le XIX-le Siecle. Journal de Paris asigură că papa a adre­sată m­are și ale lui Mac-Mahon uă scrisóre forte simpatică și forțe cordiale, prin care dă drep­tate silințeloru Franciei făcute în favorea scatului scam­ă și recunosce că trebuie se ție semă de ore­cari necesități politice. Represintantele Spaniei la Bruxelles a fost­ rechi­mată la Madrid. La Liberté crede că guvernul­ spaniole, fiindă forte convinsă că armele carliștilor­ vină pe mare, ar­ fi deci să să proteste contra esporturilor­ făcute din­ portul­ Anvers. Madrid, 1 Octombre.—Se asigură că ’n bă­tălia cu Mariones de la 23 Septembre, aprope de Tafalla, carliștii ară fi perdută 2,000 omeni, între cari trei escadrone de cavale­­riă, decimate de artileria. Se semnaleză simptome de desbinare între carliști. Câți­va capi au recunoscută auto­ritățile liberale; alții au fost­ împușcați din ordinală lui Don Carlos, pentru că au cerută pacea. Londra, 1 Octombre.;— Daily Telegraph publică oă telegramă din Berlin, cu data de 30 Septembre, care anuncia că imperatură Vil

Next