Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)

1875-10-26

* ANULU ALU NOUE­ SPRE­ PECEE LA VOIESCE ȘI VeI PUTE­rl­i­ce cereri pentru România se adres la administrațiunea Ziarului. A­N­U­N­C­I­U­R­I : pagina IV, spațial 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit­­i lei. A se adresa LA PARIS: la Haras, Laffite & C-nie, 8 Placo do la Bourse. LALOMDUA: la d. Eugfene Miooud, No. 81-A Fleet Street, Loudon, S', C, A \ IENA: la d-niî Haase țstoin și Vogler, Wallfischgasse 10. Sei horile nefrancato se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. SER­VICIUL U TELEGRAFICU ALU­I ROMANULUI» Constantinopole, 5 Noembre. — Ambasa­­dorele Rusiei a avut o u­ lungă auditnță la Sultanulă, căruia i-a explicat at­roua admi­­nistrațiune, neumlțămir­ea administrațilorii, destrăbălarea financid­erii și urgința refor­­meloru. Redacțiunea și Administrațiiunea Strada DonnicL No. 14 (B) Edițiun­ci­ dă diminața BUCURESCI, 25 BRUMAREL. 6 BRUMAR. Telegrama ce primim astăzi de la Constantinopole este de o gravitate pe care n’avem­ nevoie a o releva, ca se fiă de ori­cine simțită. A merge ambasadorul Rusiei la Sultanul, a ’i J^gpime de-a dreptul că imperiul seu este reu administrat, că toți admi­nistrații săi sunt nemu­lțămiți, că financiele imperiului sunt în stare de delabrare și că trebuie de urgență să facă reforme, este o procedere mai mult de­cât aspră, este o inger­ință violentă și chiar agresivă, care amin­­tește faptul principelui Mencikoff, mergând în palton la marele vizir. Nu voim a­­ zice că visita d-lui Ignatief va avea aceleași consecințe pe cari le avu în 1853 visita d-lui Mencikoff, gravitatea pasului făcut case astăzi de Rusia, ne îndemnă a crede într’o consecință decisivă, după cum în 1853 ruptura a urmat imediat, și un imens resunet de arme s’a auijit de la un capăt la cel­l­alt al Europei, asemenea credem că astăzi o presiune generală a Europei asupra forței va obliga­ a se dea satisfacere imediată și deplină dreptelor și în­­­deluntelor plângeri ale poporațiu­ni­lor creștine. In fac­a atitudinei luată acum de Rusia, numai ast­fel credem noi că Europa va putea se înlăture compli­cări mai grave; și o va face, dacă nu îndemnată de simțiminte de u­­manitate și de dreptate , de bună­­sema silită de temeri pentru pa­cea generală , de succesele Rusiei în Orient și , în același timp, mișcată de propriele i ei interese financiare. Rusia și-a ales de minune mo­mentul, din tote puntele de vedere. Mci o dată Turcia n’a fost mai slabă, nici o dată n’a fost mai puțin susținută din afară, și nici o dată încă n’afi existat atâte ten­dințe pentru easași desolverea iei, căci mai cu sem­a delabrarea ’i fi­nanciară o presintă ca necorigibilă și neaptă de a figura între Statele Europei, de a avea relațiuni cu den­sele. Totu de o dată poporațiunile creștine, și în special cele resculate, după ce avură la începută pre­cam­ Speranțe în Austria, astăzi o consi­l­eră ca trădătorea, ca asasina lor, și nu mai au speranțe de­cât în Rusia. In fine situațiunea s’a în­tors ast­fel, în­cât totul favorisă cu deosebire acțiunea Rusiei, mai presus de a ori­cărei alte puteri. 1 Aprețuind acesta situațiune, am arătat filele din urmă marea însem­nătate a comunicatului apărut în zi­­arul oficial al guvernului rusesc, și respunzând observațiunilor țarului guvernului austriac Flerdenblatt, care tindeau să reducă la nimic de­­clarațiunile comunicatului rusesc, am menținut din nou că acest act are o imensă gravitate, pe care nu un­­ ziar austriac are autoritatea și putința de a o micșora. L Confirmarea cea mai deplină a mo­rdului nostru de-a vedea, a venit mult mai curând de­câtü ne accep­­tam. Scriea vizitei ambasadorului Ru­siei la sultanul, și a observațiunilor m­ai mult de­cât aspre ce- a adresat, unită cu faptul agravant al publicității ime­­­­diate dată acestor cuvinte, a căzut “ca un obus pe speranțele austriace. Noi vedem clar cestiunea intrată ntr’o nouă fașă, cele două demon­strațiuni ale Rusiei, ântâiă comuni­catul și apoi pasul ambasadorului iei de la Constantinopole, precipită lu­crurile spre o nouă și grabnică re­­solvere, căci nu numai că tote pute­rile se vor­ grăbi a interveni cu e­­nergie spre a dobândi imediate și radicale reforme, dar și poporațiunile resculate, veg Jindu-se ast­fel susți­nute și îmbărbătate de Rusia, vor lua un m­ou avânt, și vor sili și ele ast­fel pe puterele Europei se inter­­vie cât mai repede în favorea lor, spre a înlătura mai mari compli­cări. In fine astăzi cestiunea stâ totă in mâna Rusiei; ea îi va da direcțiu­nea ce convine intereselor sei poli­tice, pe căt negreșit îi vor permite relațiunile cu cele­l­alte puteri, și mai cu osebire cu Germania, de­și situa­țiunea este ast­fel: In­cât nouă ni se pare ca nici o dată acesta mare putere n’a putut lucra într’un mod atât de indipendent de ore ce as­tăzi ,­ nici că are nevoie se tra­gă spada spre a dobândi cele mai mari transformări în Orient, nare de­cât se întărite poporățiunile slave contra guvernului turcesc neputin­cios. Dar are acestä acțiune, aceste e­­venimente trebuie se ne bucure pe noi Românii, sau se ne îngrijescá? E că grava întrebare ce se impune cugetării Românilor ! Nu cutezăm âncă s’o atingem, cre­dem cnse că în orî­ ce cas, chiar sim­pla logică ne spune că în asemeni grave evenimente, póte fi petre ca destinatele țarei se nu fiă încredin­țate apărării unui regim în adevăr național și politic, ci unui regim de servitori devotați ai străinilor. Circulă de mult timp zgomotul că d. Boerescu și-ar fi trimis demisiu­­nea. N’am dat nici un cred­ământ a­­cestei sclri, și chiar astăzi, când după atâta timp urmeză de-a avea credit, noi tot ne îndouim forțe de temeinicia iei: seim cum se agață acest t­omen­ de fotoliele ministeriale, și cum nici o cădere, nici un insucces nu e pen­tru dânșii destul de mare spre a’i depărta. Chiar daca scriea s’ar con­firma, puțină atențiune i-am da. Ar avea óre națiunea vr’o parte în acesta decisiune? Nimic.—O intrigă de camarilă, o complicare financiară de ocolit, pentru ca alții s’o descurce daca vor putea, o retragere din vreme spre a putea reveni în urmă, cu altă parte a camarilei, etc. Frumóse afaceri! Și merită să ne ocupăm asia mult de dânsele! '■9 ' * • Și tot asta va merge pe cât nu națiunea, ci camarila lingușitore va dispune de țară. Atragem atențiunea cititorilor a­­supra unei epistole ce­ ne-apresintat-o de procurorii Mărculescu, și pe care ne grabimü a o publica mai la vale. Lămuririle date de d. Mărculescu în privirea purtării unui funcționar, ce este asta picând osia organisării ad­ministrative județiane, amănuntele ce d-sea­mă despre faptele și obiceiu­rile unui funcționar menit a veghia asupra siguranții, averii cetățianilor și ordinii publice, neputând să fie bănuite de neesactitate, de­ore­ce vin de la un magistrat în funcțiune, a­­runcă cea mai vină lumină asupra o­­diesei administrațiuni, prin care regi­mul actual bântuieșce de atâta timp acesta nenorocită țară. De astă-dată nu mai vorbesce un roșu — cum se­­ zice, — un oposant­­sistematic, scu­rt’un magistrat pro­testant, ci un magistrat în funcțiune, care în faț­a esceselor suptprefectului și-a făcut datoria, și a cărei posițiune nu s’a modificat de­cât prin permu­tare. Dacă noi am fi u Jis că un suptprefect a băut tota noptea făcând felurite scandaluri, în mijlocul orașiului de re­ședință, a bătut, a insultat, a comis tot felul de necuviințe, și când pro­curorul a voit să reprime scandalul și escesele, a sărit asupra procuro­rului și Ta lovit, organele regimului ar fi strigat îndată că calomniăm. Ei bine, acestea le spune astăzi un procuror, care -și pastreza posițiu­­nea, și a cărei permutare din ju­­deciul unde a fost ultragiat, e nu o pedepsă, ci o satisfacere necesariă. Când spuneam că regimul actual este fatalmente îndemnat a se servi in administrațiune de asemeni indi­vide , căci numai zitlele ca acestea sunt capabile a comite fără­de­legile, fraudele, falsificările, presiunile, vio­lențele, corupțiunile prin cari se ni­micesc drepturile electorale ale Ro­mânilor, se t­icea că acestea sunt fan­tasmagorii roșie. Ore tot fantasma­gorie se fiă și descrierea ce ne-o dă d. procuror Mărculescu despre supt­­prefectul de la Gorj? Și se nu ni se observe că nu e logic se întemeiăm pe un singur cal o acusațiune ge­nerală. Daca nu sunt multe asemeni fapte judiciarmente constatate, e că în alte părți procurorii aveau pute cuvinte de-a le trece cu vederea, sau pentru că funcționarii imorali și abu­­sivi nu aveau și darul beției, ca supt­­prefectul din Gorj. Când însă, pe lângă acest fapt, judiciarmente con­statată, mai avem și pe suptprefectul Răduleanu din Argeș condamnat a­­cum la 6 luni de închisore pentru torturare, pe suprstitut, tovarăș la a­­cea torturare, condamnat la aceeași osândă, când avem pe chiar prefec­tul Sion condamnat de Curte la da­une interese către rămașii cărora, profitând de posițiunea s­a de pre­fect , voise a le fura pământurile etc., credem că suntem In drept se afirmăm că țera este dată în prada unei administrațiuni de jaf, de coru­pere și de anarh­ie, și că binele re­lativ sau răul la un mai mic grad , este rara escepțiune prin țară , iar nu regula generală. Mulțămind d-lui procuror Mărcu­lescu și ca t­iariști, căci d-sea nu în­văluie imoralitatea , a cărei cea mai meritată pedepsă este publicitatea , și ca cetățiani, căci a căutat se în­frâneze viciul și abusul chiar în per­­sona unuia din funcționarii, cărora par a le fi autorizate astăț­i tóte vi­dele și tóte escesele , ne permitem ai observa că mânia d-sele contra d-lui Moschuna nu este destul­ de în­temeiată. De bună-semă d. Moschuna, în telegrama ce se adresase despre fapt, fusese indus în erore în privirea unei pretinse rivalități galante. Probă că d. Moschuna fusese indus în erore, este o a doua telegramă, de existența cărei­a d. procuror se pute lesne con­vinge, și în care d. Moschina ne ruga se ștergem din prima d-sele tele­gramă partea relativă la intriga ga­lantă. Din nenorocire,prima telegramă era deja publicată de 2d ore; în­dreptarea nu mai era posibilă. Restabilirea faptelor­ de către d. Mărculescu dă case și mai luminos pe fac să orgia și anarh­ia în prada cărora este dată țara de regimul ac­tual, și’i dăm din parte-ne totă cre­dința și tóta însemnătatea unui act emanat de la un magistrat. Nici astăzi până la orele patru după amețit nu ne-a sositü espedi­­țiunea de peste Milcova, prin urmare circulațiunea nu s’a restabilită încă. POST-SCRIPTUM. D. C. Ienescu, redactorele farului Vocea Prahovei se ținea de 40 z­ile în arestara pre­ventivă din Ploiescu. Pretestul­ acestei pe­depse arbitrare, înainte d’a se judeca faptul, era că, publicândă uă epistolă supt scrisă d’uuă locuitoră dintr’uă comună rurale, ca­re se plângea c’a fostă maltratată, arestat și predată de primară, a comisă unu de­­lictă de presă, repetândă aceste calificări în reflesiunile ce făcea contra funcționaru­lui pîrîtă. Camera de punere supt acusațiune de pe lîngă Curtea din Bucuresci, sesizată fiind­­ de cererea prevenitului pentru liberare pe garanția, a admisă-o cu majoritate de vo­turi , d-niî consilieri C. Câmpineau și A. Mănescu au fostă pentru liberare, eră d. Pilitis pentru menținerea în arestură pre­ventivă. Cererea de liberare a fostă presintată și susținută de d. Pretoră. Ună altă cetățenii din Ialomița, d. Dumi­tru Ionă Cocoșă, care a bastonată pe piața publică pe d. Ioniț Arionă, prefectură ace­lui județă, fiindă­că acesta a bătută pe nu­­mitură cetățenă în timpulă alegerilor­, sta în temniță, ierăgi supt arestă preventivă, de vre 4 luni. Curtea fiindă chemată— după a­­pelul­ procurorului nemulțămită— a se pro­­nuncia asupra sentinței tribunalului care­­ să condamnase la 6 luni inchisore și 200 lei a­­mendă, i-a micșiorată pedepsa la 15­0 zile de inchisore, socotite de la data­otărîrii tri­bunalului, și prin urmare condamnatură a fost e­liberată din inchisore. CA. 26 OCTOBRE, 1875. LUMINEZA­TE ȘI YEI FI A­B­O­NAMEN­T­E Capitale: un anii 48 lei; șese luni 24 let­tre! luni 12 lei; uă, lună 5 lei In Districte: un anai 58 lei ; șe­se luni 29 lei, trei luni 15 leli­nă lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru,franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle­­graine, rue de l’Ancienne come­die 5, și la Havas, Laffite - C­une, Place de la Bourse 8. LA VILA A : la d. B. G. Popovici, Fleisch­ markt. 15. Articulele nepublicate se vor fi arde. Totă presa, atâtü din Francia câtü și din cele­l­alte state europene, fiă monarhhică, fiă republicană, comenteza epistola-manifesto a d-lui Camboiu. Tóte­­ fiarele francese, mai fără es­cepțiune de partită sau de culore politică, chiar­ și cele mai adver­sare, cum sunt­ forele clericale și bonapartiste, precum și principalele organe străine, de tote opiniunile, recunoscu marea importanță a aces­tui aet­. Puternicele argumente ce fostulu dictatorii de la Bordeaux a­­duce îa favorea prudintei atitudini politice ce­ au ținută pân’acum dife­ritele grupe ale marei partite repu­blicane atât­ în cameră, cât­ ș’a­­fară din cameră, atitudine pe care o recomandă și pentru viitoru, sunt­ considerate de íntrega Ziaristică ca menite se exercite uă influență i­­mensă asupra democrației franceze și asupra tuturorü nouilorü aliați de rațiune ai Republicei. Cuvintele mai cu sem­a prin cari se pronund­ă în favorea scrutinului pe listă și pen­tru cari ílu recomandă constituțio­­­­nalilorü cari au format­ majoritatea de la 25 Februarie suntü, după apre­cierile tuturora (fiarelor), d’una tactü și d’uă logică ce vom­ face, póte, pe mulți din partizanii scrutinului pe arodismentu se renunețc la acesta sistemă de votare. E că de exemplu cum se esprimă organele cele mai moderate și unele chiar­ oficióse din Francia: Le Bien Public i]ice : „Amu profesatü adesea în cola­­nele nóstre ideiele ce d. Gambetta profesă în epistola sea, spre a nu felicita pe șeful­ stângii pentru co­recta fermitate a atitudinii sale și pentru energia sea d’a apăra adevă­rata causă a democrației, precum și pentru prevederea sea d’a prepara térémulți ultimii lupte ce se va în­cepe. Republica soie unde e salutea iei și nimica n o va împedeca d a urma pe cel cari o conducă.“ Le Temps: „ D. Gambetta n’a necunoscută le­gătura care uneșce actualmente po­litica electorală de politica constitu­țională; c-sea consiliera încă demo­crației lyonese „conciliarea și aliand­a electorală între tote fracțiunile par­titei legalmente constituțională“. Démo­cratorele crede (și ama avută deja ocasiunea de a esprime aceași ideiă) că eficacitatea lor­ materială sunt­ subordonate adoptării scrutinului pe listă. Deji cum să se facă opera de conciliare cu scrutinulü uninominală, cândü nu este locu în fie­care cole­­giu de catü pentru represintantele unei singure opiniuni ?...“ L'Echo Universel : „Putem­ regreta că leaderulu stân­gii a rădicată d’uă­ dată pré multe cestiuni și c’a pusă în același timpü și pate fără oportunitate una­are­­care numeru de probleme, pe cari va trebui să le deslege viitorulu. Dérü­déc’o lăsămü la uă parte un programă de guvernă, pe care n’o pu­temu primi, se căutămă a recunosce că ’n cee­a ce privesce politica mo­mentului și doctrinele constituționale, era imposibilă să fie una limbagiu mai conciliatory mai corectă, și a­­daugema, mai politică.“ Le Moniteur Universel : „Ideiele d-lui Gambetta suntü d’a­­celea cari se pot­ discuta ș’asupra cărora n’ar­ fi imposibilă, în prac­tică, d’a ajunge la uă transacțiune. “ La Presse : „In ochii d-lui Gambetta, aliand­a între republicanii vechi și republica­nii noui, ca d-nii Thiers, Casimir Périer, Léonce Lavergne etc., tre­buie se continue, fiindu-ca e prețiosă și salutaria.... In cea­a ce priveșce scrutinul­ pe listă, d. Gambetta zice că cela mai prețiosă avantagia ce presintă e că permite conciliarea și aliand­a electorală între tote fracțiu­nile partitei constituționale. Centrală stânga va lua de sicurü actü d’acésta importante declarațiune și se va fe­licita că vede pe partisanulü cele mai autorisatü alű scrutinului pe listă preconisându acestü modü de votare, mai cu sema fiindu-cá e în intere­­sulu succesului și duratei unei poli­tice de potolire și de moderare.“ E că și reflesiunile presei străine și mai cu osebire ale Ziareln’ti en­­glese , Times traduce epistola în tótu în­tregimea iei ș’o precede de mai multe observațiuni, dintre cari puntele e­­sențiale sunt­ cele urmatore : „Ori de ce opiniune arți fi cine­va, nu pute pune în cestiune însemnata importanță a acestui document­, care va produce o­ impresiune profundă asupra spiritului tuturorü cari­elii vom­ citi cu imparțialitate.... „Intrega epistolă purta sigiliul­ moderațiunii, alű reflesiunii și alti li­niștii; se vede că e opera unei inte­­ligințe matură, care caută a recon­cilia partita­tea cu deprinderile unei societăți regulată. “ Daily­ News, liberală, zice: „D. Gambetta a publicată sup­ formă de epistolă manifestulu ce se așcepta de la începutulü acestor­a lungi vacanții. “ Apoi, făcându’i un analiză consci­­tuțiasă, adauge : „Journal de Paris, organit alü gu­vernului, <fi ° e că n’arü fi de­locu placutü a nega sinceritatea d-lui Gambetta în silințele ce ’și dă pentru a îndupleca partita radicală se a­­dopte uă politică moderată. Și Mo­­nitorulă, altă (fiaru conservatory gă­­sesce că din tote discursurile pro­­nunciate de șefii partitelorü, înce­­pându cu­­ cele de la Arcachon și până la cele de la Ajaccio, alți d-lui Gam­betta este cela mai moderată și res­pectă mai sinceră Constituțiunea și puterile mare și ale lui. “ Standard, conservatoryi publică un corespondință, care îi comunică ur­­matórele : „Evenimentulu ^ileí este manifes­tulu d-lui Gambetta. Intr’una moda­otărîtă moderată ín limba giulű séü,

Next