Romanulu, mai 1875 (Anul 19)

1875-05-08

SERVICIULU TELEGRAFICII ALU­I ROMANULUI». Berlin, 18 Maiií.— Replica episcopatu­lui prusian, la rescripturi ministeriale din 9 Aprile tinde a justifica atitudinea episco­­pilor­ în privința dogmei infailibilității și declară că sântulă scaunu n’ar­l esita se sa­tisfacă tóte justele pretensiuni ale guver­nului germană. Roma, 18 Maiu.— Camera a încuviințată bugetule definitivă ale ministeriului de extorne pe 1875. Ministrulut a declarată că interesele Italiei se asociază cu intere­sele păcii și că asigurările ce primesce din partea guvernelor­ străine potu face pe Italia se privescă viitorul, cu încredere. •----------------------­-----------------------------— Bl'CMESCI, ,J FLORAKU. Ducele Decazes era membru al­ consiliului societății generale spaniole a creditului mobiliarii. Indata ce­ a primiti a fi ministru al­ Franciei, ducele Decazes a tri­­misü demisiunea s­a la Madrid, unde este reședința societății. Domnulfl Caillux ocupa funcțiunea de ingeniarii en chef la compania de Ouest, îndată ce­ a fost­ numită mi­nistru al­ lucrărilor­ publice a de­misionată, și a fost­ trecută în cadrul­ ingeniariloră de poduri și șiosele, în disponibilitate Miniștrii noștri­ n’aă voită a imita în acesta pe miniștrii francesi. Ip Daca case miniștrii din București n’aă voită să imite în cestiunile de moralitate publică pe miniștrii fran­cesi, vomă vede astăzi în cari părți rele aă imitată pe miniștrii din Berlin. D. Wuttke, profesore la universita­tea din Leipsig, a publicată un căire supt titlu : „fiarele germane și cum se formeză opiniunea publică.“ Ilustrulă profesore fu atacată pe morte. Inamici­­ensé,—<Jice Revue des deux mondes, care dă sema despre a­­césta scriere—aă bunulă d’a face ca, mai curându sea mai târziiă, nedreptă­țile loră sĕ ne procure amici; ș’acesta fu și sórt’a d-lui Wuttke, și cartea sea se vându, și prima edițiune fu epui­­sată. Numeróse fimdă revelațiunile ce face d. Wuttke despre presa germană, suntemă siliți a pune supt ochii Ro­­mănilor, numai câte-va estrase mai exisențiale din cele cari aă plăcută mai cu osebire ,miniștrilor­ din Bu­­curesci și presei scri*. „Ună directore de $țară a z isă: „Noi suntemă nesce curtisane; cine ține se aibă favorile nóstre, trebuie se le platéscä.“ La noi s’au ve^utü directori aî­­]ia­­reloră guvernamentale publicândă c’aă fostă cumpărați și nu li s’a plătită intregă prețuiți convenită. „Ună ministru a­d Jisă : „Nimică­reă nu se póte ’ntâm­­pla, căci­­ JiaxM0 ne aparțină.“ „Ună altulă: „N’avemă se ne tememă de opt­­i^aim­ea publică, fiindă­ că noi o fa­­cemö.“ La noi, miniștrii, neputândă se’și agonisescă de câtă vre două seă trei­­ fiare și judecândă țara dup’acele or­gane ale loră, aă <Jisă : — Opiniunea publică este uă fe­­meiă de ulițe.— . „Parlamentarismulă nu place mi­­niștriloră,­­zice profesorele de la Leip­sik, déru se ’nvoiescă cu dênsule; ei nu suprimă tribuna, dară o domesticescă. Nu le place libertatea presei, démü sclă că cu puțină dibăciâ potă se tragă dintr’énsa folose.“ Astă­felă dară miniștrii din Berlin instituiră m­ă biuron alü presei, flü înzestrară cu fonduri însemnate, în­tre cari fură ș’uă parte din averile se­­cestrate ale regelui Hanovrei și ale E­­lectorelui de Hesse, și lucru să merse guitanți. Tot­ ce se publică în cele mai multe ziare se scrie în acestă biurcă. La noi miniștrii găsiră consolințl de cumpărată cu prețuri scăzute, ș’astă­­felă Îi vözurama plătindă pe redac­tori oficioși cu abonamente silite și ’ncetândă pe tipografi și editori, ne­­plătindu-îe și silindu’l se 'l tragă na­­intea tribunalelor­, cum fură d-nii Weisse și Thiel. „Acestă sondă însemnată, spune d. Wuttke, se numesc„ Reptilienfond“ (sondă de reptile, de térétóre). La noi, vözurämä prin desbaterile membrilor­ fostei comune că se nu­mesce: fondură prostituțieloră. „Despre Ziariștii cari iaü instruc­țiunile loră de la biuroulă celă mare, adauge profesorele germană, se zice că iéü uă bală de noroiu: Schlammbächer.“ Lăsămă domi și noi pe ziariștii dom­­nilor, miniștrii aci, în baia de nord­ă, care se vede că ’ntremezá slăbiciunile loră mai bine de­câtă Balta­ Albă, și sfîrșimă rugându’l a ne spune în fine cum mai stă nobila, patriotica ș’ultra­­dinastica afacere a d-lorit miniștrii cu tipografii Weisse și Thiel. Băiele de nord­ă și opiniunea publică făptuită de Ziarele plătite ne con­ducă la ’ndouita alegere cu care o­­nor­a d. Lascara Catargi pe nobilele său susțiitoră domnulă Dumitru Ghika. ț­iarul­ Pressa a publicat o mai de­ună­ Zi­uă corespondință între d-nii cokmele Lecca și alesulul colegiului III din Bacäu. D. colonelă Lecca, vedându că nobilele organii ale ordinii se opri numai la primele două epistole, ne­trimise și conl­usiunea acestei inte­resante corespondințe. Publicám a doru­mat la vale, după cererea d-lui Lecca, întrega corespondință în cestiune, recomandându-o atențiunii publicu­lui în genere și ’n parte cugetării seriose a fiiului­ lui Grigore Vodă Ghika, alesurü procurorilor­ și suptprefecți­­lor­ de la Bacǎu. Primulű organii alü ministrilor­ a mărturisită în fine ca Gâmbașiu, Te­melia Trancă, Sucitu și tóta cota de ex-pușcăriași suntu membrii al partitei guvernului. Domnulü doctore și senatore Tur­­nescu intervine în afacerea bandelor­ și publică o­ listă de toți răniții din spitale. 1. „Unu teneru, băiată de prăvă­lia, bătută și rănită la tâmpla drepta, de către nesce­tineri. 2. „Unu Temelia, jungiata în spate și avândă pe capu numeróse răni etc. 3. „Unu Ilie Gâmbașiu, mortă, îm­pușcată totu în spate, cu capul, frac­turată în mai multe locuri etc. 1. „Fratele lui Popa­ Tache, a­nume Iancu Popescu, cu răni superficiale la capu etc. 5. „Unu Costache Ion, dulgherit, cu plăgi conduse pe capă, cumnată de soră cu Popa-Tache. 6. „Ună Grigore Ion, spectatore cum a zisă, ș’unul Dumitru Sandu Sucita, cu fontusii palbebrale. „Aceste suntă, adauge d. Turnescu, cașurile nenorocite ce cunoscu peste astăzi. “ D. Turnescu închiăiă cereada ca guvernulă se facă „procedurei legii e­­lectorale modificări, cari se de totă­­d’uă­ data ș’ua deplină libertate espre­­siunii votului ș’uă mai mare garan­­țiă vieții cetățeniloră“. Ne unimă cu d. Turnescu in cee­a ce priveste îmbunătățirea le­gii elec­torale 1. N­ă rugămă case se spuie ce procedură cunosce domnia-mea care s’asi­ure libertatea alegeriloră și viața cetățenilor, în contra bandiților și o­­ficiali ? Suntă ani de cândă acești bandiți, avându poliția la ordinile loră, bată pe cetățeni, violază casele și chiară socrele loră, ș’acesta nu numai în timpul­ alegerilor­, ci ’n cursul­ anu­lui întregă. Cetățenii desperați recurseră la tri­bunale și ici calea isbutică a do­bândi osândirea unora dintre bandiți. Care fu resultatură ? Unii dintre ei nu fură închiși, supt protestă că nu s’aă găsită, alții fură închiși și ’ndată grațiați prin in altăl decretă. Ce legi dérü pate găsi d. Turnescu spre a garanta viața cetățenilor, în zilele alegerilor­, cândfi societatea ’n­­trega este preda bandițiloră oficiali în totă cursul­ anului? Asceptândă legea proiectată de d. Turnescu, ne ’ntorcemü spre orga­­nilă guvernului, care scrise că noi „legitimămă și glorificămă asasina­­tură”. A explica că ușele cari producă sau potă produce crimele este dre a­ le jus­tifica ? A Zice, spre exemplu, că miniștrii carii mănțină în funcțiuni pe pre­fecții dovediți de furi, cari lasă pe toți funcționarii séi se sărăcascâ na­țiunea prin abuzuri și jafuri; cari im­pună imposite d’acele ce sócu sorginu­l avuției naționale; carii voiră se de Austriei voia d’a’și face in România cu banii iei dă liniă ferată strate­gică; carii îi deteză apoi acea liniă, și luptă se ’i dé și construcțiunea și sploatarea iei, cari mărturiră, și prin cuvinte și prin fapte, că nu suntă miniștrii României, ci simplii aginți al­ingagiamintelor­ ce au luată cu străinii, este are a ’ncuragia noi h­o­­itele, jafurile, ruina și ’nstrăinarea țarei ș’a ’mpinge națiunea la despe­rare și prin urmare la cele mai grave și mai periculose revoluțiuni, seu­ana­­temă, din contra, servitorii adevőratei ordine și stabilități ? Temelia guvernului actuale este : Temeliă, Gâmbașiu, Hamalu, Sucitu, cota tota de bandiți, in capulă căreia este Popa­ Tache. Acestă îngrozitoră adeverü nu se mai póte nega. Primul­-ministru a ținută confe­rințe publice cu Popa-Tache. In Zilele alegerilor, d. Buescu, lu­ată din sala alegerii și condusu la poliție, vezu pe Popa-Tache în con­ferință cu prefectură poliției. Toți cetățenii din Bucuresci, de la membrii Curții de casațiune péné la simplu la particulară, au veZuta ban­dele funcționândă supt direcțiunea poliției și ocrotirea procuroriloră, a gendarmilor­ și chiară a oștirii. Parchetul­ din București, desfiin­țată în faptă de către puterea ese­­cutivă, vezu crimele, protesta și ’nfera pe d-nil miniștrii prin nobila și pa­triotica demisiune a mai multor­ ma­gistrați. Marea majoritate a junimii din Bu­curești, legiști, medici, licențiați în științe, proprietari, refura crimele, înțeleseră pendulă și salutară în ban­­chetul, dată ieri magistraților, de­misionați restabilirea dreptului pe sântână séu tronă. In deșertă dérii se mai incerca gu­vernulă se’a i ascunzu fără de­legile și se ’indrumnescu junimea în băiele de nord­ă. Bătrâni și juni din tóte partitele, din tóte profesiunile și din tóte stă­rile, au vénutu, aă înțelesă și s’aă con­vinsă că 'ntregă societatea română este amenințată. Stăruimă dorit a crede că toți se voră ’ntruni, pentru că toți sciă că nici uă putere nu mai póte resista u­­nei societăți care, venindu-se amenin­țată în esistența iei, s’a­otărîtă a se salva. Atesta este astăzi speranța nóstra, și d’acea­ a cu fericire anunciămă țâ­rei că puțină âncă, și domnia ban­deloru, a jafuriloră, a ucideriloru ș’a lacomilor­ străini, va ’nceta. Ni se face cunoscută că d. Stratft a ’nțelesă că’l este peste putință a in­­fusa unii sânge curată în vinele d-lui Lascara Catargi, ș’a refusatu ministe­­rială ce i-se of­eria. Acestă refusă ne îndemnă, ca sinceri conservatori și de­votați stabilității, se Zißema astăzi aci miniștrilorü cea-a ce’l va r­ 0­mâne întrega societate. DESTULU! timpu­ri­ se anund­e că numeroși magis­trați din Bucuresci și din alte părți și-au­ dată demisiunile, indignați d’aceste a­­tentate la libertatea votului. Asceptămă cele mai întinse informațiuni, deru n’amă voită se ’ntâi­ziămă d’a nu da aceste amă­nunte, cari voră permiti se se aprecieze liberalismul­ guvernului principelui Carol de Hohenzollern.» Reproducemi după edițiunea de dimineață a numărului precedinte ur­­mătorele: Astăzi la 10 ore Ziua, în strada Ter­­govîștel, No. 18, dómna Cojisca a fostă călcată de tâlhari. Casa este pe stradă, dómna are uă rana pe faclă, alta la bărbia ș’una la gâtă, dém­­n’a murită ancă. Servitórea este ucisă. Se Ziu0 că i s’a furată uă sumă in­semnată de bani. Ore totă roșii aă comisă acésta ucidere sau vechiele și nouele bande ale guvernului ș’ale poliției séle? Atlauiu, iu­p comiíutulS­punerii supt pre­să, că guvernulu maghiară ară fi interzisă din noă intrarea Românului pe te­ritoriul­ diferitelor­ naționalități din Ungaria. Așceptămă din partea direcțiunii poș­tale dă comunicare formale, spre a ’ntreba pe d-nii miniștrii se ne spuie cari din ceste doue decorațiuni sunt­ mai semnifi­cative și mai onorătore: cele cari aă pri­mită și primescă dumnelorii de la Nemți sau cele cari amă primită și primimă noî­­ cești de la RomânulU. Citimă în Republica franceză de la 15 Maiu următorele: «Amă primită din România telegrame, cari ne informeză despre actele de presi­une electorale comise de guvernă. Pretu­tindeni administrațiunea a ’ntrebuințată tóte mijlocele ce ’i stau în putere pentru a face se isbutescă candidații sei. Ea nu s’ară fi dată înapoi nici de la ’ntrebuin­­țarea forței armate pentru a interzice scru­­t­indă alegetorilor­ liberali. In același • . r.: » Magistratura română în ladă cu regimuri actuale. Bérladü, 17 Maiu, 1875. D-lui ministru de justiția și vă copiă redacțiunii ROMANULUI. Jude­ci­ulii Tutova află întristatorea veste că președintele tribunalului de Tutova, domnulu Vasile Mitrea, și-a datu demisiunea. Nu cunoscemu ca­usa morale care s’a decisu a se re­trage, putemü énse sei, d-le ministre, că magistratura română a perdutu un escelente magistrat, era judeciulu nostru va regreta toto­de­una re­tragerea unui președinte ca d. Mitrea, care a rădicat prestigiul­ justiției și­ a scrutit a-și îndeplini datoria de magis­trată cu atâta conșciință, cu atâta sfințenie și cu atâta independință. Perderea ne surprinde și ne conster­­neză în același timp­. Recunoscința omului de bine datorită și virtutea ne face să va comunicama cu respecta aceste simțiminte. V. Ilomalo, A. Mavrocordată, Mihălcenu, Dimi­­trie Ionű, Ganea Pavelă, Apostolii Coroi, Bujo­­re­nu, M. A. Sturdza, Mircea Ionü, I. Chirănugă, Eugeniă Voinescu, Calotă, Iorgu I. Gâlcă, Ște­fană Dobrovici, I. Istrate, Panaită Niculae, N. Corbea, Iancu Filipide, Colonelă Lupașcu, L. Cos­­tină, A. GeraBă, Grigore Mihăilescu N. Donciu, C. I. Miclescu, Niculae Filibiliu, G. Cerchez, An­ton Velcovici, I. Neculaă, Ion Al. Sturdza, Chris­­tache Ionű, D. Vasiliu, Vasile Anastasia, A. F. Chiriacă, Costache Constantinescu, Grigore Ma­tei, G. Constantinovici, Alecu Taraze, I. C. Săulea, G. Bucurescanu, G. I. Reșcană, A. Horsepiană, N. P. Furmuzache, Spinu V. Panaite, Frumuzache, Nicula, S. Neculaă, V. Dană, N. Filipide, Maior A. Racliș, D. Albu, Doctoru Codrescu, V. Gheor­­geșcă, Pavelă Michailă. Reproducemü după Alegotorulu li­berii urmatórea demisiune a d-lui N. P. Râșcană din funcțiunea de pre­ședinte al­ tribunalului de Prahova, sec­țiu­nea I, Domnuile ministre, Faptele constatate în demisiu­nile confraților fi mei de la Ilfovü și alte judeeie, cu ocasiunea alege­­rilor­ din Bucuresci, remâindü încă nereprimate și constatate legalminte, — ba, din contra, cei ce au ceruta pedepsirea culpabililor­ (cetățenii Fleva G. Florescu, Gh­erghelii) fiindu arestați, — prin acesta cre­­ându-se uă nouă stare de lucruri contraria legiloru actuale, este de datoria ori­cărui funcționaru ce ’și iubesce țera și drepturile sale sânte, și care este ’nsărcinatil cu aplicarea legilor­, să se retragă din acestă mi­siune, supt administrațiunea d-vóstre. Prin consecință, amâ­onare­a ve ruga se bine-voiți a me considera ca demisionară din postură ce o­­cupa. Primiți, ș. c. a. N. P. Rășcan fl. doctorii in dreptă de la universitatea din Gând (Belgia). Citimă in același zi ai’ă :­­ «D. Atanasie Stoeinescu, copistă la ca­­binetulu instru­cțiunii, a fostă destituită că n’a voită a contra­ semn­a mandatură de depunere dată contra d-lui N. Fleva»

Next