Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)
1875-09-15
830 Citima în Telegrafuia de Duminecă . Aflăm și din sorginte sigură că la direcțiunea domenieloru statului ară fi dispărută dintr’unu dosaru, adusă de la tribunalulă Ilfovă, văotărîre rămasă definitivă, privitóre la uă proprietate a statului ce se învecineza c’uă proprietate a d-lui B. Boerescu, ministrulă de externe. Nu scimă deca administrațiunea domenieloră sau ministerială de finance cunosce acesta împrejurare, și deca o cunosce ce disposițiuni a luată ! Se susține că acea otărîre era avantagiosă statului și defavorabilă d-lui Boerescu. Se bănuiesce ca autoră ală sustragerii d. ingineră Stravolca, care este și ingineră ală d-lui Boerescu. In Românile de la 12 ale cuvintei amă dată în resumată, dupe telegrama serviciului nostru, discursul împăratului Pranz-Josif rostită la deschiderea delegațiunilor astroungare. E că acum ca completare și ună estradă din discursul ă d-lui Schmerling, președintele delegațiunilor Austriace: „Vorbindu de rescula din Herzegovina. ztce că ea impune Austriei nișce mari sacrificii financiare și esprimă speranța că guvernul, în unire cu aliații săi, nu va considera misiunea I terminată în ziua cândă rescula va fi reprimată. D. Schmerling e pentru crearea unei situațiuni durabile și pentru resolverea cestiunilor sociale ce au fostă causa acestei rescule, care e ună actă de legitimă neîncredere din partea poporațiunilor. Apoi, d. Schmerling a îngagiată delegațiunea a primi favorabile cererile ministerului de rebelă pentru ameliorarea organisării materiale a armatei, și a insistată asupra necesității de a da artileriei unoi tunuri dupe modelulUchatins. Deorece, termină d-sea, puterile străine du dată un esemplu constantă de urmări permanente și de perfecționarea uneltelor de destrugere, apoi și Austria trebue să facă ca dănsele în interesul propriei sale conservări. “ țfiarulă Times publică următorele două telegrame: Berlin, 20 Septembre. — Sultanulă, în vederea esigințelor militare, a invitată pe baronul. Hersch a construi câtă mai în grabă calea ferată de la Nisch la Banjaluka. Constantinopole, 20 Septembre. — Trupele circasiane atacând câteva sate serbe, Porta a decisă se se retragă îndată de pe fruntarii. Uă telegramă cu data de 11 Septembre a guvernatorului Bosniei, către guvernul din Constantinopole, anunță că Serbii transportă în Bosnia, pe apa Sava, arme și munițiuni în mare cantitate și că lucreză necontenită a provoca să răscula. Se telegrafieri din Kragujevatz cu data de 21 Septembre către fiarele parisiane că din cei 71 deputați cari au votată adresa ca respunsă la discursul tronului, 38 suntă dintre cei cari se numescă de către principe, eră cei 44 cari au votată contra iei și carieraă pentru resbelă, suntă numai dintre cei aleși de națiune. Se telegrafienjă din Londra cu data de 21 Septembre, că organisatorulu comitatului engleză pentru ajutore insurgenților, a primităuă epistolă din partea lui Garibaldi, care aderă cu desăvîrșire la scrisorea lordului Rusell, citită la meeting. Garibaldi își termină epistola esprimândă simpatii pentru insurgenți. Din Spania forte puține scrii, Guvernul a decisă se trimită la Cuba înainte de 15 Noembre 18,000 ómeni. Se asigură că Gaceta va publica in curend lo circularea care va conține programa ministerului. Uă telegramă din New-York cu data de 20 Septembre anunță că 15.000 lucrători de țesături de bumbacă din Fallriver (Massachussets) s’aă pusă în grevă în urma reducerii salariiloră. Patruzeci fabrice aă încetată lucrură. Amă anunțată într’ună numără trecută că «fiarele republicane din Estul Franciei s’aă întrunită într’ună congresă la Troyes. Scopul acestui congresă ne spune acum la République Franțaise a fostă d’a afirma și uni presa republicană, spre a forma uă falangă capabile d’a susține lupta electorală. Congresul a luată ducă măsuri cari voră fi fecunde, Și ce la République : „ Prima este trimiterea către d. Buffet și Dufaure a unei petițiuni colective refigiată în termeni tari și mesurați, cerendă ridicarea stării de asediu. Scunda este instituirea unui sindicată regională la care vor veni să se unească numerose adesiuni. Acesta sindicată va provoca constituirea a trei seă patru sindicate analoge în cele alte părți ale Franciei, și astăfelă se va stabili uă înțelegere generală, uă concordanță de silințe, ale căroră fericite efecte se voră simți îndată.“ ROMANULU, 16 SEPTEMBRE Rescula din Herzegovina și mișcarea Slavilorü. Cu tóte încă erările și luptele Silnice pe cari ni le anunță serviciulă nostru telegrafică, șale căroră ishemii nu se potă sei într’ună modă positivă ale cui suntă, căci le dispută și Turcii și insurginții, ventură pare că nu mai bate de năcamdată resbel în țările slave vecine cu provinciele resculate. Se pare,—și justiția cere, — ca poporațiunile resultate se dobândesc oarecari ușurări în sartea loră, însă dupe cum se vede din rasa ce iaă lucrurile, e mai probabil e că cestiunea se va resolve prin calea diplomatică. In adevără poporațiunele arată din provinciele resculate, câtă și din țările slave învecinate suntă pentru resbelă, dară puterile europene suntă pentru pace , și chiară guvernele Serbiei și Muntenegrului, pe ajutorul cărora insurgenții compuaă forte multă, inclină a fi mai multă spre potolire. Însuși «fiarul» Vidov-Ban organulă oficiosă ală guvernului, care acum câteva zile bătea chemarea resbelnică, acum a începută a calcula sorții unui asemenea pasă și a devenită mai pacinică. E că de exemplu cum se exprimă în numărul de la 14 ale curentei, în ajună cândă Skupcina era chemată se discute adresa : „Discursul tronului s’a rostită și se ascepta adresa Skupcinei c’uă mare nerăbdare. In circumstanțele actuale Adunarea are datoria a nu spune de câtă cea-a ce ară putea aduce profită Serbiei, și d’a trece în tăcere totă ce ară putea aduce prejudiui poporului și causei sale. Cum va putea Adunarea se’și îndeplinesc’ datoria scrupulosă ? E că cum, dupe părerea nostră , înainte d’a resolve orice ară fi, Adunarea trebue să se pue în cuvintele tuturor c cestiuniloră. Guvernului incumbă datoria de a o instrui asupra tuturoră punctelor. Nu încape îndoială că membrii Skrupcinii n’aă se fiă buni patrioți; déru tată așa este de sigură că membrii săi nu sunt nici omeni de stată, nici diplomați in adevăratulă sensă ală cuvântului. „Cu totă patriotismulüloră, ei nu pot ă resolve nici o c cestiune guvernamentală forte importantă , fiindă că n’aă cunoscință strictă de situațiunea interioră și esterioră a guvernului. Skupcnna se află în presiune în facia unei cestiuni forte importante : cestiunea rezbelului sed a păcii și pare că acesta este uă cestiune chiară de esistența sed de ne-esistența nostră. Socotimă că Skupcina nu poate resolve acesta cestiune înainte d’a avea uă ideă asupra următorelor două punte : 1. Care este situațiunea nostra interiora ? 2. Care este situațiunea nostră în fada Europei? Acestea sunt cestiuni la cari numai guvernulă poate respunde. Trebuie se spue poporului care este gradulă proprieloră nostre forțe, relative lauă acțiune. După ce guvernul va fi explicată astăfelă totală, dupe ce își va fi dată amicală și va fi arătată ceea ce trebuie a se face, atunci numai Skupciia va putea da soluțiune acestei cestiuni vitale. „Guvernul trebuie încă se demonstre care este situațiunea nostră faciă cu puterile europene. Deputații noștrii nu suntă în stare se apreciere ei înșii, sau pentru că nu suntă în cuvintele cestiunilor politice, sau pentru că nu se ocupă de ele delocă. Guvernul este dord singură în posițiune d’a lumina Adunarea asupra acestui pantă, ș’ar arăta linia de conduită ce trebuie se urmele. In acestă casă tatu responsabilitatea ară cădea pe guvernă. Și nu i-se póte rădica fără ca țara se nu fiă espusă periclului. Ne întrebămă care din doui: guvernulă sed poporulă ară fi cele mai culpabile, déca, — și ferescu Dumnezeu,— afacerea s’ară întorcereă pentru noi, și déca poporulă ară resolve elă singură grava cestiune ce ne este pusă, fără ca guvernulă se-i procure lumini? „La acesta cestiune respundă fiăcare! “ Și în adevără, că 71 deputați din Skupcină aă și respinsă, votândă adresa propusă de partita ministerială, care lasă la înțelepciunea principelui ș’a guvernului grijea d’a lua uă decisiune în facia evenimenteloră. Uă altă dovada despre probabilitatea că cestiunea Herzegovinei și Bosniei se va resolve pe cale pacinică, o găsimă și ’n următorea epistolă cu data de 16 Septembre, adresată Ziarului la Republique franșaise, de uine corespondente din Belgrad: „Rescula care a isbucnită în mai multe punte din Herzegovina și Bosnia este departe de a fi înfrinată; derite probabile că crima va despărți pe luptători. Este prin urmare permisă a zice că d’aci înainte e treba diplomației d’a regula sartea provincielor resculate.... Duce proiecte sunt ce i se presintă: unulă care consistă în a face din Bosnia și Herzegovina ună stată vasală, tributară Porții, astăfelă cum s’a propusă la 1862, altulă, care ară alătura Bosnia și Herzegovina la Serbia. In ceea ce privesce primulă proiectă, se spune aci că a trunchia Nordulă imperiului Otomană în atâtea State câte provincii suntă, ară și a slăbi pe creștini, a se spune rivalităților de clopotniță, lupteloră ascunse sau fățișe, într’ună cuvântă, arăti a nu remedia pe deplină uă situațiune periculosă din puntură de vedere ală menținerii lirișcei în Oriinte. „ A doua soluțiune găsesce mai mulți partizani. Se susține că poporațiunea Bosniei și Herzegovinei fiindă de rasă sârbă, ca și poporațiunea Principatului, ară fi ună avantagiă pentru acesta poporațiune a I se asigura beneficiele unei constituțiuni care funcționază regulată de mai mulți ani. Realizarea acestui proiectăară satisface totă-uădată și dorințele locuitorilor aceloră provincii.“ Câtă pentru Muntenegru, se pare că nici acestă mică stată nară rămânea nemulțumită. Uă telegramă din Viena către Daily News anunță că Porta ară fi primită de bine tote reclamațiunile principelui Nikita, afară de cestiunea unui portă albanesă. Presa engleză susține și ea oă regulare pacinică. Astăferă Daily News vorbindă de aceste proiecte Șice că guvernulă rusă nu sprijină câtuși de puțină reclamațiunile Serbiei care era gata de a lua armele spre a și le satisface și nu recomandă mărirea acestei țări. „Rusia, Șice «fiarulă engleză , este favorabilă constituirii Bosniei și Herzegovinei într'ună stată separată dură tributară, pe jumătate independinte ca Serbia și continuândă a face parte din imperiul otomană. Acesta ideă, adauge fora engleză, nu este formulată ca uă propunere directă, ci ca uă espresiune de vederi pe cari guvernul rusă nu caută a le ascunde. “ Daily News conchide că acesta regulare este singurulă mijlocă d’a menține integritatea imperiului otomană fără a expune în același timpă pacea Europei prin turburări periodice.“ Spectator asemenea consiliera pe puteri și mai cu semn pe Englitera ca se intervie în favorea obținerii ore cărei autonomii în favorea Bosniei și Herzegovinei. Alături cu aceste preludii de potolire mai găsimă prin «fiarele străine și următorele scrii resbelnice : Porta va avea în curănă în tabăra de la Nisch ună efectivă de 45,000, fără a ține sema de protestările Serbiei care consideră concentrarea acestor trupe pe fruntarii ca uă provocare permanentă. Levant-Herald «zice că planul Turciei este de ași ridica forțele armate în provinciile Nord-Vestice la cifra de 100,000, împărțite astăfelă: 45,000 la Sofia și Niseh, 15 — 25,000 la Widdin, 12,000 în Bosnia septentrională, 15,000 la Novi Bazar și 2,000 în Herzegovina. De altă parte insurginții se pregătescă și dânșii. Fremdenblatt află prin uă telegramă din Belgrad, că Stratimirovici și-ar fi compusă un o stată majoră de omeni forte capabili și că deja s’ară fi aflândă in fruntea a 12,000 omeni resculați din confuniști militari, cari au servită odinioră în trupele austriace. Congresul internațională de științe medicale de la Bruxelles Amu anunțată în numărul trecută deschiderea acestui congres. E că acum și discursul cu care d. Vleminckx, președintele Academiei medicale, a deschisă ședința solemnelă în presența regelui, a miniștrilor, a primarului din Bruxelles și a mai multor notabilități sciințifice: «Sire, Deschi<jßnda acestă sesiune a congresului internațională de științele medicale , prima nostră datoria e d’a mulțămi respectuosă regelui c’a bine-voită s’asiste la ședința de inaugurare. Nici uă onore mai mare nu ne putea fi făcută, nici uă încuragiare mai puternică nu ne putea fi acordată. In numele congresului, rogii pe rege se bine-voiescă a primi espresiunea profundei nóstre recunoscințe pentru acesta semnü delicată de marele interesă cea bine-voită a ne da. Pentru d-vostră asemenea, scumpii și onorațiî mei confrați, primulă nostru cuvântă e unii cuvântă de mulțămire pentru celulă și devotamentul«! cu care ațî binevoită a respunde la apelul nostru. Fiți bine-veniți, voi, onorabili confrați din străinătate, cari n’ați cruțată ostenela și urâtul unei lungi călătorii pentru a veni să luați parte la lucrările nóstre. P’acesta pământii ospitaliară alț Belgiei nu veți întâlni, fiți forte și curi, de câtă figuri simpatice și amice. La acestă tribună care ve e deschisă, veți discuta In totă libertatea și fără vr’uă preocupare problemele sciințifice ce veți crede utilă și convenabile a supune adunării. In Belgia, manifestarea cugetării, în ori-ce materiă, e liberă d’orî-ce obstacolă. Suntă, d-loră, numerose și variate Gestiunile ce amă crezută că trebuie se supunemă la esamenulă d-vostră. Tóte aă importanță, tóte reclamă studiulă și luminele d-vostră; suntă unele chiară cari atingă interese sociale de celă mai înaltă ordină și asupra cărora îmi permită a atrage d’acum cea mai seriosă ’atențiune ad-vostră. Unul dintre bărbații de stat, cei mai considerabili din epoca nostră, ministrul Disraeli, afirma, e abia că lună, în sînul unei corporațiuni renumite, că venise momentul pentru represintanții țerii sale d’a se ocupa cu inteligință și energiă de îmbunătățire și rădicarea condițiunilor poporului. «Reforma sanitară, spre exemplu, zirea dânsulu, e scopulă și trebuința cea mare a «idei», coprigendă, bine înțelesă,în acestă programă, cea mai mare parte din influențele civilizatire ale umanității. Ceea ce e adevărată pentru Marea Bretanie, scumpii mei confrați, este asemenea și pentru celelalte națiuni. Ameliorarea condițiunii poporelor se impune și se va impune totă-deuna, nu numai ca cea mai sacră obligațiune, ci și ca celă mai puternică interesă. După acestă nobilă și generosă întreprindere, unde umanitatea chiară e în causa pentru a me servi de fericita espresiune a ilustrului Serres, din Institutul Franciei, la congresul de medicină din Paris de la 1845, în acestă generosă întreprindere, cine ară pute contesta șciinței medicale dreptul d’a revendica oă parte preponderantă? De sigură, influințe civilisatóre d’uă altă ordine trebuie se concure la resultatură finală, dară, trebuie se recunoscemă că, oricâtă de mare ară fi eficacitatea loră, e importantă ca ele se gătesc a mă terârau propice și bine pregătită pentru a retrage dintr’insulă avantaiă și profită. Mens sana in corpore sano va fi totăde-mamă adeverit eternă. A face, prin urmare, poporațiunile mai puternice, mai resistente, mai virile, acesta e primulă termenă ală problemei, acesta e, acesta trebuie se fia începutulă marei opere de reformare. Nouă doră, scumpii și onorații mei confrați, corpului medicală, ne incumbe datoria inițiativei, noî trebuie se punemă în evidință, cu autoritatea pe care o dau studiile și cunoștințele speciale, unite cu uă esperiință luminată, căușele fisice și morale cari facă se degenereze specia umană, adăpându-o cu miserii și suferințe; noi trebuie se semnalămu măsurile cele mai proprii pentru a seca sorgintea aceloră afecțiuni nefericite și teribile, cari decimă poporațiunile și portămn sînulă fară ruina desperarea; noi suntemă datori în fine a lumina pe popare și pe guverne asupra datorieloră ce aă de îndeplinită, unele ca și altele, pentru a asigura succesuă mijlocelora de preservare a căroră putere și netăgăduită virtute au fost demonstrate prin știință și observațiune. Și e ce, d-loră, pentru ce e atât de bine, atât de utilă a se întruni periodică areopage mari, a căroră competință nimeni nu se gândesce a o contesta, și a face se se auită vocea loră autorizată. In adeveră, cu câtă impunetore va fi adunarea care va decreta garanțiele indispensabile, cu atâtă mai slabe voră fi resistențele și eșuațiunile celoră cam aă de datoriă a veghia pentru salutea poporațiuniloră ș’a apăra căminele foră de influințe vetemătore, ori din ce parte ară veni ele. Nu seă déca me încetu , scumpii și onorațiî mea confrați, deră mi se pare că aci e mai cu semă partea din lucrările vóstre a căreia înaltă utilitate și bine-făcăufă importanță concetățenii noștrii o primescă ș’o înțelegă mai bine. Fără ’ndouielă, discusiunea unei adunări, ca a vostră, în materiă de sciință pură, ară escita totddeuna celă mai viă interesă ș’ară atrage cu mare dreptate atențiunea unui corp și medicală; deră, fiă ’mi permisă a o spune, d-vostră n’aveți dreptulă d’a proclama ex cathedra principii și legi cari se fiă espresiunea verității absolute. Sciți că mersul progresului e neîncetată și că decisiunile din armă sunt adesea casate prin descoperirile de a doua ,fi- In materiă de sciință pură, prin urmare, a lumina, a propaga, a vulgarisa, ec o singurulă rolă la care ați pute aspira și, me grăbescă a o spune, acestă rolă e încă destulă de frumosă și destulă de impunetoră pentru a provoca la devotamentă și la apostolaici. Deră cândă e vorba de reforma sanitară și de îmbunătățirile ce trebuie se să aducă în condițiunea poporeloră, cu ajutorul acestei reforme, pe atunci, pretențiunile drostră se mărescă și se întindă. Nu ve mai mărginiți a discuta, ci conchideți. Aflânduse în fața unora principii și legi consacrate prin secole de observațiune și sandilouate prin asentimentulă universală, d-vostră decretați, decideți, statuați cu suveranitate, fără temere de oposițiune, fără grijă de a jiua de mâne, convinși că sunteți cum aveți dreptulă a fi că decisiunile vostre suntă neimputabile și voră remâne scutite d’orice reformare. Și permiteți’mi, d-loră, a ve spune cu acestă ocasiune că aceste principii și aceste legi au fost supuse la încercarea unui examenă severă și, ca se a ji cu asia, codificate, chiară aici în Belgia la 1852, în sînulă congresului internațională de igienă, despre care mai mulți dintre d-vostră au trebuită se păstreze să amintere escelente. In sesiunile ce au ținută succesivă la Paris, la Florența și la Vhna, ațî resolvată într’ună modă fericită ună óre care upuneră de cestiuni relative la medicina mociale. Dorescă cu mare ardere ca sesiunea din Bruxelles se vre a adauge uă petră la frumosulă edificiu pe care ați decisă a’lă construi. O nu’mi facă ilusiunî, suntă încă multe lucruri de făcută și mai alesă multe spirite bune de cucerită. Dezăamă convingerea că prin înțelepciune și stăruință veți reuși a face se triumfe bunulă simță și adeverulă. Rațiunea, cu tóte obstacolele, sfirșesce totă-deuna prin a ave