Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)
1875-10-26
* ANULU ALU NOUE SPRE PECEE LA VOIESCE ȘI VeI PUTErlice cereri pentru România se adres la administrațiunea Ziarului. ANUNCIURI : pagina IV, spațial 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petiti lei. A se adresa LA PARIS: la Haras, Laffite & C-nie, 8 Placo do la Bourse. LALOMDUA: la d. Eugfene Miooud, No. 81-A Fleet Street, Loudon, S', C, A \ IENA: la d-niî Haase țstoin și Vogler, Wallfischgasse 10. Sei horile nefrancato se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIUL U TELEGRAFICU ALUI ROMANULUI» Constantinopole, 5 Noembre. — Ambasadorele Rusiei a avut o u lungă auditnță la Sultanulă, căruia i-a explicat atroua administrațiune, neumlțămirea administrațilorii, destrăbălarea financiderii și urgința reformeloru. Redacțiunea și Administrațiiunea Strada DonnicL No. 14 (B) Edițiunci dă diminața BUCURESCI, 25 BRUMAREL. 6 BRUMAR. Telegrama ce primim astăzi de la Constantinopole este de o gravitate pe care n’avem nevoie a o releva, ca se fiă de oricine simțită. A merge ambasadorul Rusiei la Sultanul, a ’i J^gpime de-a dreptul că imperiul seu este reu administrat, că toți administrații săi sunt nemulțămiți, că financiele imperiului sunt în stare de delabrare și că trebuie de urgență să facă reforme, este o procedere mai mult decât aspră, este o ingerință violentă și chiar agresivă, care amintește faptul principelui Mencikoff, mergând în palton la marele vizir. Nu voim a zice că visita d-lui Ignatief va avea aceleași consecințe pe cari le avu în 1853 visita d-lui Mencikoff, gravitatea pasului făcut case astăzi de Rusia, ne îndemnă a crede într’o consecință decisivă, după cum în 1853 ruptura a urmat imediat, și un imens resunet de arme s’a auijit de la un capăt la cellalt al Europei, asemenea credem că astăzi o presiune generală a Europei asupra forței va obliga a se dea satisfacere imediată și deplină dreptelor și îndeluntelor plângeri ale poporațiunilor creștine. In faca atitudinei luată acum de Rusia, numai astfel credem noi că Europa va putea se înlăture complicări mai grave; și o va face, dacă nu îndemnată de simțiminte de umanitate și de dreptate , de bunăsema silită de temeri pentru pacea generală , de succesele Rusiei în Orient și , în același timp, mișcată de propriele i ei interese financiare. Rusia și-a ales de minune momentul, din tote puntele de vedere. Mci o dată Turcia n’a fost mai slabă, nici o dată n’a fost mai puțin susținută din afară, și nici o dată încă n’afi existat atâte tendințe pentru easași desolverea iei, căci mai cu sema delabrarea ’i financiară o presintă ca necorigibilă și neaptă de a figura între Statele Europei, de a avea relațiuni cu densele. Totu de o dată poporațiunile creștine, și în special cele resculate, după ce avură la începută precam Speranțe în Austria, astăzi o consileră ca trădătorea, ca asasina lor, și nu mai au speranțe decât în Rusia. In fine situațiunea s’a întors astfel, încât totul favorisă cu deosebire acțiunea Rusiei, mai presus de a oricărei alte puteri. 1 Aprețuind acesta situațiune, am arătat filele din urmă marea însemnătate a comunicatului apărut în ziarul oficial al guvernului rusesc, și respunzând observațiunilor țarului guvernului austriac Flerdenblatt, care tindeau să reducă la nimic declarațiunile comunicatului rusesc, am menținut din nou că acest act are o imensă gravitate, pe care nu un ziar austriac are autoritatea și putința de a o micșora. L Confirmarea cea mai deplină a mordului nostru de-a vedea, a venit mult mai curând decâtü ne acceptam. Scriea vizitei ambasadorului Rusiei la sultanul, și a observațiunilor mai mult decât aspre ce- a adresat, unită cu faptul agravant al publicității imediate dată acestor cuvinte, a căzut “ca un obus pe speranțele austriace. Noi vedem clar cestiunea intrată ntr’o nouă fașă, cele două demonstrațiuni ale Rusiei, ântâiă comunicatul și apoi pasul ambasadorului iei de la Constantinopole, precipită lucrurile spre o nouă și grabnică resolvere, căci nu numai că tote puterile se vor grăbi a interveni cu energie spre a dobândi imediate și radicale reforme, dar și poporațiunile resculate, veg Jindu-se astfel susținute și îmbărbătate de Rusia, vor lua un mou avânt, și vor sili și ele astfel pe puterele Europei se intervie cât mai repede în favorea lor, spre a înlătura mai mari complicări. In fine astăzi cestiunea stâ totă in mâna Rusiei; ea îi va da direcțiunea ce convine intereselor sei politice, pe căt negreșit îi vor permite relațiunile cu celelalte puteri, și mai cu osebire cu Germania, deși situațiunea este astfel: Incât nouă ni se pare ca nici o dată acesta mare putere n’a putut lucra într’un mod atât de indipendent de ore ce astăzi , nici că are nevoie se tragă spada spre a dobândi cele mai mari transformări în Orient, nare decât se întărite poporățiunile slave contra guvernului turcesc neputincios. Dar are acestä acțiune, aceste evenimente trebuie se ne bucure pe noi Românii, sau se ne îngrijescá? E că grava întrebare ce se impune cugetării Românilor ! Nu cutezăm âncă s’o atingem, credem cnse că în orî ce cas, chiar simpla logică ne spune că în asemeni grave evenimente, póte fi petre ca destinatele țarei se nu fiă încredințate apărării unui regim în adevăr național și politic, ci unui regim de servitori devotați ai străinilor. Circulă de mult timp zgomotul că d. Boerescu și-ar fi trimis demisiunea. N’am dat nici un credământ acestei sclri, și chiar astăzi, când după atâta timp urmeză de-a avea credit, noi tot ne îndouim forțe de temeinicia iei: seim cum se agață acest tomen de fotoliele ministeriale, și cum nici o cădere, nici un insucces nu e pentru dânșii destul de mare spre a’i depărta. Chiar daca scriea s’ar confirma, puțină atențiune i-am da. Ar avea óre națiunea vr’o parte în acesta decisiune? Nimic.—O intrigă de camarilă, o complicare financiară de ocolit, pentru ca alții s’o descurce daca vor putea, o retragere din vreme spre a putea reveni în urmă, cu altă parte a camarilei, etc. Frumóse afaceri! Și merită să ne ocupăm asia mult de dânsele! '■9 ' * • Și tot asta va merge pe cât nu națiunea, ci camarila lingușitore va dispune de țară. Atragem atențiunea cititorilor asupra unei epistole ce ne-apresintat-o de procurorii Mărculescu, și pe care ne grabimü a o publica mai la vale. Lămuririle date de d. Mărculescu în privirea purtării unui funcționar, ce este asta picând osia organisării administrative județiane, amănuntele ce d-seamă despre faptele și obiceiurile unui funcționar menit a veghia asupra siguranții, averii cetățianilor și ordinii publice, neputând să fie bănuite de neesactitate, deorece vin de la un magistrat în funcțiune, aruncă cea mai vină lumină asupra odiesei administrațiuni, prin care regimul actual bântuieșce de atâta timp acesta nenorocită țară. De astă-dată nu mai vorbesce un roșu — cum se zice, — un oposantsistematic, scurt’un magistrat protestant, ci un magistrat în funcțiune, care în fața esceselor suptprefectului și-a făcut datoria, și a cărei posițiune nu s’a modificat decât prin permutare. Dacă noi am fi u Jis că un suptprefect a băut tota noptea făcând felurite scandaluri, în mijlocul orașiului de reședință, a bătut, a insultat, a comis tot felul de necuviințe, și când procurorul a voit să reprime scandalul și escesele, a sărit asupra procurorului și Ta lovit, organele regimului ar fi strigat îndată că calomniăm. Ei bine, acestea le spune astăzi un procuror, care -și pastreza posițiunea, și a cărei permutare din judeciul unde a fost ultragiat, e nu o pedepsă, ci o satisfacere necesariă. Când spuneam că regimul actual este fatalmente îndemnat a se servi in administrațiune de asemeni individe , căci numai zitlele ca acestea sunt capabile a comite fărădelegile, fraudele, falsificările, presiunile, violențele, corupțiunile prin cari se nimicesc drepturile electorale ale Românilor, se ticea că acestea sunt fantasmagorii roșie. Ore tot fantasmagorie se fiă și descrierea ce ne-o dă d. procuror Mărculescu despre suptprefectul de la Gorj? Și se nu ni se observe că nu e logic se întemeiăm pe un singur cal o acusațiune generală. Daca nu sunt multe asemeni fapte judiciarmente constatate, e că în alte părți procurorii aveau pute cuvinte de-a le trece cu vederea, sau pentru că funcționarii imorali și abusivi nu aveau și darul beției, ca suptprefectul din Gorj. Când însă, pe lângă acest fapt, judiciarmente constatată, mai avem și pe suptprefectul Răduleanu din Argeș condamnat acum la 6 luni de închisore pentru torturare, pe suprstitut, tovarăș la acea torturare, condamnat la aceeași osândă, când avem pe chiar prefectul Sion condamnat de Curte la daune interese către rămașii cărora, profitând de posițiunea sa de prefect , voise a le fura pământurile etc., credem că suntem In drept se afirmăm că țera este dată în prada unei administrațiuni de jaf, de corupere și de anarhie, și că binele relativ sau răul la un mai mic grad , este rara escepțiune prin țară , iar nu regula generală. Mulțămind d-lui procuror Mărculescu și ca tiariști, căci d-sea nu învăluie imoralitatea , a cărei cea mai meritată pedepsă este publicitatea , și ca cetățiani, căci a căutat se înfrâneze viciul și abusul chiar în persona unuia din funcționarii, cărora par a le fi autorizate astăți tóte videle și tóte escesele , ne permitem ai observa că mânia d-sele contra d-lui Moschuna nu este destul de întemeiată. De bună-semă d. Moschuna, în telegrama ce se adresase despre fapt, fusese indus în erore în privirea unei pretinse rivalități galante. Probă că d. Moschuna fusese indus în erore, este o a doua telegramă, de existența căreia d. procuror se pute lesne convinge, și în care d. Moschina ne ruga se ștergem din prima d-sele telegramă partea relativă la intriga galantă. Din nenorocire,prima telegramă era deja publicată de 2d ore; îndreptarea nu mai era posibilă. Restabilirea faptelor de către d. Mărculescu dă case și mai luminos pe fac să orgia și anarhia în prada cărora este dată țara de regimul actual, și’i dăm din parte-ne totă credința și tóta însemnătatea unui act emanat de la un magistrat. Nici astăzi până la orele patru după amețit nu ne-a sositü espedițiunea de peste Milcova, prin urmare circulațiunea nu s’a restabilită încă. POST-SCRIPTUM. D. C. Ienescu, redactorele farului Vocea Prahovei se ținea de 40 zile în arestara preventivă din Ploiescu. Pretestul acestei pedepse arbitrare, înainte d’a se judeca faptul, era că, publicândă uă epistolă supt scrisă d’uuă locuitoră dintr’uă comună rurale, care se plângea c’a fostă maltratată, arestat și predată de primară, a comisă unu delictă de presă, repetândă aceste calificări în reflesiunile ce făcea contra funcționarului pîrîtă. Camera de punere supt acusațiune de pe lîngă Curtea din Bucuresci, sesizată fiind de cererea prevenitului pentru liberare pe garanția, a admisă-o cu majoritate de voturi , d-niî consilieri C. Câmpineau și A. Mănescu au fostă pentru liberare, eră d. Pilitis pentru menținerea în arestură preventivă. Cererea de liberare a fostă presintată și susținută de d. Pretoră. Ună altă cetățenii din Ialomița, d. Dumitru Ionă Cocoșă, care a bastonată pe piața publică pe d. Ioniț Arionă, prefectură acelui județă, fiindăcă acesta a bătută pe numitură cetățenă în timpulă alegerilor, sta în temniță, ierăgi supt arestă preventivă, de vre 4 luni. Curtea fiindă chemată— după apelul procurorului nemulțămită— a se pronuncia asupra sentinței tribunalului care să condamnase la 6 luni inchisore și 200 lei amendă, i-a micșiorată pedepsa la 150 zile de inchisore, socotite de la dataotărîrii tribunalului, și prin urmare condamnatură a fost eliberată din inchisore. CA. 26 OCTOBRE, 1875. LUMINEZATE ȘI YEI FI ABONAMENTE Capitale: un anii 48 lei; șese luni 24 lettre! luni 12 lei; uă, lună 5 lei In Districte: un anai 58 lei ; șese luni 29 lei, trei luni 15 lelină lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru,franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5, și la Havas, Laffite - Cune, Place de la Bourse 8. LA VILA A : la d. B. G. Popovici, Fleisch markt. 15. Articulele nepublicate se vor fi arde. Totă presa, atâtü din Francia câtü și din celelalte state europene, fiă monarhhică, fiă republicană, comenteza epistola-manifesto a d-lui Camboiu. Tóte fiarele francese, mai fără escepțiune de partită sau de culore politică, chiar și cele mai adversare, cum sunt forele clericale și bonapartiste, precum și principalele organe străine, de tote opiniunile, recunoscu marea importanță a acestui aet. Puternicele argumente ce fostulu dictatorii de la Bordeaux aduce îa favorea prudintei atitudini politice ce au ținută pân’acum diferitele grupe ale marei partite republicane atât în cameră, cât ș’afară din cameră, atitudine pe care o recomandă și pentru viitoru, sunt considerate de íntrega Ziaristică ca menite se exercite uă influență imensă asupra democrației franceze și asupra tuturorü nouilorü aliați de rațiune ai Republicei. Cuvintele mai cu sema prin cari se pronundă în favorea scrutinului pe listă și pentru cari ílu recomandă constituționalilorü cari au format majoritatea de la 25 Februarie suntü, după aprecierile tuturora (fiarelor), d’una tactü și d’uă logică ce vom face, póte, pe mulți din partizanii scrutinului pe arodismentu se renunețc la acesta sistemă de votare. E că de exemplu cum se esprimă organele cele mai moderate și unele chiar oficióse din Francia: Le Bien Public i]ice : „Amu profesatü adesea în colanele nóstre ideiele ce d. Gambetta profesă în epistola sea, spre a nu felicita pe șeful stângii pentru corecta fermitate a atitudinii sale și pentru energia sea d’a apăra adevărata causă a democrației, precum și pentru prevederea sea d’a prepara térémulți ultimii lupte ce se va începe. Republica soie unde e salutea iei și nimica n o va împedeca d a urma pe cel cari o conducă.“ Le Temps: „ D. Gambetta n’a necunoscută legătura care uneșce actualmente politica electorală de politica constituțională; c-sea consiliera încă democrației lyonese „conciliarea și alianda electorală între tote fracțiunile partitei legalmente constituțională“. Démocratorele crede (și ama avută deja ocasiunea de a esprime aceași ideiă) că eficacitatea lor materială sunt subordonate adoptării scrutinului pe listă. Deji cum să se facă opera de conciliare cu scrutinulü uninominală, cândü nu este locu în fiecare colegiu de catü pentru represintantele unei singure opiniuni ?...“ L'Echo Universel : „Putem regreta că leaderulu stângii a rădicată d’uă dată pré multe cestiuni și c’a pusă în același timpü și pate fără oportunitate unaarecare numeru de probleme, pe cari va trebui să le deslege viitorulu. Dérüdéc’o lăsămü la uă parte un programă de guvernă, pe care n’o putemu primi, se căutămă a recunosce că ’n ceea ce privesce politica momentului și doctrinele constituționale, era imposibilă să fie una limbagiu mai conciliatory mai corectă, și adaugema, mai politică.“ Le Moniteur Universel : „Ideiele d-lui Gambetta suntü d’acelea cari se pot discuta ș’asupra cărora n’ar fi imposibilă, în practică, d’a ajunge la uă transacțiune. “ La Presse : „In ochii d-lui Gambetta, alianda între republicanii vechi și republicanii noui, ca d-nii Thiers, Casimir Périer, Léonce Lavergne etc., trebuie se continue, fiindu-ca e prețiosă și salutaria.... In ceaa ce priveșce scrutinul pe listă, d. Gambetta zice că cela mai prețiosă avantagia ce presintă e că permite conciliarea și alianda electorală între tote fracțiunile partitei constituționale. Centrală stânga va lua de sicurü actü d’acésta importante declarațiune și se va felicita că vede pe partisanulü cele mai autorisatü alű scrutinului pe listă preconisându acestü modü de votare, mai cu sema fiindu-cá e în interesulu succesului și duratei unei politice de potolire și de moderare.“ E că și reflesiunile presei străine și mai cu osebire ale Ziareln’ti englese , Times traduce epistola în tótu întregimea iei ș’o precede de mai multe observațiuni, dintre cari puntele esențiale sunt cele urmatore : „Ori de ce opiniune arți fi cineva, nu pute pune în cestiune însemnata importanță a acestui document, care va produce o impresiune profundă asupra spiritului tuturorü carielii vom citi cu imparțialitate.... „Intrega epistolă purta sigiliul moderațiunii, alű reflesiunii și alti liniștii; se vede că e opera unei inteligințe matură, care caută a reconcilia partitatea cu deprinderile unei societăți regulată. “ Daily News, liberală, zice: „D. Gambetta a publicată sup formă de epistolă manifestulu ce se așcepta de la începutulü acestora lungi vacanții. “ Apoi, făcându’i un analiză conscituțiasă, adauge : „Journal de Paris, organit alü guvernului, <fi ° e că n’arü fi delocu placutü a nega sinceritatea d-lui Gambetta în silințele ce ’și dă pentru a îndupleca partita radicală se adopte uă politică moderată. Și Monitorulă, altă (fiaru conservatory găsesce că din tote discursurile pronunciate de șefii partitelorü, începându cu cele de la Arcachon și până la cele de la Ajaccio, alți d-lui Gambetta este cela mai moderată și respectă mai sinceră Constituțiunea și puterile mare și ale lui. “ Standard, conservatoryi publică un corespondință, care îi comunică urmatórele : „Evenimentulu ^ileí este manifestulu d-lui Gambetta. Intr’una modaotărîtă moderată ín limba giulű séü,