Romanulu, iulie 1875 (Anul 19)
1875-07-24
ANULU ALU NOUE SPRE DECESEA VOIE8CE ȘI TEI PUIE Otîta cereri pentru România se adresa administrațiunea J tarului. ANUNCIURI în pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 0 lei. A se adresa LA PARIS : la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA s la d. Eugéne Miooud, No. 81-A ' Fleet Street, London, E. C. Li TIENA: la d-nîi Haasenstein și Vogler, Wall6sobga8se 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. ^ SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI.» L Viena, 3 Iulie. — Imperatură a primită pe principele Milan al Serbiei in audiență, care a ținutii uă jumătate oră. Deși nu se scie anca nimicit asupra celoră ce s’au vorbiții în acesta audiență, 4'milă Die Presse declară că pote confirma că Austria, în perfectă î nțelegere cu Rusia și Germania, va esplica netedă principelui Serbiei că pacea trebuie a se menține și că atitudinea Serbiei trebuie se fie strictă corectă. Guvernul turcescă cu totulu asigurată vede cu satisfacere trimiterea de ajutore, în curânde, trupelor austriace, destinate a supraveghia fruntaria. Cercurile oficiale de din Viena consideră rescula ca descrescendă. piarul. Corespondința politică din Viena află din sorginte autentică de la Roma că noutatea cum că Italia are intențiunea se ’nchiăie ună tratată de comerciu cu România nu este fondată. Italia, adauge Corespondința, numai atunci va lua uă decisiune, daca trebuie se ’nchiăie cu România convențiuni speciale, cândă va negocia cu Porta in privința reînvnirii tratatului dintre deusa și acestă putere. Noutatea respândită că imperatulu a dată visită principelui Milan nu este adevărată. Principele a primită visitele ambasadorilor Germaniei și Rusiei. Imosch (pe fruntaria Bosniei) 8 Iuliu. Noutățile din Herzegovina până la 28 Iulie sunt următorele: In luptele de Ungă Neveseuje și pe alte puncte, trupele otomane au fostă învingători. Misiunea episcopului de la Mostar și tabăra insurgințiloru a reușită. Popora^fPanea, cea mai mare parte catolică, din districtul Gabe, a fost convertită cu liniște la ordine. Calea spre Metcoviteh este liberă. Leopole, 3 Iulie. — Guvernatorele Galiției, comnitele Goluchowski, a murită ab Ja dimineți. JOUI, U ITLIII, 1875. lumikézate "§i vif X Xi In Capitale i un anii 48 lei j șese luni 24 l#I trei luni 12 lei; un lunii 5 lei In Districte: un anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; unt lunii 6 lei Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20 Austria și Germania pe trimestru,traut?î 18 A se adresa LA PARIS, la d. Durras-Haleo graine, rue de l’Ancienne come*die5, și la Havas, Laffite,C no. Place de la bourse 8/ LA VIENA : la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articolele nepublicate se vor fi arde.2 (A) Edițiunea de sera [>fg9SS=S9SS99SSSe= Redacțiunea și Admiții,frațiunea Strada Domnei, No. 14 BUCUM,23 c pt0^ 4 Augustă» Americanii au ceruții, prin concursă european, uă operă teatrală care se represinte perioda liberării Americei. Consilierii principelui Carol găsiră ’n sîitulu lorii unui omu, unii geniu putemă <fice d’astă-dată, care sciu se facă ’n câteva cuvinte epopea guvernământului sorii de noptea, enciclopedia lui, fotografia cea mai perfectă a sistemei domnitore, a simțimintelor ă iei morale și patriotice. — Acestă oma, acesta geniu, este d. iPiteraru Florescu. Epopea, tabloul, fotografia este discursulü său de la gara Târgoviștei. Fără iubire și fără ură, fără simpatiă sau antipatiă, se judece fiecare oma, d’ori ce opiniuni politice, d’ori ce condițiune, civilit sea militară, destulă numai se voiesc, se cugete, s’analiseze și se raționeze, s’afirmămă că se va roși și se va spăimenta la fie care cuventa ținsă, la fie-care simțimântă esprimatü de ministrulu de resbelü în facia a vre 25 de oficiali superiori, de bărbați inteliginți, învățați și morali. Nimică personale nu este între d. literară și noi. Ceva mai multă. Nu imputămă, ca individu, d-lui generală Florescu nici cuvintele rise, nici simțimintele esprimate. Aci domnia sea, solindü sea nesclindă, n’a represintatu persona sea, ci situațiunea, n'a esprimatu simțimintele și ideiele séle proprii, ci acelea ale sistemei domnitóre, și d’acea a cuvintele dise și simțimintele desvăluite cată s'atragă cea mai seriosă atențiune a tutorii omenilor, trebuie se ’ngrijescá și se 'nspăimente întrega societate română. Se nu ne ceru cititorulu se face műnă nouă analisă a discursului, căci fiecare cuvântu Ji să cere ună volumă întregă, fiecare simțimentă esprimata conține subiectul unei tragedii înfiorătore. Cea a ce neamă propusă este numai d'a provoca din cândă in caudă cugetarea tutoră Românilor, asupra acestei epopei, asupra sistemei domnitore, ș’a le 'nlesni studiulă prin órecari scurte și răpeai cercetări. Domnulă generală și ministru începu prin a <fice oșteniloră. — „Mie nu ’mi placă misterele.“ Cândă bandele de pușcăriași ajunseră a opera în lumina mare și ’n facia tutoră cetățeniloră, tutoră magistrațiloră și Curții înalte de justiția , cândă jafulă este organisată și prefecții iéü banii publici și depună in locă bilete de împrumutare, și cândă Camera se transformă ’n sultanumezată, și, divizându-se în două tabere, își aruncă una alteia acuzarea de precupeți ai averii publice, cum pate să mai placă misterele unui gen avară cândă vorbesce unoră oșteni luminați, învățați și morali, cari, siliți sé tacă, nu se potă opri d'a vedé, d'a cunosce și cugeta! Déca case miniștrii nu mai potă ascunde armatei actele loră , carii vor fi simțimintele iei în facia unei asemeni spăimântătore goliciuni ? Cum se va pute opri ea d’a ’și vice . — Primulă generală și ministrulă de resbelț îmi spune că se vorbesce de „revoluțiune“. — Elă adaugă : „Se vie, îi asceptäma.“ — Și, în momentulă când declară că’i „ascepta“, pornesce la Sant- Petersburg!!! Cum se vor ă pute opri oștenii d’a’și vice . — Primulă nostru generală și ministru de resbelü anuncă că revoluțiune, și apoi că ea nu va veni, fiindăcă....... „Românii suntă mișei“ ! — Revoluțiunile se facă de mai totă națiunea, și resculele de membrii unei singure partite. Elă ne vorbesce d’uă revoluțiune. Déca ense ne spune că, după domniamea, toți Românii suntă mișei, cum remânemă noi, și cum remâne mai cu séma celă care deciară că toți frații sei de sânge „suntă mișei“% — Déca fu vorba d’uă simplă rescula, de vesce simplii „ paraponisiți și Grecotei,“ cum ne’ndemna, ne esortâ „s’avemă tăria“? — Bănuiesce că suntemă și noi atâtă de fricoși, atâtă de mișei, după imbagiulă domniei-séle, încâtă s’avemă trebuință de îmbărbătare spre a lupta contra „unoră paraponișiți și Grecotei“? — Și cândă pune ’nainte-ne numai vesce simplii „paraponisiți și Grecotei,“ pentru ce ne ordonă „se ardenză pene la celă după urmă cartușiă“? — Cum noi, oșteni ai României, se ardenză pene la celă după urmă cartușiă, ca se ucidemă, în urma geagalmiloră ș'a d-lui Badea-sau, ce va fi mai rămasă cu vieță dintre cei câțiva paraponișiți și Grecotei? Și pentru ce acésta barbariă și lașitate, de cari s’ară rușina chiară călăii de profesiune!!! Cadavre!!! C! aci este ’nfiorătore, d-le generară, fotografia sistemei domnitore ce-ai pusă-o ’naintea armatei națiunii române! Strigândă ucidere și ierii ucidere, ș’ordonândă oficialilor, se 'nchidă și ochii și anima și se ucidă și ieră se ucidă, te ’inbătași, te strecurași in cimitirii, răpiși din mormântă cadavrulă unui frate de arme, îlă târâși în facia celorălalți frați ai sei și’i chiămași să se năpustescă asupră’i, se’să despuie de totă ce este mai prețiosă, și se’să palmuiéscu și se’să scuipescu, cu dumnezea și cu dumnezea! In facia celoră carii scii că aă dreptă lege se ’mpușce imediată pe celă care fură pe câmpulă morțiloră uă simplu obiectă, dumnezeu, primă generală și ministru de resbelu, ai cutesată se te năpustesc! asupra unui cadavru și se te ’ncercî se'i răpesc! și se’i mănânci ouerea! și nu te-am gândită că inima oșteniloră va tresălta de groză și consciința loră le va <fice: — Ce Situați mie! Ce teribilă sistemă ! Șacalii se conducă pe lei!!! Ai spusă osteniloră, d-le prim-generală și ministru de resbelț, că unulă dintre ei ș’a pusă consciința, onórea și patria la mezată, ș’ai adausă că „ai încredere in acela ostenă“. Déca vorbiaî dumnezea, éra un sistema, așia este că n'ai fi cutesată a tfice că te încreții in cei cari se vândűl Déca vorbiai dumnezeu, éra un sistema, așia este c’ai fi scrută că demnii, inteliginții și avățații oficiali către cari te-ai adresată nu potă suferi să aibă ’n sîuală loră, făr'a se afiora, ună frate de arme care se vinde, făr’a se fosori ei ânșii în demnitatea, in ouarea și ’n patriotismulă loră, ș’ai fi simțită ce se petrecea și ce trebuie să se petrecă ’u mintea și ’n consciința oșteniloră, cândă capulă loră le dechiară care ’ncredere în cei carii își vândă consciința, onorea și patria ? Sistema domnitare te-a copleșită și te-a tescuită, domnule generală, pena te face sé cutesi afice oficialiloră că frații loră de arme s’au vândutu la 11 Februarie, ș’ai adausă: „Și sciți că s'au vândutat“ Ești pe deplină convinsă, domnule generală, că toți oștenii sciți că nici unul din frații loră de arme nu s'a vândută. Cugetă cu sânge rece și spune ânsuți ce-aă simțită acei oșteni, a căroră devisă este onore și patria, cândă auziră pe capul ă loră afirmândă ceaa ce scie bine că este ună neadeverit, uă calomniă? Ce aă simțită, cândă văzură pe capul armatei închiriându-i într’uă cameră și lovindă cu pumnalură în onorea atâtoră bărbați și dintre cari unulă mortă? Cugetă și spune ce-aă simțită ei cândă se vor ura puși de dumnezeu în dureresa și critica posițiune d’a face séu d’a te deminți ? In casulă d’ântâră durerea, rușinea, mustrarea de cugetă. In casulă d’alădouilea revoltă contra Capului armatei în esercitarea funcțiunii. Cugetă și spune ce se răspund la ei consciințeî loră, când ea le va face" Deca 11 Februarie a fostă adtulă unoră consciințe vândute ș’ală unoră precupeți de consciințe, cum putemă servi p’acei precupeți, între carii unulă este președinte ală Camerei și două suntă astăzi chiară consilierii Capului Statului ? Deca 11 Ferbuariă a fostă să infamă vindere și cumpărare, cum generalulăi lostru este colegulă precupețitoră și cum participă la acea vânzare și cumpărare primindă, ca temelie a Statului română, fructele vânzării ș’ale precupețirii ? Cugetă, d-le generală, și spune ce se petrece în consciința oșteniloră cari scă deja, și ce se va petrece într’a celoră cari voră afla că generarulă Cretzulescu ți-a fostă trămisă douî marturî spre a’ți cere cuvântă d’acestă calomniă, ce i-se spusese că eșise din gura dumitele, și c’ai afirmată că réa a fostă informată, că nai Știu asemene cuvinte? Cugetă și spune ce vei face dumnezeu și ce voră cugeta și ce voră simți oștenii, cândă toți cei de la 1 î Februarie voră deciara ii publică că suntă datori acum să'și pecetluiască din vieță mormântulă soră, spre a te opri d’a merge să’i desgropi și pe dânșii și să furi ouerea ? Asta este domnule generală, că ’n acestă gravă posițiune țeratotă, in unire cu armata iei, va fi silită sĕ stinge : — Leii nu potă deveni șacali! Ieri la trei ore s'a închisă suptscrierea la împrumutul de 8,900,000 ală comunei Bucuresci, și s’a putută constata celă mai strălucită succesă. In locul ă celoră 8,900,000 lei ceruți de comună, supt scrierile s'au urcată la suma enormă de î1,185,000 lei. Pe cândă samsa rută Dimdai, avendă condițiuni multă mai avantagiose, n'a putută realisa Împrumutură în timpă de aprópe jumătate ană, cu tóte nemeritatele concesiuni și hatîruri ce i se făcură, fură destulăjile comunei, cândă se incredu proprielorărei puteri, ca sé acopere de cinci ori aprópe ună împrumută mai mare decâtă celă contractată cu Dimdal și cu uă dobândă mai mică. Se sperămă că acestă faptă va fi ună îndemnă puternică d'a rupe cu acea fatale deprindere de dispreță pentru noi rușine, deprindere a cărei consecință este esploatarea țărei de către speculanții străini. Felicitămă pe d. primară G. Mânu că s'a încrezută în puterile proprie ale orașiului Bucuresci. Resultatul ă l’a recompensată pe deplină de cugetarea mea românescă; și totă acestă resultata stigmatiseza pe miniștrii înstrăinării, cari daă’țara sistematică în esploatarea străinilor’, supt protestă că noi înșine nu putem ă se facemű nimică. Cândă era vorba de a se contracta împrumutură prin rentă, aretarâma avantagiele supt scrierii publice, și rugarămă pe d. G. Cantacuzino s’o adopte pentru acoperirea împrumutului; înse d-sea, cuprinsă de suflarea regimului domnitoră, împărtășindă prin contagiune neîncrederea și disprețul regimului pentru totă ce este românescă, preferi a contracta directă împrumutură in străinătate. Condițiunile erau bune pentru Stată; se pare că succesulă e deplină; dérü cari fură consecințele ? Astăzi cursulă rentei nóstre este căzută, casa care a contractată cu Statulă a făcută uă rea afacere, și astăfelă creditulă țărei în străinătate este iubită. Pentru a ’lă ruina cu desăvârșire, s’a votată a se mai da acum pe mâna speculanților străini,— și încă a celoră mai compromiși,— mă noă Împrumută ală Statului de 63 milione. Vomă reveni asupra acestoră grave cestiuni; câtă pentru astăzi, ne mărginimă a face urmatórele comparări: Guvernulă țerei întregi a avută nevoia de mă împrumută de 29 milióne, și fiindăcă nu s’a ’ncrezută în propriele puteri ale țarei, a contractată împrumutură în străinătate, atrăgându’și diferite dificultăți și neajunsuri, precum refularea cotei la bursa Parisului. Singurulă orașială Bucuresci a avută nevoia de mă împrumută de 8,900,000, și fiindă că s’a încrezută în propriulü săa credită și s’a adresată directă către publică, i s’a oferită un 8 milione, nr 29, câte a găsită Statulă cu multe neajunsuri în străinătate, ci 41,185,000. Fiă ca acestă esemplu celă puțină se serve de învățămaântă pentru viitoră, décapotă să învețe ceva aceia cari pară a purta lu sângele lară disprețulă pentru totă ce e românescă, și cari pară a fi făcută uăpartă nedisolubilă cu tendințele de înstrăinare ale regimului domnitorii. —»■ ...— 11 ,mm fieproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele : Londra, 30 iulie. — Camera lonjilor a adoptat din a treia lectură proiectului de lege relativă la concesiunea pentru construirea unui tunelu supt marină între Francia și Enghiera. Camera a votată in a doua lectură proiectul de lege pentru retragerea de pe mări a vaselor, cari nu mai suntű în stare de a circula fără pericle. Belgrad, 30 iulie. — că proclamațiunea principelui Milan a anunțată ieri, că va face că călătoria pentru câteva $1 ° in străinătate. Noptea apoi a și plecată la Viena, in celu mai strictă incognito. Madrid, 29 Iulie. — 11 Tiempe anunță că Don Carlos a ordonată poporațiunii civile din Estella seese din cetate în bonefile, din causa lipsei de nutrimente. La Lerida se afla 2000 captivi carliști. Palermo, 31 Iulie.—In ultimele alegeri municipale, s’aă alesă 19 liberali și 5 clericali. Versailles, 30 Iuliu.—Deputații au procedată prin birouri la alegerea comisiunii de permanență și resultatul este: 2 membri din Uniunea Republicană, 5 din stânga republicani, 4 din centrală stângă, 2 din grupa Lavergne, 4 din centrală dreptă, 4 din dreptă moderată și 4 din estrema dreptă. Adunarea a votat firă lege pentru fundarea de școli practice pentru agricultură. Paris, 31 iulie. —• La al douilea scrutină pentru alegerea unui deputată in itrsala Guadelupa, care s’a făcută la 4 iulie, s’a alesă, cum se ascepta, d. La cascade, candidată republicană, care a și desbarcatülele trecute la Toulon și va sosi în Paris as*ă- 41-