Romanulu, septembrie 1874 (Anul 18)
1874-09-26
^ ANULU ALU OPTU-SPRE-PECELE Refracțiinea și Administrațiunea Strada Domnei Noli VOIESCE ȘI TEI PUTE Ori ce cereri pentru România, se adresezS la administrațiunea Jiariului . ANUNȚURI. In pagina IV, spațială 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 leî. A se adresa LA PARIS : la d. Óraine rue Drouot. LA LONDRA: la d. Eugiene Micoud, No. 12, Peters Street, Islington. LA VIENA: la d-nií Haasenstein ji Vogler Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă 20 BANI ESEMPLARULU. Edițiunea pe sera M&MNC BW MHfcHIM0 a DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciulă privații aici Monitorélul) Paris, 5 Octombre. — Resultatulă cunoscută aici alegeriloră consilieror generale este favorabile republicanilor« SERVICIULU TELEGRAFICE ALU «ROMANULUI». Berlin, 6 Octombre. — Uă visită domiciliară, — dem fără se aibă nici acesta vreună resultată, — s’a făcută și la fiiulu d-lui Arnim, locotenente de dragon al guardei. Santander, 6 Octombre. — Cu ocasiunea unei escale 1 la Durango, Don Carlos a fostü rănită greu în pântece de lovitura unei arme de focă. Paris, 6 Octombre. — Diavulă L TJnion (organulu legitimiștiloru) crede că scomptulu despre rănirea lui Don Carlos este falsă. Resultatul alegeriloră consilielor municipale este: 800 conservatori și 500 republicani. Conservatorii au câștigată vre 30 locuri. Berlin, 6 Octombre.—Tribunalulă a decisă ca se se procedă la oă instrucțiune formale în afacerea Arnim. piarulă Norddeutsche <zice că Arnima fostă arestată fiindă ce a refuzată, după mai multe somațiuni repetate, ea se restituie uă mare parte de documente politice, forte importante, cari lipsescă din arhivele ambasadei din Paris. Copenhaga, 6 Octombre. — Ministrul Danemarcei de pe lângă curtea Berlinului a fostă însărcinată se reclame în privința isgonirii Daneziloru din Schleswig. LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: unű anű 48 lei; gáse Inni 24 lei; trei luni 12 lei; uă .ună 5 lei. In Districte: un anu 58 lei; gése luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 leî. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria si Germania, pe trimestru franc. 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, gi la d. Drain 9, rue Drouot, LA TIENA la d. B. G. Popovici, Fleich*markt. 15. Articlele nepublicate se vor arde. BUCURESCI, 25 RAPC1ÜNE 7 BRUMARELU. Confictulü internaționalii întemplatü la Galați, și despre care promiseră mă ieri a ne ocupa, îlă găsim nespusü astățji în principalulu organii oficiosii. Acésta publicitate semi-oficiale ne dă puterea de-a întemeia aprecierile nóstre pe fapte ce nu se mai pot pune în îndouieli; ea va apăra și conclusiunile nóstre de atacurfi atât de plăcută țiarelor, oficiase că „plecândă de la premise neexacre, prin desnaturarea faptelor üama ajunsă la conclusiuni false“. Adoptămă și publicămă chiară aci relațiunea dată de piarulă Pressa. Eeăo: Pe la 20 ale acesteia sosindu în portulă Galați corabia de resbelă francese la Corse, comandantele seu d. Choppart n’a făcută visita obicinuită și d-lui generare Racoviță. Acesta s’a formalisată de acesta uitare. Ense adeverulă era că aci nu fusese uitare, ci d. comandante francesă s’a crezută dispensară d’a mai face visită d-luî generare Racoviță, de vreme ce acesta nu’i întorsese în luna lui Maiu trecută visita ce’i făcuse d. comandante. Adeverulă era că d. Racoviță datora acea visită, și cine cunosce urbanitatea și moderațiunea generarelui nostru Racoviță, este în dreptă a se mira de acestă faptă. — Fosta uitare ? fosta intențiune ? Nici una nici alta. A fostă uă adevărată neînțelegere. D. generare Racoviță s’a crezută dispensată în luna lui Masă d’a mai întorce visita d-lui comandante Choppart, pentru că, în conversațiunea d-loru, acesta îl dispensase de a’lă mai visita, fiindu-că pleca a doua zi pentru Bucurescĭ. Uă neînțelegere, repetămă, și generarele nostru a avută greșela de-a se crede dispensată de-a întorce visita, căci acesta era uă 1) A se vede gi’n Post-scriptum de ieri spirile cu data de 1 Octombre din Madrid, visită oficiale și de rigore, și nu se dispenseză cineva de densa prin nesce formule de politeță banale. Acestea fiind ă astăfelă, cândă acum în Septembre comandantele Choppart nu mai face visită d-lu generare Racoviță, acesta se crede în dreptă a o reclama, și, în locu a se adresa la ministeriă spre a espune măcară casulă și a cere deslegare, face uă confusiune de atribuțiune și se adreseză d’a dreptur ă la consulele francesă din Galați, primă scrisare din 22 Septembre, în care comite un și mai mare greșela de a declara că, de vreme ce d. comandante Choppart nu s’a conformată usului și regulamentului nostru militară, d-lui nu pate considera vasulă scă decâtă ca vasă de comerciă, și că prin urmare nu va permite echipagiulă a eși în uniformă prin prașiă. Faptulă a luată astă-felă proporțiuni grave; și, măcară că intențiunea generarelur n’a fostă astă-felă, îase prin procedarea sea se pute crede că ară voi se atace considerațiunea datorită oficiăriloru unei puteri amice. D. comandante Choppart a protestată contra faptului d-lui generare Racoviță, și vaporulă seu aplecată spre Sulina, îndată ce acestă incidinte a venită la cunoscința guvernului, acesta n’a putută de câtă se desaprobe, și ’n formă și ’n fondă, procederea d-lui generare Racoviță. Nici uă intențiune n’a avută generarele a lovi în ceva cuviintele și considerațiunea vasului de resbelă: acesta s’a verjută destulă din explicațiunile date de generare. Suntemă și cum că și d. consule-generale ală Franciei a avută aceași convicțiune. Deră faptulă în sine nu era delocă corectă. D. generare Racoviță greșise, în faptă, că nu întorsese visita în luna lui Masă; d-lui greșise și mai multă cândă s’a crezută în dreptă a corespunde directă cu d. consule din Galați. D. ministru de resbelă a des aprobată, francă și leale, acestă procedere, și fiindă că vaporul la Corse nu mai era la Galați pentru ca d. generare se întorcă visita d-luî comandante, a ’ntorsă aceaa visita în Bucurescî d-luî aginte diplomatică ală Franciei, care a primit’o în numele d-luî Choppart, și astăfelă a putută aprecia însușî părerea de reă a generareluĭ, care n’avusese nici uă ideiă a ataca în ceva considerațiunea oficialilor francesi. Cu modulă acesta s’a putută termina și ’nchide ună inerdinte, produsă numai prin uă simplă neînțelegere și confusiune de atribuțiune. Astăfelă, d. represintante ală Franciei a putută ave încă vă dovedă tâtă guvernulă nostru doresce a se afla în cele mai bune relațiuni cu acela ală Franciei. Descurcândă acum la rândulă nostru faptulü puru și simplu din esplicarile silnicite, cari la tobű mo mentulu ílu Intrerupți și lu întunecă ín organulu oficiosu, constatâmă urmatórele : In luna Maiu vasulü de resbelu La Corse trecändu pe la Galați, comandantulu seu, după usura consacrată, astafelu in cátü este considerată ca uă datoriă, făcu visita sea d-lui generală Racoviță și principaliloră oficiali în garnisonă la Galați. După același usă, oficialii români Interfera visita pe bordul vasului La Corse, nu numai ca uă simplă datoriă, ci și cu acea cordialitate ce esiste tată-de una între Români și Francesc. D. generală Racoviță lipsi singură de la acesta contra-visită, care chiară déca n’ară fi fostă pentru d-seamă actă de plăcută cordialitate, cum era pentru ceilalți oficiali români, trebuia se fie uă „visită de rigore“, după cum o face Pressa. La 20 Septembre La Corse trece din nofi pe la Galați; comandantul ă se face visitele de rigore, care lasă lasă parte pe generalulă care probase că nu vrea să se conforme usului consacrată și chiară datorieloră buneicuviințe. Atunci d. generală Racoviță leagă de semn că este necuviință din partea comandantului francesă, ceea ce nu fusese necuviință din partea d-sale. Necunosce demnitatea de militară, care oprna pe comandantulă francesă a repeta visitatea, și, lucru mai straniă, merge prne a se adresa directă către consululă francesă din Galați, într’ună modă ofensătoră și desfidătoră pentru comandantul vasului La Corse. Comandantulă protestă, cerea dă a se dauă reparațiune ofensei făcute unui vasă de resbelă francesă. Afacerea fu adusă prin consulatură francesă naintea guvernului din Bucuresci, care nu putuse nu condamne purtarea generalului Racoviță, și ’să obligă a merge să facă visita pe care n’o întorsese la Masă și se explice comandantului francesă că n’a avută intențiunea de a ’i aduce vr’uă ofensă. Din fericire La Corse plecase, astăfelă generalulă Racoviță fu scutită celă puțină de umilirea de-a fi pusfi faciă ’n facă cu căpitanulă francesă, și mersese ’și facă visita agintelui diplomatică ală Franciei, care o primi, în numele căpitanului. E că faptulă. Demnitatea militară francese este pe deplină satisfăcută : ună generală a mersă se ceru scuze unui simplu căpitană francesă. Démü demnitatea militară și națională românescá cum ese ore de aci ? Romanescu nu constatată că ună generală română, comandantulă unei divisiuni teritoriale, a înjosită în aceași cestiune în trei rânduri acesta demnitate, ântâia neconformându-se unui ușă rigurosă și impusă de buna-cuviință,ală douilea cerendă în modulă celă mai necorectă ca comandantulă franceză se vie să-i facă a doua visită, ală treilea, fiindă nevoită, eră generală, se mergă a face unui simplu căpitană străină scuzele sale? Romanescu nu constatată că ună generală română s’a purtată atâtă de incorectă, încâtă ună simplu căpitană străină a fostă îndrituită a merge se visiteze pe subalternii săi, și a ’lă nesocoti cu totulă pe densulă, comandantă ală unei divisiuni teritoriale ? Dérü reulu s’a făcută; roű de care singură generalulă Racoviță este culpabilă, de care singură oră trebui se fiă responsabilă și singură se ’i porte consecințele. Nu putemă acusa guvernulă de ună faptă, comisă negreșită fără spirea și voia lui, oricine ,să va acusa case ca singură făptuiteoră ală umilirii cu care se va întuneca drapelulă militară românescă, îndată ce nu va voi se îndrepte tóte consecințele purtării generalului Racoviță numai asupra d-sele personal. Spre a feri demnitatea militară și națională de acestă iubire, procederea este forte simplă. Precum onorea francesca cerută ca acestă generală se merge a face scuzele sale unui simplu căpitană, asemene onorea românesca cere ca militarulă astăferă înjosită se înceteze de a ocupa postulă de care nu s’a arătata demnă. Altă felă nu d-sea personală ară fi umilită, ci rangulă și importantală poștă militară pe care ’lă ocupă. Generalul Racoviță vădată depărtată, armata și postură de comandante de divisiune ară rămâne cu totulă afară de orice atingere ce ară resulta dintr’ună faptă privită atunci ca personală. Generalul Racoviță menținută, armata și înaltul ă poștă de comandante de divisiune ară trece, împreună cu d-sea, pe supt cele mai umilitare furci caudine. Ș’apoi, afară de aceste considerațiuni de demnitate și de adevărata disciplină, care mai cu semn pe stima superiorului se întemiază, ce prestigiu mai generală pótere se aibă acum d. Racoviță asupra numeroșilor sei subalterni? Acești oficiali, chiară plecați supt impunerile disciplinei, în ce modă mai potă privi pe comandantul lord, care se ’ntorce de la visita silită și de la scuzele cea făcută căpitanului francesă— căci agintele Franciei în numele căpitanului l’a primită ? — Ce autoritate a mai rămasa acestui generală, ai cărui subalterni s’aă purtată toți mai bine și mai demnă decâtă densula, ș’aă primită ultima visită a căpitanului francesă, pe cândă d-sea era nesocotită și trimisă în urmă prin ordină a face visită și scuze ? Punemă aceste întrebări d-lui ministru de resbelă, care se grăbesce de-a califica de indisciplină orice observare din partea unui subalternă, fiăcâtă de respectuosa, déra care iară displăcea. Este ocasiunea de-a proba uă-dată mai multă deca simte câtuși de puțină ce va sérică onore militară. Credemă că celă mai puțină punerea în neactivitate cată se fiă consecința purtării generalului Racoviță, fiă ea urmată cu precugetare, fiă în nescrie, după cum asigură Pressa. Ense scimă că d. Racoviță are mai multe titluri la încrederea regimelul: d-sea este acela care, atunci când se introduseră fanionele în armată, adopta, pentru regimentul ce comanda, colorele prusiane, albă-negru; totă d-sea este acela care se ilustra la 8 August 1870 prin asediulă cu imense precauțiuni ală orașiului Ploiesci, reintrată în deplină liniște, și prin inventarea, totă atunci, a punerii puscelor, supt căpătâială soldaților, ca se nu le rápescá insurginții. Tema ne este clară că aceste semne de devotamentă, și mai cu semn neuitatele ianiene prusiane, voră cumpăni mai multă în înțelepciunea și simțimintele guvernului, decâtă demnitatea și onerea armatei române, că generalul Ghika, agentul României la Constantinopole, ară fi în ajunulă de-a se înlocui, din causa unor neînțelegeri ce ară fi avută cu generalul Ignatieff, ambasadorul Rusiei. Circulă scomotulă, pe care îlă dămă și noi supt totă reserva, că d. Alesandru Lahovari, Ș ministrită de justiția, va trece ca aginte ală țării la Viena în loculă d-lui G. Costa-Foru, „ care ară fi voindă se părăsască acestă poștă din causă de sănătate. Deca éase acestă scomptă se va adeveri, atunci își vor găsi uă esplicațiune și cuvintele gise în cameră de d. ministru Lahovari: „că Ungaria aternă pate în cumpănă mai multă decâtă Austria“. Ună generală ne conduce în alții: (Ziarul) Orientalii din Galați asigură Publicând mai sus) telegrama care ne anunță că resultatul alegeriloră consilielor comunale din Francia este: 800 conservatori și 500 republicani, credemă a preveni pe cititori ca se nu dea cuvântului de conservatori însemnarea de monarhist, deorece și membrii din centrală stângă, cari sunt republicani, se numescă totă conservatori. Se așceptamă deja fiarele din Paris, cari ne voră explica resultatulă acestoră alegeri. Acesta reservă este cu atâtă mai logică, cu câtă servițiulă telegrafică ale Monitoriul anunța că, în alegerile consilielor generali, triumfală este ală republicanilorü. Este cam neînțelesă lucru prin urmare ca ’n alegerile comunale se fii altă feră, cândă se scie că mai tote orașiele suntă republicane. Citimă în Telegraful a de ieri urmatórea telegramă : «Măgurele, 5 Octombre. „Astăzi a fostă înaintea curții de jună din judeciul Teleormană procesată în cestiunea arderii mórei Șoimului. Curtea cu jumă a achitatu pe presupușii incendiatori, nefiindă urme de culpabilitate. Onore judeciului Teleormană, căci poseda și bărbați de inimă, cari aprobată în mai multe cazuri unde esiste adevărata justiția!“ „Condrescu.“ rie producemü urmatorele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte: Paris, 2 Octombre.— S’a oprit ă vinderea de prin locurile publice a ziareloru le Siecle și le XIX-le Siecle. Journal de Paris asigură că papa a adresată mare și ale lui Mac-Mahon uă scrisóre forte simpatică și forțe cordiale, prin care dă dreptate silințeloru Franciei făcute în favorea scatului scamă și recunosce că trebuie se ție semă de orecari necesități politice. Represintantele Spaniei la Bruxelles a fost rechimată la Madrid. La Liberté crede că guvernul spaniole, fiindă forte convinsă că armele carliștilor vină pe mare, ar fi deci să să proteste contra esporturilor făcute din portul Anvers. Madrid, 1 Octombre.—Se asigură că ’n bătălia cu Mariones de la 23 Septembre, aprope de Tafalla, carliștii ară fi perdută 2,000 omeni, între cari trei escadrone de cavaleriă, decimate de artileria. Se semnaleză simptome de desbinare între carliști. Câțiva capi au recunoscută autoritățile liberale; alții au fost împușcați din ordinală lui Don Carlos, pentru că au cerută pacea. Londra, 1 Octombre.;— Daily Telegraph publică oă telegramă din Berlin, cu data de 30 Septembre, care anuncia că imperatură Vil