Romanulu, iunie 1875 (Anul 19)

1875-06-11

* DEPEZITELEGRAFICE. (Serviciule privatü ale Monitorului) Viena, 19 Iunie.—Se asigura ca, cu ocasiunea intorcerii imparatului Alesandru, va ave loc sua intrevedere a imperatiloru Rusieĭ si Austrieĭ in Boemia, probabile la Eger. ANULU ALU NOUE SPRE-flECELEA Redactiunea Administratiniea Strada Domnei, No. 14 VOIESCE .1 VEI PUTE Ori ce cereri pentru Romania se adreseza la administratliunea íjtazului. ANUNCIURI In pagina IV, spatial 30 litere petit 40 bani. In pagina III, buia petit 6 let. A se adresa LA PARIS; la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugéne Miooud.No. 81-A Flett Street, Loudon, E. C. LA VIENA: la d-ní! Haasenstein gi Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se reiasa. 20 BANI EXEMPLARULU. Serviciulu nostru telegraficu ne-a anunciatu mai de una^i cá mai mul^! ministrii unguri au sositü la Viena spre a delibera, supt presedin^a imparatului, in privin^a conven^iunii vamale ce voiesce a inchiria Austro- Ungaria cu Romania. Relativü la acéstá cestiune, écé ce citimü acum in la Bépublique f ran$aise: „Le telegrafieza din Viena catre (Jiarul) Standard cu ’u ^iunie 11 Iuniu s. n. s’a snritit un conferin^a supt pres edin^a imparatului, in presiu^a comitelui Andrassy s’a membriloru ministerielor cisleithan §i transleitan, care n’a avut de resultatü de catü unu nou refusa din (A) Editiunea de sera BUCURESCI, "# CIRESIARU Atata de devotati suntu actualii consiliari ai principelui Carol cause si intereseloru romanesci, in catu numai rivalitatea dintre straini si lacomia nemesurata a unora din ei ne -apai scapa cate ua data de un ruina si aservire completa. Astafelu s’a intamplatu cu functiunea Oituz, care se scie cati displacea Rusiei. Astafelu s’a intamplatu cu tarifele vamale , cari trebuiau se se aplice de la 1 Ialia si cari s’au suspendatu din ordine straine. Se scie ca aceste tarife, contra principieloru de economia nationale, favorizau produsele austriace, in marea dauna a comerciului si a nascéndei nóstre industrii, si loviau numai produsele francese si englese, de a carora concurin^a n’avemu a ne protege afla de multa, caci n’avemü se ne apucámü de fabricata fcesuturi si obiecte de luxu ca cele ce ne vina din Francipi Englitera, nici produse incompatibile cu natura producerilor nóstre, cum sunt multe produse englese si francese. Astafel, in fine, póte s’avema fericirea sa ni se intample acum si cu convențiunea comerciale cu Austrouligaria. In acesta conventiune patriotii consiliari ai principelui Carol acordasera totü, sacrificaserä cu usiurin^a de a urma tote interesele economice românesci ; с i pentru a arunca pu^inu pulbere in ochii votatorilor din Camere si a se putu lauda cu ceva in organele loru de publicitate, nu cerusera in schimbu decat o singura desfiint are a taxeloru puse de Austro-Ungaria pe cerealele nóstre, ea si cand o singura agricultura arü puté se fi indestulatare pentru prosperitatea unui Statu, caci candu n’am fi probata ca celü mai bogata Statu agricola ajunge in cele din urma la ruina, déca nu adauge si industria la producerea sea, cǎci vine una momentu când valorile intrate pe cerealele esportate nu mai potu se compenseze cele efite pe produse industriale importate. Ei bine, cu tóte ca consiliarii principelui Carol nu cerura de cata acesta singura avantagiu in schimbulu sacrificarii intorii celora-lalte interese nationale, si cu tóte ca nu ’la cerura de cátü pentru ca alta felu nu se puteau presinta nici ’naintea Camerei, nici 'naintea publicului, nici 'naintea presei, totusi ministrii unguri ilu refusara, dupa cum asigura diarfile straine. Nesa^tulü ungurescu cere totu de la noi, fara nimica in schimbu: se ’i dámü uá milá, elu nu ne va cede ’i noué una macaru. Binecuventatu si nedesmintitü fiá énsó de asta-data acesta trata fiü nesatin, caci póte elu ne va scapa de pericolulu economica ce ni ’lu pregatiau actualii consiliari ai principelui Carol. Facu-se ca trufia crescenda mereu, singurii se nu cedeze de locu la plecatele rugaciuni ale guvernului din Bucuresci; si astafel a voma binecuventa pe inamicii némului romanescu ca ne-au scapatu de uciderea economica, si prin urmare si de aservirea politica, ce ne-o pregatescu ministrii $ifi Románi ai lui Voda Carol. Fiindu ca nu ne mai este permisa noua Românilor, se traimit in Romania pentru noi engine, pentru fericirea s i prosperitatea acestei ^ori, ci numai pentru a indestula poftele, interesele s i scopurile straine, cu pre ^iulu ruinei ›i aservirii nóstre, nu putemu face alta felu de câtu se ne opunemu mereu ›i din tóte puterile acestui fatalu curentu. Mai presusu de convenţ iunea cu Austro-Ungaria, despre care vorbirámü ieri, mai urgenta de câtu cestiunea tarifeloru, a convenţ iuniloru comerciale ›i a tutori celoralalte cestiuni relative la indestularea intereseloru straine, este astaz I la ordinea Jilei proiectulu de lege pentru acordarea totala straini a nouelor concesiuni de cai ferate, pentru valorea de 50,588,235 lei, admitandu ca emisiunea capitalului trebuitoru s’arü face pe 85, cumu promite guvernulu. Avem inainte ne proiectulu de lege, prin care guvernulü cere de la Camera se sanctioneze contractulu inchiriata deja cu societatea des Ba~tignolles. Espunerea de motive a acestui proiectu ne punemu positiune de-a vedea lamuritű realitatea si buna-credinta cu care guvernulu a procedatü in speudo-concursulu ce am iuutit, ca se pótu preferi cu orice pret ü pe predestinata companie des Batignolles, care in Romania n’a fostu, nu este si de buna-sema nu va fi de cata tota societatea austriaca Staats-Bahn. Se scie ca societatea des Batignolles, sau casa Gouin, este aceea care a construita pentru compluiü societatii Staats Bahn deplorabila linie Pitesci-Slatina. Fara a intra asta^í intru o desbatere intinsa si aprofundata a cestiuuii, vom arunca un repede ochire numai asupra expunerii de motive. Voma constata din acesta actü ca pretinsulu concursu ce sa muta la ministeriulu lucrariloru publice, n’a fostu de câtü una mi^locu pe atata de simplu pe câturi de neleala de a se asigura, dupa credinã a guvernului, isbénda in favorea concesionarilorü predestinati. In adeverü, se publica unu concursü prin oferte sigilate si fara perspectiva de supralicitare; guvernulu isi reserva numai dreptul de-a admite oferta ce o va gasi mai buna si de a o modifica in unna, déca va gasi de cuviint á, ipreuna cu propultorul. Deci, in orice ocasiune analoga, in care lucrurile s’ar petrece cu realitate §i buna-credin^á, guvernulu arü alege la deschiderea sumisiunilor pe aceaa ce aru oferi conditiunile cele mai avantagiose, с’ar inapoia pe cele-lalte propultorilorü. Ar ia are a procedara d. Teodora Rosetti s i cu colegii d-sele? Din contra, dumnelorü au facutü din concurs uá specula culpabile in favorea societä^il des Batignolles-Staats-Bahn : dupa ce au luat cunoscinta de tóte sumisiunile, apoi inin^elegere cu singura societatea de Batignolles, сi folosinduse de tóte sumisiunile depuse, au mersu complicitatea pene a modifica impreuna cu caieturü de insarcinári, au facut reduceri insemnate la constructiuni ›i nateriale, §i asupra acelora modificari au formatu noua preturi ›i noua condit iuni. Astafelu, de unde prin oferta sea sigilata societatea des Batignolles ceruse pretumln cele mai urcatü, adica 50 de milione efective, in urna modificarilor facute caietului de Insarcinári,~avendu in vedere s i sumisiunile celoralalti concurent i, — guvernulu presinta camerei unu contracta cu acea societate aratandu cifra de 43 de milióne. §i societatea románesca, care prin sumisiunea sea ceruse unu pre^ü ce se reducea la efectivulu de vre 43 de milióne, fu lasata cu totulü afara din tratari. Apoi nu este vedita aci predestinarea societatii des Batignolles-Staats- Bahn ? Nu este vedita cu respingerea propuneriloru románescu era decisa de mai nainte, oricâtu de mari art fi fostu avantagiere loru ? . • . Sé ié Camera, décà mai are catu›I de pu^ina demnitate ›i sim^a románescü, se ip ofertele p gilate ce s’au depusu la ministeriulu lucrariloru publice, с i se va convinge décà avemü saa nu dreptate : va vedea déca pretinsula concursu a fostü alta ceva de câta va specula in favorea societatii straine, destinata a i se da cu ori ce pret o concesiunea; va vedea déca respingerea societatii romane nu era decisa de mai ’nainte, ori cata de avantagiose art fi fosta conditiunile propuse de dénsa. De felu, concursul se face prin oferte sigilate asupra unorü conditiuni, asupra unui caietu de insarcinari bine determinata; in urma se modifica in intelegere cu unu singura concurenta acele condit iuni, acelu caietu, s i acesta lucrare s’ar putea pre numi reale, consciinciósá, seriósá? Déca ministrulu cu intentiuni bune s i reale a erenitü ca trebuie se modifice §i se facu reduceri insemnate in caietulu de insarcinári, pentru ce n’a facut-o acésta pe faciá, sérü nu in particulara, cu multi singurii dintre concuren^i7- Pentru ce nu comunicati tutori concuren^ilorü caietulii de insarcinari modificatü, invitandu’i se infocioseze pentru a doua ora propunerile lorü in consecin^a acelora modificari? Pentru ce numai unulti dintre concuren^i se beneficieze In particularii de modificarile ›i reducerile facute? Ore un asemene procedere nu dá pe faciori prealabile ›i culpabile in^elegere ? Déca societatea des Batignolles, care in oferta sea sigilata ceruse pre^ulü cele mai urcata de 50 de milióne, a pututü reduce 7 milióne in urma int elegerii sale cu ministrulu, are ceilalti concurenti precum societatea româna, n’am mai fi putut perduce nimica. Afará de acésta, seriosü este ca uá maré societate, cum se pretinde cá este societatea des Batignolles, se cérá unü pre^iü atátü de esageratü, in cátü se pótá reduce 7 mi lióne din 50? Ore uá asemene particularitate, ce misósá a treburi eveesci — cum se $ice in termem' familiar! — a recomandatü societatea des Batignolles la alegerea d-luí Teo dorü Rosetti ? §i nu cumü-va d-sea a despretoxita societatea romanesca, fiindu-ca ea a avutu seriositatea §i buna-credinta de a cere de la inceputu justitlu pre^a, la care abia s’au coboritu concesionarii privilegia^i, dupa lungi tratari si insemnate reduceri in caietulu de insarcinári ? Pentru asta^i ne margiuimü numai la aceste observari, cari facu vedita pe de uá parte predestinarea societatii des Batignolles-Staat-Bahn la acapararea §i a acestora cai ferate, сi a acestorü milióne ale României, iéra pe de alta probéza decisiunea preconceputa de-a respinge cu orice pret in societatea románesca, ca se tip se atinga principiulu fundamentala ale regimului actualü: „totu pentru straini, nimica pentru Români. “ In numerulü viitorii voma incepe u o desbatere mai intinsa, ci sperama a convinge pe oricine nu are cuvinte nemarturite de-a nu se lasa convinge, cá piar cu séma canda se admite „sistema de constructiune pe sema statului,“ este mai multa de catu absurdu ›i cu desaversire nejustificabila de-a se concesiona lucrurile altora de catu Româniloru ›i numai Româniloru. Sinodulu, Senatulu §i Camera, intrunite apoi in colegiu electorate pentru alegerea Mitropolitului Moldovei с i Sucevei, au alesu pe Em. Lea Iosif, actuate episcopii de Argessi, cu 140 voturi din 181 votanti. POST-SCRIPTUM In urma alegerii mitropolitului Moldovei si Sucevei, camera, despartindu-se de senatü, s’a ocupat, in sediu,a publica de aici, cu urmatórele lucrari: a ascultatü adresa consiliului de ministrii, prin care i-se comunica cu Mariasca va primi comisiunea cu adresa camerei Joul, la 11 ore dimineta; a luatü cunoscinjta de petiiunea intreprinz ötorelui Crawley, care cerea i se lua ia bagare de sema si propunerea sea pentru calea ferata Ploiescí-Predelu. D. G. Ghiju a cerut sa se imprime tóte propunerile, darü majoritatea, In unire cu guvernulu, nu ’i admita cererea. Ministrul de financie presinta proiectulu de lege pentru amânarea aplicarii tarifelor vamale. D. G. Chisu explica ca simpla presintare a proiectului nu se póte considera ca una respunsa la interpelarea la care s’a asociatu gi d-sea, era d. Moruzi se declara satisfacuta. D. Chiru ’gi apropriaza interpelarea, rugandu gi a-i pe ministrulu respectiva se respund á in terminulu regulamentara. D. Vernescu cere urgina pentru proiectulu in cestiune, gi cererea i se admite. D. G. Bratianu anunciá uá interpelare pentru starea sanitara a érei, gi, voindü s’o desvalte, biuroulu dü opresce gi ministrulu de interne dü rogá s’o amáne , pentru altá §i. In fine se voteza proiectulu de lege pentru acordarea unui imprumutu de 42.000 fr., plata desfiintailoru judecatori de pace cl. III pe timpulü cati au funcionatu. In JRCURI, 11 IUNTU, 1875. SI LUMINEZATE §1 YeTJI *7 ' ABONAMENTE la Capitale: un anii 48 lei; g&e Inai 24 lei; trei luni 12 lei; un luna 5 lei; In Distride: un anii 58 lei; goge luni 29 lei; trei luni 15 lei; un luna 6 lei. Francia, Italia 51 Anglia pe triruestru, ír. 20. Austria gi Germania pe triiuestru, franci 18. A se adresa LA PARIS: h d. Darras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5, gi la Havas, Laffite & Onie, Place de la bourse. LA VIENA : la d. B. G. Popovicl, Fleisch* markt, 15. Articnlele nepnblicate Be verő arde. partea ministrilor unguri d’a desfíința drepturile asupra cerealelorü, ceea ce face áucá uá datá ’ndouiólá Inchiriarea tratatului cu Romania." Care va fi acum atitudinea guvernului Catargi-Boerescu in facia atâtora pretensiuni ale Austro-Maghiariloru, atata de ficnitóre intereselor nóstre economice si national! ? Nu scimti. Cea a ce scimii este informatiunea ^Harulile Danube din Viena, pe care amu reprodusu-o in Románulu de la 6 ale cuvintei, сi care ne-a facutu cunoscuta ca d. Costa-Foru se afla re’ntorsa din Bucuresci si „cu totulü face sa se crez á ca negocierile relative la ichiliarea conventiunii vamale Intre Románia si Austro-Ungaria voru lua d’aci ’nainte va fosa mai repede si mai deci fietare“. Se pote dori ca in sesiunea actuate „a chiuma-iloru“ sau in sesiunea ordinara viitóre, negocierile In cestiune se ia va lasa „mai repede“ si „mai deci“etóre“, casé negresita contra intereselorü României, caci pentru Austro-Ungaria inchiriarea unorü asemeni conventiuni e un cestiune de vié^á. Ca dovada despre acesta suntü urmatórele linii dintr’un corespodinta din Viena a ziarului le Siècle din Paris : „Conventiunile vamale si comerciale suntu in acesta momentu la ordinea Jilei intrunat modai cu totul speciale. Austro-Ungaria, suferindü anca de teribila elisa din 1873, cauta cu dreptu cuventa in debufeuri oferite comerciului séa fi industriei sale mojlacele d'a lupta cu ore care avantagia contra consecintelor desastrese ale acestei clise prelungita fara sfirsita. “ Este mai multu timpu de cându Románulu arata -i demonstra ’n tóte modurile ca Austro-Ungaria voiesce se facá din Románia, prin conventual impuse, unu debufeu prin care se’si scurgu tóta industria si comerciala, ucujendu in nascere comerciala si industria a erei nóstre. . Este mai multu timpu de candu neama intelesü f’ama probata ca vecina nóstra are misiunea de la marele cancelariu alu Germaniei a cauta, cu ajutorulü d-lui de Andrassy, prin tóte mijlócele posibile, si chiar prin colonisare deghisata, — cum e la noinavalirea Evreilor, si Nem^iloru, ce merge crescéndo, — ca se germaniseze ^érile din valea Dunarii, si, de s’ara puté, tóta Europa, tóta lumea. Cu tóte acestea ministeriulü Catargi, chiar acum, cand tendintele Nemtlorü nu mai suntu una secreta, ne spune in camera, in aplausele si vociferárile „chiamatlorii sél“, c'aiestea sunt povesti, si atata e indestula pentru ca fotele séle salariate se ’i dea titlulu de mare cancelaru si sé ’la rege duiosu a merge inainte „drágu£ ulu“ pe calea apucata. Ca nu dovédá euséca semnalurile nóstre despre germani care nu suntu „povesti“, ci curate realizat, citescu „drágu^ulú marele cancelaru“, impreuna cu „chiamati“ sél, urmatórele linii reproduse dupa ia.rurile Soleil din Paris, din cari se constata ca éusa si puternica Rusia a ’nceputü a se ingriji de pornirile germanismului: „Gazeta rusa din St. Petersburg a publicata de curénda unu articlu forte violinte, in care semnaliza invasiunea Wolhiniei, unde in 12 ani au sosit péna la 5000 familii germane, represintandu 25,000 persóne, cari posedà deja in proprietati séu in mosii peste 70,000 ectare de terenu. „Acésta invasiune pacifica alarmeza ca dreptu cuventa pe Ru§í, cari cunoscu rapacitatea, cupiditatea Germaniloru, persisting spru a se alipi d’unu solii fertile pentru a esploata filamentul a si pe oment.