Romanulu, iulie 1875 (Anul 19)
1875-07-31
" ș"y." A. >. t ANULU ALU NOÜE SPRE PECELEA VOIESCE ȘI VEI PURE “ Oiî-ie cereri pentru România se mire* »*• S la administrațiunea «Ziarului. ANUNCIURI ii pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 Irkul la pagina III, linia petit C lei. A se adresa LA PARIS, la Havas, Laffite & Grile, 8 Place de la Bourse. LA IONIKAI Idol. Eugene Aíioiud,No. 81-A Fleet Street, London, L. C. LA 1IfcNA i la d ilit Haftseristein și Vogler, Wallfisckgasae 10. Scrisorile nefrancate se reinsa. 110 BARI ESEMALARULU, Redacțhmea șl Administratitroea Strada Dtfmneí, No. 14 la SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI.» Ragusa, 10 Augustă, sorginte slavă. — iusurginții au fost atacați ani dimineță de garnisona turcă din Trebinje. Turcii, voindă se iea monastirea Dure, fură respinși dup’uă luptă de 7 ore, in care a luată parte și cavaleria turcă. » (A) Editunea de séra ^sg aur rr T!275zsmmsmi ®,8fssm I JOUI, 31 ÍULltr, IS75. LTJMINÉZA-TE Și TEI W ABONAMENTE In Capitale : un axru 48 lot; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 5 lei; In Districtes un anii 38 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 leij Francia, Italia și Anglia pe trimestru, ft 20. Austria și Germania pe trimestru, franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle grains, rue de l’Ancienne comedie5, si la Havas,Laffite,C nne, Place de la tourse 8. LA TINAS la d. B. G. Foposicî, Fleisch, markt. 15. Articulele nepublicate se vemn arde. BUCURESTI, Ș ÎȘS! Ama spusă, spunemu și vomă spune guvernelorü ceea ce credemu că facu rău pentru națiune, și prin urmare și pentru ele însele. Guvernele, în loc d’a mulțămi celora cari le arăta greșelele, se supără, se necăjescă, și cândă safundă în rele, dau pe morte în cei cari le spună adevărulă, și lingușescă, aprobă și susțină pe cei carii le ajută întru a-și grăbi martea. Cunoscemü acestă tristă adevără, și cu tote aceste interesulă generale și conșciința ne impună se spunemă adevărulă. Ceea ce facemă pentru cei carii Tacă răulă, suntemă îmmiită detori se facemă pentru cei carii suferă. In ceea ce ne privesce, stăruimă a crede că suntemă dintre cei carii ș’au , împlinită mai desă amendoue aceste datorii, dintre cei carii credă că nici uă greșală nu trebuie se fie-o ascundemă rușine, și că nici uă lucrare după nu trebuie să se facă în taină și ’n întunerică. I . j • Omenii oficiali ad <Jisă adese că suntemă Revoluționari și conspiratori. f Revoluționari. .V da, déca prin revoluțiune înțelegă ,lupta, în lumina mare, pentru a face și oricare omă se ’și cunoscă drepturile , datoriele, și se lupte, execurmată și la viiața lui, pentru a face uuă pașiv mai multă ’nainte și pentru a convinge pe flăcare că nici-vă-dată nu va bine servită de câtă cândă se va servi eră însușî. Conspiratori nu, fiindă că totudeuna amă spusă adevărulă Domniloră și miniștriloră, și prin urmare nimeni nu ne póte imputa nouă când aceștia răstornă pe ceia. Să spunemă dorii tuturoră adeverului, să ne lă spunemă mai cu semă nouă ănșine, fiindăcă ne interesămă, câtă să ne interesemă de noi înșine mai multă de câttî ne dore anima de membrii unui guvernă vitregii, și toți uniți să mergemă astă-felă ’nainte, și totă nainte, pe calea cea luminosă și sigură ce ne-o deschide la fie care pasă dobândirea adevărului și deplinirea datoriei. Guvernul este rău. Asta este, suntemă cnsă datori să ne 'ntrebămă, fie care ’n parte, și toți împreună: — Făcutu-ne-amă datoria, și tóte de 50 mele, fiăcare ’n parte și cei minți împreună, pentru a lă opri d’a fi rău? jfc Adevărulă ne silesce să răspundemă : UU. Nu se va putea nega c’acestă adevără s’a spusă necurmată, de la 1857 și pân’acum, în colonele acestuia iară. . . Nu se va putea nega că s’a spusă atunci chiară când amicii noștrii eraă la guvernă. Abia s’a votată Constituțiunea și noi amă propusă ș’amă susținută formarea unei asociațiuni supt numele de „amicii Constituțiunii;“ lucrarea abia începută a căzută. La 12 Mai 1868, Camera a acordată, fără nici ună votă în contra,uă răsplătire națională directorului Românului. Elă, mulțumindă Camerei, declină onerea și binefacerea pe cuvăntură că : „Multe lupte au se fiă âncă, și au se fiă mari.“ Mai nimeni n'a voită a crede atunci acelă dureresă suspină, pentru i se? fiindă că vine mai lesne omului I .. „• i • . If.I* I f • să se bucure de ce are decâtă să se munească spre a opri mă rău care pare să nu vie. Fiindăcă, fiice Victor Hugo, „a prevede pare ime ori a se rătăci; adevărulă depărtată provocă Surîsulă. A riice c’mnă că are aripi,semănă absurdă, și cu tóte aceste este adevărată“. Suntă doui ani de cândă jiserămă t Românilor) din tote partitele . „Opiniunea publică strigă: — „Puterea esecutivă își calcă tóte datoriele. „Asta este. Dar noi, carii strigămă, ne împlinimă ore, celă puțină acum, uă parte măcară din datoriele cele mai imperióse? — „ Puterea esecutivă (suspină opiniunea publică) nu se mai ocupă decâtă de interesele sale proprii, în totală și n tate contrarii intereseloră generali. , „Asta este. Noi însă sacrificămă are micele nóstre interese personali și momentani, pasiunile nóstre, simpatiele și antipatiele nóstre, intereseloră generali și eterne? „Ună țipătă s’aude de la ună capătă la celălaltă ală țărei: — Miniștrii s’aă năpustită asupră-ne cu câni turbați și ne mușcă, ne sfâșiă și ne pună în periclu de turbare și de morte. „Asta este. Căci însă și noi, in locă da țipa ș’a fugi, nu mergemă spre dânșii, uniți și liniștiți, ca să se puie dănșii pe fugă, conformă naturei cânesci ? „Ancă că va. „■ Puterea esecutivă are uă partită in țeră ș’ună consiliară și conducătoră în afară. „Să nu ni-se ^ică că partita sea din întru se compune de leșinături, de borfași, de hoți, de tâlhari, de aginții și tovarășii lui Papa Tache ș ai lui Hanaiu. Oricare ar fi acestă partită, câtă seă bandă, ea este: ș'oricâtă amă desprețui-o , esistența și totă puterncia iei este vedită prin golirea pungeloră, prin vănătăiele spinărilor și prin țipetele văduvelor ș’ale orfanilor”. „Să nu ni se fică că consilierii, conducătorii și protectorii ies din afară o desprețuiescă astăzi și mâne voră spulbera-o. Acești consilieri, protectori și conducători există, ș’a totă puterncia lor ă este vădită printru o lucrare identică , stăruitore , și pri necurmata punere în lucrare a „ ingagiamintelor luate“. „Ei bine! Unde suntă astăzi partitele cari, legate prin unitatea unei idei, s’aă pusă în facia partitei guvernului ? „Revoluționarii de la 1789 isbutiră a sfărîma Bastiliele materiale și morale, fiindă c’aveaă uă credință, ș’acea credință era identică și publică. „ Revoluționarii noștrii de la 1857, 1859 și 1866 isbutiră asemenea prin aceaași putere. „Unde suntă astăzi partitele prin cari națiunea, opiniunea publică, care strigă, suspină, țipă prin organele iei, se pună, cu liniștea [și tăria credinței, în facia partitei guvernatore ? „Partita guvernului lucrezá pe’ faclă și nu se dă înlăturea celoră mai mari sacrificii, căci ce sacrificii mai uriașie decâtă a vedé atâția bărbați cu renume și cu avere, sfâșiindă și strențuindă onerea și demnitatea loră, puindu-se supt toiagulă lui Popa-Tache și sacrificândă vieța mamei loră, a Patriei loră, puindă-o supt pulberea de pe talpele d-lui de Radovici și supt pintenii d-lui Andrassy? „Seni s’aretă ce acțiune și ce sacrificii opune fiecare partită acțiunii și sacrificieloră partitei guvernatore ? „N’a venită are timpulă s'atragemă atențiunea națiunii asupra iei însăși ? „Cei rei își împlinescă misiunea, ba încă s’o împlinescă c’uă stăruință spăimentătore și prin îngrozitore sacrificii. N’ar fi are timpă sé ncepem, acum a combate,scă mai dreptă a scudui pe cei buni ? „Neobosirea este celă mai frumosă atribută ale lui Dumnezeu. „Se-și reia națiunea română acestă atribută creatore, și numai atunci va pute (fice: „Vocea poporului este vocea lui Dumnezieu.“ 1). Pentru ca ou să se capete aripi, se producă puiulă, trebuie căldură, și căldură cumpănită și neî ntreruptă; prin urmare răbdare și timpă- Tată, acesta se cere pentru oricare ideiă bună, pentru orice lucrare seriosă. Se credea puterică reacțiunea, din J întru și din afară, în sera de la 13 (25) Septembre 1848: se credea demnă absolută și pentru totădeuna pe pământ lila românescă, ș’acesta pentru că scăpase din vedere ună singură faptă ce ’i părea, în acea (i de beția a triumfului, ună ce cu totulă ne’nsemnată. Ea nu ’nțelese că pompierii fuseseră ’n acea îji adevărații represintanți ai națiunii; ea nu [’nțelese că suflarea geniului română pătrunsese ’n acea zi în pompierii din Bucuresci și că ei, deși învinși pentru momentă, salvaseră onorea națiunii și -i asiguraseră viitorul prin stima și accederea ce eroismul ă soră îi atrase. Se credea puteri că căimicămia de trei, cu iubitul ă iei salvatore d. generală Florescu, în dimineță de la 24 ianuarie 1859. Tóte puterile țărei erau în mânele iei; patru fieci și optă de deputați din vre 60 votau pe faclă pentru principele Bibescu; candidatură era la barieră și bucătarii pregătinu banchetura boierescă. Partitele se ’ntrăniră în facia penelului, poporulă veni în jurul palatului națiunii și bibeciștii fură siliți se rupă cu mânele loră uă parte din tratatul de la Paris și se voteze pentru Domnul Moldaviei. 1 Era puterică principele Cuza în luua de 2 Mai, fiindă ce avea cu densulă poporulă strivită de tempi ta partită a trecutului. Cine va mai putea se răsterne pe acestă represintante ală democrației ? — „Elă ensușî,Jise ’n aceași ^i d. lonă Brătianu. Fatala sistemă a guvernământului personale îl va răsturna mai cu semă prin financie“. Abia trecură 21 de luni și destrămarea financieloră spăimenta pe toți, partitele să ’ntruniră cu națiunea și consilierii principelui îlă îmbrânciră și lă înnecarâ în sângele de la 3 Augustă. Se credea puterică reacțiunea din Francia la 8 Februarie 1871. Națiunea, voindă atunci pacea cu orice preță, alese pe legitimiști și pe orleaniști, fiindă că aceștia îi oferiră chiezeșii că-și vor pleca capul și la monstruosele cerinți ale învingătorului. Marea majoritate a Camerei fu dorü a orleaniștilor ș’a legitimiștilor. Aceștia, văgiăndu-se a totă putericl, voiră să proclame monarhia. Națiunea vă j 11 și nu mai perdu cea mai mică ocasiune pentru a se manifesta pentru Republică. Reacțiunea, credendă că prin împilare va învinge pe cei care susțină Republica, resturna pe președintele Camerei, resturna pe președintele guvernului, și domna absolută pe tóte puterile țărei, le puse cu cea mai ne’nduplecată stăruință în serviciulu monarchiei, arendă în ajutoru’i și starea de asediă. Națiunea văd iu, înțelese și, lăsândă d'astă-dată arma, puse mâna pe scaune și 'ncepu a merge cu ele, încetulă cu ’ncetulu, dérü necurmată 'nainte, spre monarhiștii carii puseseră mâna pe putere. La fiecare vacanță de deputați, ea alese republicani.—Ună pasă 'nainte cu scaunele. D. Thiers înțelese, și cu densulă mai mulți bărbați dintre cei mai însemnați monarhiști înțeleseră și trecură cu națiunea. Reacțiunea resturna pe d. Thiers. Națiunea se manifestă pentru den Kulă prin tóte modurile. — Ună pasă, și séru ună pasă 'nainte cu scaunele, și totă astă-felă penă ce întregă centrulu stângă trecu cu națiunea, și tóte stângele întrunite începură se mpingă scaunele pasă cu pasă, penă ce monarhiștii încolțiți, deși nu fură încă dați afară din Cameră, totuși auțiirămu pe însuși mareșalele Mac-Mahon mărturindă că proclamându-se monrehia, „Les Chassepots partuons tous seuls“, și vor urma pe cei-lalți votândă ei înșii Republica și legile iei constitutive. Cea-a ce s’a făcută la noi la 1857, la 1859, la 1866; cea-a ce s’a făcută și se face în Francia de la 1871 și până astăzii, s’a făcută din noă ,la noi în 1875. Suptscrierea programei este unulă din actele cele mai pacinice, mai bine-facétóre și mai sigure. Acum ca totu-de-una, la noi ca pretutindeni, puterea uriașiă a î ntrunirii tutoră partiteloră pe tărâmuri naționale va avinge pe inamicii iei. Ce trebuie ânsă să mai facemă ? Cum trebuie să facemă ? Cum să luămă scaunele și, pasă cu pasă, se nccluimă pe jăfuitorii națiunii? Aceste sunt cestiuni ce trebuiescă bine cumpănite și bine studiate, și acastă detoriă ne vomă încerca să ne-omplinimă, cu națiunea și n lumina mare, în zilele viitore. 1) Romănilă 1873, 24 Iuliu. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedente următorele: Atene, 4 Augustă.— Satisfacerea e generale că alegerile s’au terminată , fără intervenirea autoritățiloru. D-nii Comunduros, Zaimi, Deligeorge și Bulgaria, toți capii de partita seu vechii miniștrii ș’alte personagie importante, s’au aleșii. Opiniunea conservatoire a obținută u majoritate imensă; republicanii n’au de câtă patru sau cinci locuri. Regele e forte poporală în Grecia. Paris, 6 Augusta.— Se scrie din Versailles către Agenția Havas: «Președintele Republicei va veni se presidera mâne consiliulu de miniștrii la Elyses, unde e probabil e că se va instala. Vice-președintele consiliului și cei mai mulți din colegii sei din cabineta s’aîi și instalatu de a$i dimineță in Paris. «Marele duce Constantinu alb Rusiei va sosi Duminecă la Paris, unde va sta nă septemâna. Mercure, președintele Republicei va da ín onore’í unu prouism la Elyses, unde se vor invita membrii congresului internațională de geografie, din care face parte și înălțimea sea.» Citimu în République frangaise de la 7 Augustă : Agram, 4 Augustă.— Uă bătălia începută ieri aprope de apa Krupa, dureză și a<fi, insurginți aă bătută pe Turci și le-am luată trei tunuri. Turcii au incendiază Daschevo, Goritza, Doliane, Sevia, Gnielitch (?), Bojovo etc. 2000 persone din Herzegovina au fugită în Metkovitch, (Dalmația).» Totă iu République frangaise de la 7, citimă următorea scrie: «Printre poporațiunile de la Gura golfului Cattaro, țin Austria) domnesc o orecare agitațiune. Krivoscienii și vecinii loră continue a refuza d’a se supune legii militare. Locuitorii din Zupa, Krivoscie, Ledevizza, Pabori și Brabitch s’aă întrunită acum câteva 4rie decisă se se opuie din tote puterile la aplicarea acestei legi. CORESPONDENȚA PARTICULARĂ A ROMANULUI. Paris, 3 August, 1875. Adunarea de la Versailles n’ară pute face de câtă ună singură lucru care se intereseze pe publică: a se disolve, și tocmai de disolvere ea caută să se ferescă prin tóte miijlocele și câtă mai multă ară fi cu putință. Toți se interesesă forte puțină de ceaa ce face și nu se interesă de câtă pentru a se întreba pene la ce punctă legile constituționale voră pute opri adunarea viitore d’a desface cea făcută acesta. Până în timpii din urmă toți s’aă consolată de ușurințele și de violențele adunării de la Versailles,jucându-șî. Acesta nu va dura multă timpă. Le vre uă adunare noua și iudată vomă fi scăpați de legile inepte pe cari ni le impune acestă adunare de monarchiști, alesă într’uă zi de nefericire pentru a face un pace care, fără ’adouielă, nimeni altula in Francia, afară de ei, n’aru fi voită s’o mebieie. Adunarea viitóre va mătura tóte aceste legi cari oprimă libertatea aceste pâinje de pasageri voră dispare și se vom îndeplini reformele necesarie, și ... . și se ne oprimă aci strigă d. Buffet, căci d. Buffet are uă frică fabulosă d’a vede nu numai alegerile legislative trimițându-i uă cameră de deputați republicani, ci și alegerile senatoriale trimițându-i ună senată republicană. Acelei temeri se datorescă, fără vr’uă îndouială, estravaganțele comise de curândii de d. Buffet și dintre cari cea mai singulară a fostă acea a d’a-și imagina s’oprescă pe candidații la senată a se presinta înaintea alegotorilorö. Cu tóte acestea chiară d. Buffet a simțită necesitatea d’a se retrage asupra acestui punctă și guvernulă și comisiunea s’aă pusă în acordă pentru a propune adunării uă nouă redacțiune, care a fost primită, și ’a