Romanulu, mai 1875 (Anul 19)
1875-05-08
SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI». Berlin, 18 Maiií.— Replica episcopatului prusian, la rescripturi ministeriale din 9 Aprile tinde a justifica atitudinea episcopilor în privința dogmei infailibilității și declară că sântulă scaunu n’arl esita se satisfacă tóte justele pretensiuni ale guvernului germană. Roma, 18 Maiu.— Camera a încuviințată bugetule definitivă ale ministeriului de extorne pe 1875. Ministrulut a declarată că interesele Italiei se asociază cu interesele păcii și că asigurările ce primesce din partea guvernelor străine potu face pe Italia se privescă viitorul, cu încredere. •---------------------------------------------------— Bl'CMESCI, ,J FLORAKU. Ducele Decazes era membru al consiliului societății generale spaniole a creditului mobiliarii. Indata ce a primiti a fi ministru al Franciei, ducele Decazes a trimisü demisiunea sa la Madrid, unde este reședința societății. Domnulfl Caillux ocupa funcțiunea de ingeniarii en chef la compania de Ouest, îndată ce a fost numită ministru al lucrărilor publice a demisionată, și a fost trecută în cadrul ingeniariloră de poduri și șiosele, în disponibilitate Miniștrii noștri n’aă voită a imita în acesta pe miniștrii francesi. Ip Daca case miniștrii din București n’aă voită să imite în cestiunile de moralitate publică pe miniștrii francesi, vomă vede astăzi în cari părți rele aă imitată pe miniștrii din Berlin. D. Wuttke, profesore la universitatea din Leipsig, a publicată un căire supt titlu : „fiarele germane și cum se formeză opiniunea publică.“ Ilustrulă profesore fu atacată pe morte. Inamiciensé,—<Jice Revue des deux mondes, care dă sema despre acésta scriere—aă bunulă d’a face ca, mai curându sea mai târziiă, nedreptățile loră sĕ ne procure amici; ș’acesta fu și sórt’a d-lui Wuttke, și cartea sea se vându, și prima edițiune fu epuisată. Numeróse fimdă revelațiunile ce face d. Wuttke despre presa germană, suntemă siliți a pune supt ochii Romănilor, numai câte-va estrase mai exisențiale din cele cari aă plăcută mai cu osebire ,miniștrilor din Bucuresci și presei scri*. „Ună directore de $țară a z isă: „Noi suntemă nesce curtisane; cine ține se aibă favorile nóstre, trebuie se le platéscä.“ La noi s’au ve^utü directori aî]iareloră guvernamentale publicândă c’aă fostă cumpărați și nu li s’a plătită intregă prețuiți convenită. „Ună ministru ad Jisă : „Nimicăreă nu se póte ’ntâmpla, căci JiaxM0 ne aparțină.“ „Ună altulă: „N’avemă se ne tememă de opti^aimea publică, fiindă că noi o facemö.“ La noi, miniștrii, neputândă se’și agonisescă de câtă vre două seă trei fiare și judecândă țara dup’acele organe ale loră, aă <Jisă : — Opiniunea publică este uă femeiă de ulițe.— . „Parlamentarismulă nu place miniștriloră,zice profesorele de la Leipsik, déru se ’nvoiescă cu dênsule; ei nu suprimă tribuna, dară o domesticescă. Nu le place libertatea presei, démü sclă că cu puțină dibăciâ potă se tragă dintr’énsa folose.“ Astăfelă dară miniștrii din Berlin instituiră mă biuron alü presei, flü înzestrară cu fonduri însemnate, între cari fură ș’uă parte din averile secestrate ale regelui Hanovrei și ale Electorelui de Hesse, și lucru să merse guitanți. Tot ce se publică în cele mai multe ziare se scrie în acestă biurcă. La noi miniștrii găsiră consolințl de cumpărată cu prețuri scăzute, ș’astăfelă Îi vözurama plătindă pe redactori oficioși cu abonamente silite și ’ncetândă pe tipografi și editori, neplătindu-îe și silindu’l se 'l tragă naintea tribunalelor, cum fură d-nii Weisse și Thiel. „Acestă sondă însemnată, spune d. Wuttke, se numesc„ Reptilienfond“ (sondă de reptile, de térétóre). La noi, vözurämä prin desbaterile membrilor fostei comune că se numesce: fondură prostituțieloră. „Despre Ziariștii cari iaü instrucțiunile loră de la biuroulă celă mare, adauge profesorele germană, se zice că iéü uă bală de noroiu: Schlammbächer.“ Lăsămă domi și noi pe ziariștii domnilor, miniștrii aci, în baia de nordă, care se vede că ’ntremezá slăbiciunile loră mai bine decâtă Balta Albă, și sfîrșimă rugându’l a ne spune în fine cum mai stă nobila, patriotica ș’ultradinastica afacere a d-lorit miniștrii cu tipografii Weisse și Thiel. Băiele de nordă și opiniunea publică făptuită de Ziarele plătite ne conducă la ’ndouita alegere cu care onora d. Lascara Catargi pe nobilele său susțiitoră domnulă Dumitru Ghika. țiarul Pressa a publicat o mai deună Ziuă corespondință între d-nii cokmele Lecca și alesulul colegiului III din Bacäu. D. colonelă Lecca, vedându că nobilele organii ale ordinii se opri numai la primele două epistole, netrimise și conlusiunea acestei interesante corespondințe. Publicám a dorumat la vale, după cererea d-lui Lecca, întrega corespondință în cestiune, recomandându-o atențiunii publicului în genere și ’n parte cugetării seriose a fiiului lui Grigore Vodă Ghika, alesurü procurorilor și suptprefecților de la Bacǎu. Primulű organii alü ministrilor a mărturisită în fine ca Gâmbașiu, Temelia Trancă, Sucitu și tóta cota de ex-pușcăriași suntu membrii al partitei guvernului. Domnulü doctore și senatore Turnescu intervine în afacerea bandelor și publică o listă de toți răniții din spitale. 1. „Unu teneru, băiată de prăvălia, bătută și rănită la tâmpla drepta, de către nescetineri. 2. „Unu Temelia, jungiata în spate și avândă pe capu numeróse răni etc. 3. „Unu Ilie Gâmbașiu, mortă, împușcată totu în spate, cu capul, fracturată în mai multe locuri etc. 1. „Fratele lui Popa Tache, anume Iancu Popescu, cu răni superficiale la capu etc. 5. „Unu Costache Ion, dulgherit, cu plăgi conduse pe capă, cumnată de soră cu Popa-Tache. 6. „Ună Grigore Ion, spectatore cum a zisă, ș’unul Dumitru Sandu Sucita, cu fontusii palbebrale. „Aceste suntă, adauge d. Turnescu, cașurile nenorocite ce cunoscu peste astăzi. “ D. Turnescu închiăiă cereada ca guvernulă se facă „procedurei legii electorale modificări, cari se de totăd’uă data ș’ua deplină libertate espresiunii votului ș’uă mai mare garanțiă vieții cetățeniloră“. Ne unimă cu d. Turnescu in ceea ce priveste îmbunătățirea legii electorale 1. Nă rugămă case se spuie ce procedură cunosce domnia-mea care s’asiure libertatea alegeriloră și viața cetățenilor, în contra bandiților și oficiali ? Suntă ani de cândă acești bandiți, avându poliția la ordinile loră, bată pe cetățeni, violază casele și chiară socrele loră, ș’acesta nu numai în timpul alegerilor, ci ’n cursul anului întregă. Cetățenii desperați recurseră la tribunale și ici calea isbutică a dobândi osândirea unora dintre bandiți. Care fu resultatură ? Unii dintre ei nu fură închiși, supt protestă că nu s’aă găsită, alții fură închiși și ’ndată grațiați prin in altăl decretă. Ce legi dérü pate găsi d. Turnescu spre a garanta viața cetățenilor, în zilele alegerilor, cândfi societatea ’ntrega este preda bandițiloră oficiali în totă cursul anului? Asceptândă legea proiectată de d. Turnescu, ne ’ntorcemü spre organilă guvernului, care scrise că noi „legitimămă și glorificămă asasinatură”. A explica că ușele cari producă sau potă produce crimele este dre a le justifica ? A Zice, spre exemplu, că miniștrii carii mănțină în funcțiuni pe prefecții dovediți de furi, cari lasă pe toți funcționarii séi se sărăcascâ națiunea prin abuzuri și jafuri; cari impună imposite d’acele ce sócu sorginul avuției naționale; carii voiră se de Austriei voia d’a’și face in România cu banii iei dă liniă ferată strategică; carii îi deteză apoi acea liniă, și luptă se ’i dé și construcțiunea și sploatarea iei, cari mărturiră, și prin cuvinte și prin fapte, că nu suntă miniștrii României, ci simplii aginți alingagiamintelor ce au luată cu străinii, este are a ’ncuragia noi hoitele, jafurile, ruina și ’nstrăinarea țarei ș’a ’mpinge națiunea la desperare și prin urmare la cele mai grave și mai periculose revoluțiuni, seuanatemă, din contra, servitorii adevőratei ordine și stabilități ? Temelia guvernului actuale este : Temeliă, Gâmbașiu, Hamalu, Sucitu, cota tota de bandiți, in capulă căreia este Popa Tache. Acestă îngrozitoră adeverü nu se mai póte nega. Primul-ministru a ținută conferințe publice cu Popa-Tache. In Zilele alegerilor, d. Buescu, luată din sala alegerii și condusu la poliție, vezu pe Popa-Tache în conferință cu prefectură poliției. Toți cetățenii din Bucuresci, de la membrii Curții de casațiune péné la simplu la particulară, au veZuta bandele funcționândă supt direcțiunea poliției și ocrotirea procuroriloră, a gendarmilor și chiară a oștirii. Parchetul din București, desființată în faptă de către puterea esecutivă, vezu crimele, protesta și ’nfera pe d-nil miniștrii prin nobila și patriotica demisiune a mai multor magistrați. Marea majoritate a junimii din București, legiști, medici, licențiați în științe, proprietari, refura crimele, înțeleseră pendulă și salutară în banchetul, dată ieri magistraților, demisionați restabilirea dreptului pe sântână séu tronă. In deșertă dérii se mai incerca guvernulă se’a i ascunzu fără delegile și se ’indrumnescu junimea în băiele de nordă. Bătrâni și juni din tóte partitele, din tóte profesiunile și din tóte stările, au vénutu, aă înțelesă și s’aă convinsă că 'ntregă societatea română este amenințată. Stăruimă dorit a crede că toți se voră ’ntruni, pentru că toți sciă că nici uă putere nu mai póte resista unei societăți care, venindu-se amenințată în esistența iei, s’aotărîtă a se salva. Atesta este astăzi speranța nóstra, și d’acea a cu fericire anunciămă țârei că puțină âncă, și domnia bandeloru, a jafuriloră, a ucideriloru ș’a lacomilor străini, va ’nceta. Ni se face cunoscută că d. Stratft a ’nțelesă că’l este peste putință a infusa unii sânge curată în vinele d-lui Lascara Catargi, ș’a refusatu ministerială ce i-se oferia. Acestă refusă ne îndemnă, ca sinceri conservatori și devotați stabilității, se Zißema astăzi aci miniștrilorü cea-a ce’l va r 0mâne întrega societate. DESTULU! timpuri se anunde că numeroși magistrați din Bucuresci și din alte părți și-au dată demisiunile, indignați d’aceste atentate la libertatea votului. Asceptămă cele mai întinse informațiuni, deru n’amă voită se ’ntâiziămă d’a nu da aceste amănunte, cari voră permiti se se aprecieze liberalismul guvernului principelui Carol de Hohenzollern.» Reproducemi după edițiunea de dimineață a numărului precedinte următorele: Astăzi la 10 ore Ziua, în strada Tergovîștel, No. 18, dómna Cojisca a fostă călcată de tâlhari. Casa este pe stradă, dómna are uă rana pe faclă, alta la bărbia ș’una la gâtă, démn’a murită ancă. Servitórea este ucisă. Se Ziu0 că i s’a furată uă sumă insemnată de bani. Ore totă roșii aă comisă acésta ucidere sau vechiele și nouele bande ale guvernului ș’ale poliției séle? Atlauiu, iup comiíutulSpunerii supt presă, că guvernulu maghiară ară fi interzisă din noă intrarea Românului pe teritoriul diferitelor naționalități din Ungaria. Așceptămă din partea direcțiunii poștale dă comunicare formale, spre a ’ntreba pe d-nii miniștrii se ne spuie cari din ceste doue decorațiuni sunt mai semnificative și mai onorătore: cele cari aă primită și primescă dumnelorii de la Nemți sau cele cari amă primită și primimă noî cești de la RomânulU. Citimă în Republica franceză de la 15 Maiu următorele: «Amă primită din România telegrame, cari ne informeză despre actele de presiune electorale comise de guvernă. Pretutindeni administrațiunea a ’ntrebuințată tóte mijlocele ce ’i stau în putere pentru a face se isbutescă candidații sei. Ea nu s’ară fi dată înapoi nici de la ’ntrebuințarea forței armate pentru a interzice scrutindă alegetorilor liberali. In același • . r.: » Magistratura română în ladă cu regimuri actuale. Bérladü, 17 Maiu, 1875. D-lui ministru de justiția și vă copiă redacțiunii ROMANULUI. Judeciulii Tutova află întristatorea veste că președintele tribunalului de Tutova, domnulu Vasile Mitrea, și-a datu demisiunea. Nu cunoscemu causa morale care s’a decisu a se retrage, putemü énse sei, d-le ministre, că magistratura română a perdutu un escelente magistrat, era judeciulu nostru va regreta totodeuna retragerea unui președinte ca d. Mitrea, care a rădicat prestigiul justiției și a scrutit a-și îndeplini datoria de magistrată cu atâta conșciință, cu atâta sfințenie și cu atâta independință. Perderea ne surprinde și ne consterneză în același timp. Recunoscința omului de bine datorită și virtutea ne face să va comunicama cu respecta aceste simțiminte. V. Ilomalo, A. Mavrocordată, Mihălcenu, Dimitrie Ionű, Ganea Pavelă, Apostolii Coroi, Bujorenu, M. A. Sturdza, Mircea Ionü, I. Chirănugă, Eugeniă Voinescu, Calotă, Iorgu I. Gâlcă, Ștefană Dobrovici, I. Istrate, Panaită Niculae, N. Corbea, Iancu Filipide, Colonelă Lupașcu, L. Costină, A. GeraBă, Grigore Mihăilescu N. Donciu, C. I. Miclescu, Niculae Filibiliu, G. Cerchez, Anton Velcovici, I. Neculaă, Ion Al. Sturdza, Christache Ionű, D. Vasiliu, Vasile Anastasia, A. F. Chiriacă, Costache Constantinescu, Grigore Matei, G. Constantinovici, Alecu Taraze, I. C. Săulea, G. Bucurescanu, G. I. Reșcană, A. Horsepiană, N. P. Furmuzache, Spinu V. Panaite, Frumuzache, Nicula, S. Neculaă, V. Dană, N. Filipide, Maior A. Racliș, D. Albu, Doctoru Codrescu, V. Gheorgeșcă, Pavelă Michailă. Reproducemü după Alegotorulu liberii urmatórea demisiune a d-lui N. P. Râșcană din funcțiunea de președinte al tribunalului de Prahova, secțiunea I, Domnuile ministre, Faptele constatate în demisiunile confraților fi mei de la Ilfovü și alte judeeie, cu ocasiunea alegerilor din Bucuresci, remâindü încă nereprimate și constatate legalminte, — ba, din contra, cei ce au ceruta pedepsirea culpabililor (cetățenii Fleva G. Florescu, Gherghelii) fiindu arestați, — prin acesta creându-se uă nouă stare de lucruri contraria legiloru actuale, este de datoria oricărui funcționaru ce ’și iubesce țera și drepturile sale sânte, și care este ’nsărcinatil cu aplicarea legilor, să se retragă din acestă misiune, supt administrațiunea d-vóstre. Prin consecință, amâonarea ve ruga se bine-voiți a me considera ca demisionară din postură ce ocupa. Primiți, ș. c. a. N. P. Rășcan fl. doctorii in dreptă de la universitatea din Gând (Belgia). Citimă in același zi ai’ă : «D. Atanasie Stoeinescu, copistă la cabinetulu instrucțiunii, a fostă destituită că n’a voită a contra semna mandatură de depunere dată contra d-lui N. Fleva»