Romanulu, noiembrie 1874 (Anul 18)

1874-11-02

ANULÜ ALÜ OPTü-SPRE-gEOELE VOÍESCE ȘI VEI PUTE Ori­ ce cereri pen­tru ilcuiaiu«, ae nu< b­­ia adm­inistrațiunea diariului , anunțuri. In parța IV, spațiulu 30 litere petit 40 ban­. in pagina ill, linia petit Ö lei. A se adresa CA PA’ÍÍS : la d. Órain 9 rue Droiiot. LA LOVlsIiA: la d. Eugbno Ivlicoud, No. 12, Peters Street. Islington. LA VIEW A: la d-nii Haasenstein și Voglei Wallfischgasse 10. Scrisorile nem­aneate se refasă. 20 SSAM ESEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICII ALU ROMANULUI. Paris, 12 Noembre. — țliarurii oficiale publica numirea mai m­ultoru prefecți. Din causa mai multor­ turburari, cur­­sul­ scalei de medicină s'a suspendată pentru oă lună. Ducele Decazes va respunde cu curenda la nota Porții în privința tratatelor­ de comerciu. Uă însemnată parte din trupele repu­blicane libereză cetatea Irun. Pesta, 12 Noembre. — Circulă scomp­­tulă că comitele Ghyzzi a părăsită inten­­țiunea de a demisiona în urma stăruințeloru colegilor ă s ei. Berlin, 12 Noembre.­— Comnitele Áruim, fostulă ambasadore la Berlin, a fost­ ares­tată din nou după ameț­i și întemnițată. Hediacțlimea și Adm­­inistrațiunmi al radu Odih­nei No. 142 NOEMBRE 1974 LUMINEZA-TE ȘÎ TEI Vi abonamente in Papi­tales unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; re! luni 12 leij un lunii 5 lei. in Districte: un anui 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Braneia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 2? Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A­re adresa LA PARIS, la d. Darras-Hal­­grain, Rue de l’ancienne comedie 5,­ și la d. Órain 9, rue Drouot, LA VIENA la cL B. G. Popovici, Fleich*­taardt, 15. Arti alele nepublicate se vor­ arde Edi­țiun­­ii de sora BUCURESCI, ,1BRUMARU N’avemă de gândit a susține opi­­niunile cutârei sau cutârei petițiunî din câte s’au produsu contra noue­­loră imposite și taxe comunale pro­iectate pentru comuna Bucuresci. Fie­care din aceste petițiuni, luată separată, represintâ una grupă de interese ce tindă a se apăra esclu­­­sivă, și numai considerarea lor, îm­preună, numai compararea loră, pate da­uă ideia despre­­ cererea interese­­lor­ generale. Acesta lucrare case este de com­­petin­ța consiliului comu­nală, care negreșită o va face. Sarcina ce ne­amă impusă-o noi este independintă cu totul­ de opi­­niunile separate ale unor­ grupuri de interese. Privindă cestiunea atâtă din punctul­ de vedere ală necesi­tății de­ a se crea ună venită comu­nală însemnată, câtă și din acela ală unei echitabile și raționabile a­­șei­ări a impozitelor­, seimți pre bine că ne va fi peste putință să nu in­­di­spune că unele interese speciale, cari ară voi ca cea mai mare parte din sarcine să cadă asupra altora. Din momentul­ ce nemicșiorarea ve­nitului este luată de basă, e peste putință de-a ^icea să se micșioreze, între altele, taxa colosale pusă pe luminările de stearină, fără a cere ce se puse una asupra echipagielor­, spre exemplu, și cea de îndată pro­prietarii de echipagie rădicați contra nostru. Prin urmare, precum Ziserăm­ă ieri, nici la­să aprobare generale, nici la satisfacerea intereselor­ speciali, nu trebuie se tindă (Jiaristulă care vo­­iesce să se ocupe seriosă de cestiunea impositeloră. Nou­ă consiliu, în publicațiunea sea de la 15 Octombre, arét o ună defi­­cită de 887.792 lei, care trebuiesce acoperită, căci n’a găsită că este cu putință a se micșiora cu atâtă chiăl­­tuialele, fără a se desorganisa servi­­țiele și a se părăsi ori­ce lucrare de îmbunătățire. In facia unei asemeni situațiuni, nu vedemă ce-ară pute face autoritatea comunală cea mai capabilă, cea mai bine intenționată, de­câtă a căuta se mărască venitulă, și se scie din ce sor­­ginți se măresce. Gestiunea este dâră numai de-a pune impozitele și taxele astă­felă în­câtă se nu cadă mai greă nu­mai asu­pra unei părți din poporațiune, séu, trebuie a se căuta ca fie­ care se con­tribuie pe câtă se póte în raportă cu venitulă sec. Ei bine, modul­ în care se așad­ă acum din noă dările comunale nu în­­sușesce câtuși de puțină acestă con­­dițiune. ț­iserămă ieri că „contribuțiunile directe au fostă mai cu totulă lăsate la uă parte, în favorea contribuțiuni­­lor­ indirecte“. Se trecemă în revistă diferitele im­posite saă grupuri de imposite din pu­blicațiunea de la 15 Octombre, ca se vedemă daca eramă întemeiați a face acesta aserțiune. Supt litera A găsimă taxele puse asupra căsătorielor­, asupra divorțu­­rilor­, asupra copielor, sau estracte­­lor­ de acte ale stării civile. Supt litera B găsimă plata pe me­trii liniari de faciadă pentru paragiă. Supt litera C taxele puse pe con­­strucțiuni, reparațiuni radicale sau în­trețineri. Pene aci n’avemă de câtă imposite indirecte. Supt literele D și E găsimă 2g a­­supra venitului fondată din Bucu­­resci și t­­ Jecimi de la tote contribu­țiunile directe către fiscă. Acestea suntă singurele și unicele imposite directe. Urmeză apoi supt litera F taxele pe cânt. G. Asupra societăților­ de asigu­­rare. H. Asupra firmeloră. I. Asupra comerciului cu pompi funebre. J. Supt acesta literă se pune ună lungă șiră de taxe, în cea mai mare parte asupra consumațiunii, apoi a­­supra luminatului, încălzitului etc. Prin urmare, afară de impositele de supt literele D și E, tóte, din prin­­cipiulă loră chiară, isbescfi pe con­tribuabili într’ună modă neproporți­onală. Suntă cnse imposite indirecte cari se justifică, convenimă, și nu pa ace­lea le vomă combate. Spre a ne pute pronuncia, se luămă pe fie­care sepa­rată. A. Taxele asupra căsătorielor­, îna­intea oficialilor­ stării civile: Lei 2 de la cei ce iéa­gă pestre pene la 1,500 lei. „ 10 idem de la 1,500 — 10,000 * 30 idem — 10,000 — 50,000 și 100 idem — 50,000 — 150,000 * 200 idem — 150,000 — în susa. Nu suntemă contra ideiei acestoră taxe, case modulă în care ele sunt­ așezate probeza nu numai lipsa de ori­ce sistemă, dară și tendința de­ a le stabili într’ună modă diametral­mente opusă principiei oră de echitate în materie de imposite. Pe cândă în genere astăzi se caută a se trece de la sistema proporțională la sistema progresivă, — adică cu câtă averea este mai mare, cu atâtă se plătesc­ în proporțiune mai multă de­câtă a­­verea mică,— taxele de mai susă sunt stabilite într’ună sensă cu totul opusă: Zestrea mare plătesce cu neasemănare mai puțină de­câtă Zestrea mică. Astă­felă Zestrea de 1501 plătesce 10 lei și cea de 10,000 lei totă 10 lei; una plătesce ! ", pe cândă cea­l-altă nu dă de câtă­­ 5 g. țestrea de 50,001 lei plătesce 100 lei, și cea de 150,000 lei totă 100 lei; deci una plătesce­­ g, pe cândă cea-l-altă abia dă fji­g. Uâ zestre de 1501 lei plă­­tesce­­ g, și una de 150,000 lei nu­mai­­, adică mai nimica. Echitate este acesta? Nu este pre­vedita că de la litera A, de la prima taxă, asupra celui mai săracă se a­­pesa fără cruțare, nici dreptate, pe cândă bogatului nu i-se cere mai nimică? Și se notămă că Zestrele de la 150,000 lei în susă, fiă chiară de milione, nu plătescă mai multă de câtă 200 lei, prin urmare cu câtă mai bogată, cu atâtă mai privilegiată. Pe lingă acesta tendință, daca vomă căuta și ce calcule, ce sistemă a predominată la așezarea acestoră taxe, vomă constata că nu se potă găsi două cifre de zestre, din cele fixate în publicațiunea comunale, cari se plutescu mai cam totă atâta la sută; exemplele date mai susă probeza a­­cesta: găsimă §,­­ 5, 10 la sută, și daca ne vomă urca mai susă, vomă găsi și xiji la sută. Deci ori­ ce cal­cule, ori­ce sistemă a lipsită , s’aă fi­xată acolo nesce cifre, într’ună modă cu totulă arbitrariă. Daca trebuiescă consiliului comu­nală taxe asupra zestrei la contrac­tarea căsătoriei, se le puie, noi nu ne opunemă câtuși de puțină; se facă case astă­ felă ca ele se se percepá în modă proporționale. Nu vomă propune sistema progre­sivă, de­și cei mai mari economiști o aprobă: ne vomă mulțumi pe deplină cu taxe proporționale. Astă­felă pro­­punemă: Se se percepu la contractarea că­sătorielor, uă taxă uniformă de £ la sută asupra tutoră Zestrelor, înce­­pându de la 1000 lei în sulă, cele mai mici remânendă apărate. Uă asemene disposițiune va ave în­­douitură avanta­iă de-a fi pe deplină echitabilă, și de-a aduce în același timpă ună venită cu multă mai mare comunei. In privirea echității, nici că este trebuință de demonstrațiune, câtă despre mărirea venitului, n’avemă de câtă a face să se observe că, după cum a fixată consiliul ă comunală a­­cesta taxe, vă Zist1’0 de 10,000 lei, una de 50,000, una de 150,000 și una de 500,000 vorü da, tote împre­ună , 540 lei, pe cândă , aplicându­­le taxa proporțională de l €, voră da 1775 lei. Va fi folosă pentru casa co­munale și echitate pentru contribua­bili. Déca taxa­­ g s’ară găsi pre mare, se se puie­m, să se puie ori­ câtă de puțină, deră totă proporționale. In numerala viitoră vomă urma desbaterea asupra celoră­l­alte taxe. Gestiunea ce tratarămă pene aci este din acelea căroră­ a le vomă da totă­ de­ una întâietatea, de óre­ce a­­tingă mai directă și mai reală inte­resele întregei poporațiuni ale unei țări și sunt­ strînsă legate cu starea iei materiale; spațială acordată a­­cestei însemnate cestiuni ne pune în imposibilitate de-a ne ocupa astăzi și de nota lui Aam­fi-pașia, pe care o reproduserămă în numărul­ de ieri. Fiindă énse că organulă ministrului de esterne na făcu să comitemă uă gravă erore, suntemă nevoiți a’i a­­réta, chiară în acestă numără, că cine se ademenesce a se încrede în orga­nulă d-lui Boerescu, chiară atunci când­ ela relateza fapte, se espune a române de rușine, cum zice lo­cuțiunea obicinuită. Vomă proba, prin câte­va citați­­uni, că noi chiară cândă procedăm , prin inducțiuni, arătămă adevĕrulu, pe cândă organulă oficiosă și cândă raportă fapte da competința sea, precum informațiuni oficióse, spune neadevĕrulu. In numărul ă data 24 Octombre, azi săptămână, organulă ală cărui primă­ redactară este ănsuși d. ministru de externe publica în primulă seu ar­ticol­ă politică, ca positivă, urmatorea scrie: „I. Portă, în urma primirii acestei note, (nota guverneloră Austriei, Ger­maniei și Rusiei) aflămă că a adresato uă notă către Anglia, Iranda și Italia, ală cărei conținută nu ’să putemă cunosce, dară prin care se face unu felii de plân­gere contra notei celoru trei puteri, și vă resarvă sĕu protestare pentru vii­toră. “ D. ministru de esterne făcea déja cunoscută în Ziarul ă scu, nu într’ună modă îndouială, ci în terminul cei mai categorici, că Turcia a reclamată la En­­glitera, Francia și Italia contra Aus­triei, Germaniei și Rusiei. De aci na­­inte înșira la colane de apreciări, mi­­nunându-se de nemernicia I. Porți „de-a face din trei mari puteri jude­cătorii altora trei puteri tota atâtă de mari“. Noi cusé reproducândă după Pressa acestă scrie și comentândă­ o după cum merita gravitatea iei, ni-se pă­rea totuși atâtă de stransă, atâtă de necrezută, în­câtă observamă: „Déca acésta scrie n’ară fi dată de m­ă Z fără ală cărui prima­ redac­­tară este ânsuși ministrulă de es­terne, amu­sta la índouilla ai da cre­­<fementű, atâtă faptulă ce raporta este de­monstruosă prin lipsa lui de celă mai simplu bună fimță, prin absoluta lui neeficacitate și, prin urmare, prin nesocotirea ce -și va atrage Porta cu un asemene procedare.“ Și după ce demonsferamă cu argu­mente lipsa de bună simții și inefica­citatea, adăugeamă: „Mai repetimă că fata aceste con­­siderațiuni’ ne-ară face se privimă spirea notei turcesci către Italia, Fran­cia și Englitera ca neexad­ă, daca în­­sușî d. Boerescu, ministrul­ de esterne, nară da-o ca autentică în ziarulă d-sne.“ Euă domü că noi, avândă singură logica in ajutoră, vedeamă că spirea nu este exactă, pe cândă Ziarulü ofi­ciosă, având o întregă ministerială de esterne și pe agintele României de la Constantinopole la disposițiunea s­a, publica și menținea celă mai mare neadevere; îl­ propaga apoi în vre patru cinci numere de-a rândulö. Ce­va mai multă­­ sosesce ^iarulă vienesti Neue­ freie-Presse cu uă cores­­pondință din Constantinopole, împre­ună cu âosu și restuia notei lui Aarif în pașia; acea corespondință arăta a­nume și lămurită că nota a fostă trimisă nu Engliterei, Franciei și Italiei, ci ânseși Austriei, Germaniei și Rusiei la nota loră, totuși lealulă și demnulă organi ală d-lui ministru de externe, după ce traduce și reproduce nota și chiară partea ce -i convecia din c­o­respondință, stâruiesee a susțînu că acea notă a fost­ trimisă Englitezei, Franciei și Italiei, contra celorü-l­alte trei puteri. Déca péné acl­amă voi chiar« se admitemă că neestctitatea putea se proviă din nesocotința, din incapaci­tatea, din ușiurința cu care se redac­­teza organul­ ministrului de externe, acum devine cu totulă vădită că­mi­­sulă organă cu precugetare da notei turcesc­­uă destinațiune cu totulă contrariă de acea­a ce o avea în rea­litate. Ce ’i păsa românescului organü că prin acésta falsificare aréta că s’a dată drepturilor­ României uâ isbire multă mai mare de câtă acea­a ce se dedea ? elă avea trebuință se falsifice adevĕrulü, spre a pute face politică astă­felă cum înțelege a o face, și­­ să falsifica fărățmici ună scrupulă. Déru fiindă­ că noi nu facem­ă nici­­uă­dată simple afirmări nesusținute de probele cele mai convingătóre, se re­pro­du­cíin propriele cuvinte ale Pres­sei da la 29 Octombre, scrise cu pu­ține H di8 mai susă de însăși nota lui Aarifi-pașia : „Amă vorbită în unulă din nume­­rile trecute, ci o organulă d-lui Boe­rescu, de ună felă de protestare ce 1. Portă a adresată către Francia, Anglia și Italia, spre a se plânge de nota co­lectivă ce Austria, Germania și Rusia ,s­ au adresată în Ziua de 21 Octombre în privința dreptului României de a trata. „Astăzi vedemă că Ziarulu vienesti Neue-fr­eie-Presse de la 6 Noembre pu­blică chiară restura circularii I. Porți.“ In facia dorit a Ziarului Neue­ freie- Presse, care arata precisă că nota s’a trimisă Austriei, Germaniei și Rusiei, ca una răspunsa notei loră, organulă ministrului de externe totă voiesce ső încele pe cititori, facându’i se creza că nota este „uă protestare adresată către Francia, Anglia și Italia, contra Austriei, Germaniei și Rusiei“. Ca se potá reeși, între altele, mai adauge : „Și după ce I. Porta a formulată aceste imputări prin ună actă adre­sată către trei mari puteri, contra trei alternări puteri, apoi ună jurnală vio­­nesă, simpatică iei, publică aceste acu­­sări, ca comunicate de ună corespon­­dinte ală seu din Constantinopole!“ Acestă modă audaciosă d’a spună neadevĕrulu ne­induse și pe noi în e­­rore, cine’și putea închipui să asemene urmare din partea unui organi, care represinta guvernulă și în special ă ca ministrulă de externe! In viitoră ne promiteam a pune la carantină solrile pe cari ni le va da organulă oficiosă. Câtă despre 0na ăși nota turcéscá, din momentulă ce este dată ca m­ă răspunsu chiară Austriei, Germaniei și Rusiei, răspunsu în care Turcia caută sé asă cum pate din falsa situațiune în care singură se pusese, cestiunea își perde cea mai mare parte din im­portanța mea. Totuși vomă mai re­veni asupră’i. ..............

Next