Romanulu, ianuarie 1876 (Anul 20)
1876-01-15
insula ve cere închiderea ranelor. In acesta oră, în care atâtea puteri ostile cântă încă în piciore , s’amenință, ele ve cere sé ve ’ncredeți în propășire, ve cere s’afirmați dreptulă în facia puterii, s’afirmați Francia în facia germanismului , s’afirmați Parisulă în facia Romei, s’afirmați lumina în facia nopții. Veți face-o. Unii cuvântă încă. Se risipimă ilusiunile. Se le risipimă fără mâniă, cu liniștea certitudinii. Acei carii viseză se desființeze, într’una timpu óre care, pe cale legale, Republica, se ’ncela. Republica preesistă. Ea este ună dreptă naturală. Nu se voteza pentru sod contra aerului ce resuflămă. Nu se pune la votă legea crescerii genului umană. Monarhiele, ca și epitropiele, pot ave cuventulă sară d’a fi, pe câtă timpă poporulă este mică. Ajunsă la ore-care ’nălțime, poporulă se simte ’n stare d’a umbla singură, și umblă. Uă Republică este uă națiune care se declară majoră. Revoluțiunea francese este civilisarea emanipată. Aceste adevĕruri sunt simple. Crescerea este uă liberare. Acesta liberare nu depinde de nimeni, nici chiară de voi. Pune-veți la voiă ora ’n care veți ave două-<Jeei și unu de ani? (1) Poporulă francesă este vârstnică. Elă póte să ’și modifice constituțiunea , dară fie ’și schimbe versta, nu. A’să repune ’n monarhiă, ară și a’să repune supt epitropiă. Este pre mare pentru acesta. Se renunde déré toți la chimere. Se primimă vârstnicia. Vârstnicia este Republica. S'o primimă pentru noi, s’o dorimă pentru celelalte popóre. Se le postimă deplina emancipare. Se le ofezimă acea neclintibilă temelie a păcii, federațiunea. Francia iubeșce cu cea mai mare tariá națiunile; ea se simte sora soră cea mai mare. Ea este lovita, tratată ca uă nicovală, déra ea schinteie suptura loră; celoră cari voră s’o rănască ea le trămiteră lumină ; acesta este metoda iei d’a da lovire. A face din continuare uă familiă, a libera comercială împedecată de fruntarii, industria paralisată prin proibiri, travaliula splontată de parasitismă, proprietatea copleșită prin imposite, cugetarea îmbutnițată, ferecată prin dogme, acesta este ținta Franciei. Ajunge-va la dânsa ? Da. Ceea ce Francia întemeiază ’n acestă moment este libertatea poporelor , ea o ’ntemeiază în modă pacinică; opera este mai multă decâtă naționale, ea este continentală; Europa liberă va fi Europa imensă ; ea nu va ave altă lucru decâtă propria-i fericire. Și prin pacea ce o dă frățietatea, ea va ajunge la cea mai mare statură ce pute ave civilizarea umană. Suntem acuzați că meditămă uă revanșiă, au curentă, meditămă în adeverată revanșiă, și încă vă adâncă revanșiă. Acum cinci ani, Europa părea că n’avea de câtă uă singură cugetare, acea a d’a micșiora Francia; astăzi Francia li respunde că și densa are numai uă singură cugetare, a mări Europa. Republica nu este altă decâtă uă mare desarmare; acestei desarmări li se pune numai uă singură condițiune, respectulă reciprocă ală dreptului. Ceaa ce voiesce Francia, ună cuvântă e d’ajunsă d’a o esplica. 1 (1) Victor Hugo nu scie că la noi s’a făcută ș’acesta de către clasele diriginte . S’a pusu la vota déca G. Bibescu avea 40 de ani, și la 1859, s’a pusă la votu, după una concursă, déca cutare scrie mai bine de cât tt cutare, pentru a’lu numi redactorii alu proceselor-verbale ale Camerei. Nota red usă cuvântă sublimă, pacea. Din pace va eși arbitragială, și din arbitrag să vor i eși restituirile trebuitore și legitime. Noi nu ne ’ndoaimă d’acesta. Francia voiesce pacea în consciinți, pacea în interese, pacea între națiuni, pacea în consciinți prin justițiă, pacea în interese prin progresă, pacea între națiuni prin frățietate. Acestă voință a Franciei este a vostre, alegétori ai comunelor. Sfirșiți fundarea Republicei. Faceți pentru Senatulă Franciei alegeri din carii serst pacea lumii. A ’nvinge este ceva, a ’mpăciui este totală. Faceți, în facia civilisațiunii care ve privesce, vă Republică de dorită, uă Republică fără stare de asediare, fără pămătufuri la gură, fără esiliuri, fără ocne politice, fără fugă militară, fără fugă clericală, uă Republică de adevară și de libertate. Intorceți-vă spre bărbații luminați. Trimiteți-i în Senată, căci ei scră ce trebuie Franciei. Ordinea este făcută prin lumină. Pacea este că lumină. Ora violențelor a trecută. Cugetătorii sunt mai trebuincioși decâtă soldații; prin sabie se dobândesce disciplina, dară prin ideiă civilizarea. Socrate este mai mare decâtă Temistocles, Virgiliă este mai mare decâtă Cesar. Voltaire este mai mare de câtă Napoleon. Victor Hugo. ROMANÜLU 15 IANUARIÜ, 1876 89 SCRISORE DESCHISA D-LUI T. L. MAIOIlESUü, ministru M. S. Carol I de Hohenzollern la dapar tamentulu cultelor și instrucțiunii publice. III 1) Doru nu vé opriți aci, mergeți și mai departe, și în acestă discursă, care este din discursurile ce au pronunciată în Adunare celă mai lung, documentă neperitoră, ilustrativă ală vieții d-vóstru parlamentare, nu voiți a omite nimică ce ar fi în stare a atrage asupra „acelui domnii care ocupă actualmente catedra de economia politică“ uă condemnațiune absolută și irevocabile. Mai ziceți, domnule ministre: „a „stată vre doui ani în facultate, s’a „dusă în Italia și după câtăva timp „a venită doctorü în dreptă“ . Ce voiți, domnulă meă, se va respundă în facia acestui nou capitolă de acusațiune? Citescă și recitescă aceste acusațiuni. Indignațiunea care o resimță la uă nouă lectură cedeza loculă compasiunii, îmi vine mila, înjoșescă de rolulă și posițiunea în care v’ați pusă. Mé întrebă ce ură, ce furii de vendictă atâtă de puternice aă putută se va întunece într’ună grabă așa de tare rațiunea, incâtă se va uitați pe d-vostră ânșiva, respectulă către Adunarea înaintea căreiați vorbită, respectulă ce totă omulă onestă în ori ce situațiune și în ori ce posițiune ’să datoresce adevărului. „A stată vre doui ani în facultetea de dreptă din Iași, s’adusă în Italia și după câtăva timpă a venită doctoră în dreptă !! !“ Ei bine, domnule ministre, sciți, și sciți forte bine, că nu este adevărată că amă stată numai 2 ani la facultatea de dreptă din Iași. Insinuațiunea care voiți se o faceți, că după câtăva timpă amă venită doctoră în dreptă, nu póte fi îndreptată la adresa mea. In facultatea de dreptă din Iași amă stată nu doui ani, după cum ziceți, dură patru. Cursură de dreptă adevărată se face după lege în timp de trei ani, dară amă stată âncă uă ană, pentru că așa cere legea pentru acei cari pe lângă studiul dreptului voi să se urmeze și cursul de filosofie, și pe care lamă urmată trecendă esamene regulate, după cumă vamă arătată mai susă. Comiteți de asemenea uă neesactitate, condu ziceți că numai amă audiază cursurile la facultatea de drept. Amă fostă studiate înscrisă, regulat, 1) A vede Romănul de ieri, conformă legii, amă urmată și amă trecută esamene semestriale, anuale, asupra tuturor materielor ce se predaă în acestă facultate. Probă amă absolutorială, care se consideră echivalentă cu titlul de licență. Succesul ă cu care amă trecută aceste studii nu numai că este consfințită prin absolutoriulă ce ’să posedă, deră âncă a fostă coronată prin ună premiă din partea guvernului, care premiu consista într’ună decretă, prin care eramă numită membru la trib. de Putna. Așa deră este probată că nu e adevărată că că amă stată numai vre doui ani în facultatea de drept, deră cu din contra, în calitatea de studinte regulară, conformă legii, amă terminată cursură, cu ună succesă recunoscută atâtă de profesorii mei, câtă și de autoritatea guvernativă. Dară, domnule ministre, mai ziceți: „după ce a urmată vre doui ani „la facultatea de dreptă din Iași, s’a „dusă în Italia și după câtăva timpă „a venită doctoră în jurisprudință“ . Insinuațiunea ce o faceți prin aceste cuvinte este totă atâtă de onestă și adevărată, ca și totă ce ați zisă în contra mea. Nu este adevărată că amă stată în Italia puțină timpă, după cum aveți aeră a «jice, dară amă stată trei ani întregi. In timpul acesta, ca și în cursulă celoră patru ani, în cari amă urmată la facultatea de dreptă din Iași, amă studiată, nu mi-amă perdută timpulă; și după trei ani m’amă presintată însumi, în persona, nu prin alții, înaintea profesoriloră aceleiași facultăți la care luaseră inscripțiunile și făcuseră cursurile, nu la altă facultate și înaintea altora profesori, în 10 Decembre 1863, amă fostă proclamată doctoră în dreptă în facia unui publică numerosă ce venise să asiste la acestă esamenă, care se trecea pentru ântâiași dată în Turma de ună Română. Eco cum am obținută că doctoratură în jurisprudință. El represintă pentru mine șapte anii de studii și osteneli reale, elă nu vre doui ani de frecventare la facultatea de dreptă din Iași și câtă va timpă în Italia, cum facețî d-vostră. Așia dară vedeți că insinuațiunea d-vóstra nu’mi póte fi adresată mie. Ea lovesce numai pe acei indivizi cari consideră instrucțiunea ca ună mijlocă d’a parveni, și cari nu’și facă nici una scrupulă asupra miijlocelor, cari le întrebuințază spre a obține unu titlu. Suntă cari se ducă, se înscria pentru studii într’uă facultate, bună-oră la Berlin, și d’uă-dată li veții doctori al nu s dă cărei alte universități d’a cincea mână, alții cari se ducă la Paris și cari’i veții titulați din Strasburg sed mai scă că de unde. Căutați, stigmatisau nescentari indivizi, pedanți, fanfaroni, invidioși, pentru că altmintrerea ei nu suntă în stare să probeze că merită titlurile ce le-au capotata cu totulă prin alte mijloce decâtă prin studii seriose; ei suntă și roi cetățiani, și prin acesta enșiși fatalminte împinși a crea și a spori acea clasă periculosă, cari, deși eșiți din sînului poporului, dupâ cum însuși ci-tea o Zici, devină esploatatori de ruină ai aceluiași popor. IV Mai ziceți că legea nu are în vedere de câtă studiere ce trebuie să se facă la ori-ce facultate. Citați art. 251, art. 259 din legea instrucțiunii publice, care enumeră studiile ce aă a se propune în fiecare facultate. In fine citați art. 260, care declară că fiecare facultate se va organisa prin regulamente etc. și că aceste regulamente vor ave de obiectă : 1) înființarea graduală după mediele țârei a catedreloră necesarie pentru cursurile menționate in precedenții articoli, și 2) înființarea de alte cursuri necesare pe lingă fiecare facultate, după trebuințele ce s’ar ivi în urma înființării celoră din precedentulă paragrafă. In urmă conchideți că atâtă numerala catedreloră se înființeză prin regulamente, și că prin urmare prin același modă cum se înființeză o catedră — adică prin regulamente — , totă asemenea se póte și desființa. Ce argumentațiune mai falsă, ce ne adevĕra mai îndrăsneță, decâtă acestă modă ală d-vostră d’a „înțelege“ învățămêntulă statului? Și într’adevără, domnulă meă, de ce este, de ce póte fi vorba in aliniatură art. 260, și specialminte în testul aliniatului 1 și 2 din acestă articlu : 1) . înființarea graduală după mediele țârei a catedreloră necesarie pentru cursurile menționate în precedenții articoli. 2) . înființarea de alte cursuri necesarie pe lingă fiecare facultate, după trebuințele ce sară mă în urma înființării celoră din precedentulă paragrafă. Póte fi vorba aci, domnulă meă, de înființarea facultății de dreptă ? Nu.—Acesta este înființată cu multă înainte de legea din 1865. Se pute aplica acesta disposițiune la catedrele înființate, după cum ziceți ?—Dară facultatea de dreptă avea tote catedrele de astăzi. Legea din 1865, departe de a reduce vezi una din numarul ă loră, le consfințesce, și prin disposițiunile art. 205 prevede completarea facultății cu none catedre. Așa dară care este sensulă adevarată ală cuvinteloră legiuitorului din 1865, cândă zice: „înființarea de alte cursuri necesarie pe lîngă fiecare facultate, după trebuințele ce s'ară i în urma înființărei celoră din precedentulă paragraful Ce zice acelă paragrafă ? Facultatea de drept va cuprinde: 1) Dreptură română. 2) Dreptură privată romană. 3) Dreptură penală. 1) Procedura dreptului privată și dreptului penală. 5) Dreptură comercială. 6) Dreptură publică și dreptură administrativă. 7) Dreptulă gintelară. 8) Filosofia dreptului și dreptulă naturală. 9) Economia politică. Aceste catedre mai tate și specialminte catedra în cestiune de economia politică, legea din 1865 o găsesce, o consființesce. Cum dară dintr’uă disposițiune a aceluiași legiuitoră, care prevede înființarea de noui cursuri peste acelea pe cari le găsesce legea înființate în momentul promulgării, ve însumițt prerogative a desființa pe acele esistinte, și specialminte cursul de economiă politică, pe care domnulă acela, precum Ziceți d-vóstre, îl face acum de 11 ani, și care este profesoră titulară definitivă, conformă legii din 1851, conformă statutului de fundațiune a Universității de Iași din 1860, conform legii de instrucțiune publică din 1865? Apoi déci este adevărata deducțiunea ce o faceți că prin regulamente se înființază catedrele și se numesc profesorii, și că totă prin acelă modă se pot suprima catedrele și prin urmare și profesorii, ce însemnătate practică mai are disposițiunea legiuitorului espresă prin Art. 384. 1 Profesorii titulari de facultăți sunt inamovibili și Art. 385. „Profesorii inamovibili „nu voră fi strămutați fără a lară „espresă voință de la mă locă la ală tulă.“ Cum, domnulă meă unu omă ca d-vostră,care ocupați posițiunea înaltă de ministru al M. S. la departamentală culteloră și instrucțiunii publice, nu sunteți în stare se discerneți nișce testuri atâtă de clare ? mintea d-vóstru e atâtă de întunecată, încâtă nu puteți combina uă disposițiune a unei legi, care va prescrie modul înființării de nouă cursuri la vă facultate, cu disposițiunea aceleași legi, care declară că una profesoră titulară este inamovibilă?!... (Sfirșitul și în numeralu viitoru), curte. Cu tóte acestea nu s’a auzită nici ună scomptă. Ună firă ală victimei a declarată că părăsindă pe tatăl su c’uă oră mai ’nainte, l’a lăsată cu doui Sârbi, cari îi aduseseră uă scurteică de îmblănită, prin urmare pân’acum aceștia se bănuescă a fi autorii crimei. Asasinii aă târâtă pe victimă în odaia de din dosă ș’acolo l’aă sugrumată c’ună șervetă; apoi i-aă luată toți banii, cari se zice că eraă vre 300 galbeni, ce se găsiră într’un ladă de lemnă bine făcută pe care aă spartă-o. „Poliția nu scie nimică despre tóte acestea: ea se ocupă cu oprirea represintațiunilor de la Walhala, cari tulbură societatea, cum zice ea!“ Guberulu, fata intereselor generale din Iași, ne spune că ’n urma arbitrarei desființări a catedrei de economia politică de la Universitatea din Iași, studeații acestei Universități s’aă presintată la d. Alesandru Gheorghiu, profesorele acestei catedre, rugându-lă cu multă insistență a continua cursură. D. Gheorghiu a făcută cunoscută atâtă rectorelui Universității câtă și d-lui ministru Maiorescu, că conformă legii, d-sea nu consideră catedra desființată și ’și va urma cursulă regulată. Telegrafulu de ieri anuncă sâvârșirea următorei crime : „Ună Ștefană Cojocaru, din strada Leon-Vodă, I s’a găsită sugrumată în prăvălia sea, pe la orele 5. Prăvălia este în facia podului. La stânga și la dreptă suntă alte prăvălii lo 1) Informațiunea nóstra este că omorulu s’a comisii pe strada Cuza-Vodă, era un Leon-Vodă, colorea de Albastru. Nota Momânulul Citimă în Apărătorul legii : „Conservatorul de j musică este desființată. Câțiva profesori cari se bucură de favorurile ministeriale, între cari d. Humpel, ună străină, case cumnată ală d-lui ministru de instrucțiune, au fostă annați pe la alte scale; ceil-alți casé râmână în disponibilitate.“ ERATA. — Ta numerulu de ieri, pe pag. III, supt rubrica «felurimi» , rondului de joșii în susü, se se citescă : «ministrulu arü pute răpi acestu dreptu», în loc de «ministruluu’ară pute» etc. CURSUIU BUCURESCI J1 Ianuariü 1876. ...................." EFECTELE ROMANE J Obligațiunile în 2 ° a Rurale 100...............................— 30— Domeniale 8“.......................... Casei pensiunilor, de 300 lei . . pnjF , QK Fenéiare rurale 7g.....................*"?• Fondare urbane 7.................„Al împrumutului municipal 1875 88 cn 7Q1 Lase municipale (20 lei) . . . Acțiunile: Societății financiare a României 8* — — (500 M, liberali 250) . . . 240 235 Oaselor ferate române .... — — Societății de asigurare Dacia 81 670 660 Societății România 8$ . . . . — — » » » a 2 emisiune 105 100 EFECTELE STRĂINE împrumutul Oppenheim ( La împrumutul Stern . . — Obligațiuni turcesc de drum de fer — — 50 45 SCHIMBUL Paris la vedere............................... ” » pe 3 luni............................... 10010100 Londra la vedere.......................... — — » pe 3 luni ....... — — Berlin la vedere...........................2517J 2512J » pe 3 luni.............................— — Viena la vedere.....................* 124 123 » pe 3 luni.............................— — Amsterdam la vedere . . . 12BJ 123 » pe 3 luni. ... . . ’ 209 208 Belgia la vedere............. — — » pe 3 luni............................... 100 99.95 Olanda la vedere........................— — pe 3 luni.............................— — Mandatele casieriei centrale . . — — Scumptul pe an........................— — CURSULU VIENEI .“ Renta metalică — — _ 67 995 g Renta de hărtie — — __ 73 90 Loturile de fl. 100 din 1866 — 112 75 Acțiunile Băncei naționale — 892 _ Acțiunile Credit-Anstalt — _ 190 60 Londra 3 luni — — _ _ 114 40 Oblig, rurale ungare — — 5§ 76 60 Idem idem Banat-Timișara — 5g 76 25 Idem idem transilvane — 51 76 75 Idem idem croate-slavone — 58 79 75 Argintul contra hârtiei------- 104 65 Ducați — — — —------5 414 Napoleon d’or~ — — __ 9 sgî 100 Mărci imperiale germane — 56 85 Is Ianuarie 1876. TEATRULUCELUREMA Ordinea spectaoleloră săptămâni Compania dramatică româă Joul la 15 Ianuarie, 1876 după cererea generală se va juca pentru a 3 oră piesa noué orfeline, dramă In 5 acte.