Romanulu, martie 1876 (Anul 20)

1876-03-31

ANULU ALU DOVE­RECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNILURI Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bant, Deto — — — — paginea III, 6 let. — A se adresa: SV ROMANIA, la adm­inistrațiunea farului. LA BARI, la Haras, Laffite et C­ nio, 8 Place de la Bourse, LA LON SION, la d. EugbneMicoud,No. 81-A Fleet Street, London E. 0. LA Y1ENA, la d-nît Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articlale nepublicate se aräü. 20 BANI ESEMPLARÜLU î SERVICIULU TELEGRAFICII ALU­I ROMANULUI». Roma.—11 Aprile.—In alegerile politice facute de curendu, toți miniștrii au fost­ realeși. Garibaldi declară printr’nă scrisere că primește darulă de 100.000 fr. ce’i face regele în numele națiunii,adăugândă că, cu acestă dată, va pute ajuta lucrările ce s’aă întreprinsă la Tibetă. Alesandria.— 10 Aprile. — S’aă făcută manifestări scomotase la consulate din ca­usa suspendării plății cuponeloră; popora­­țiunea e forte iritată. Paris.—10 Aprile.—înțelegerea în rela­­țiunile dintre Anglia și Francia s’a întă­rită printr’uă conferință ținută ierî între Derby și Decazes. Senatulă a decisă a se proroga până la 10 Maiu, după votarea creditului de 175 mii lei pentru inundați. Camera a invalidată alegerea lui Bouker alesă la Ajaccio, care deja e validată ca deputată pentru circumscrițiunea Riom din Auvergne. Drepta reclamă a se discuta am­­nestia înainte de prorogare, deș stânga pare decisă a o amâna după vacanțe. BUCHESCI,­­ In sfîrșită se râfui și domnia nopții. In adevără Monitorulu n’a anun­­țțată nici astăzi demisiunea d-lui Ca­­targi; credemü cnsé c’acésta ne-o va spune mâne foia oficială. Publicu­lui văd­u că mari fură și d’astă-dată crimele ce comise d. Ca­­targi, și totuși écé’lo gonită de pro­prietarii țărei. Elfi se va duce dură îndată, căci nu voimü a crede că se va mai încerca se mai răfuiască țera péne la deschiderea Senatului, afară !­Numai decă, Intre ordinile ce­a pri­mită în noptea de­ 11 Martie, va fi fostă ș’acelă­a d’a nu eși din casa na­țiunii péné ce nu va fi îmbrâncită prin puterea materială, prin care a fostă intrată în noptea cea fatală de la 11 Martie. Acesta afacere fiindă acumă regu­lată, avemă datoria se ne ocupămă de cestiunile cele mari ce suntă, și de cele ce trebuie neapărată să se puie, la ordinea­­ jilei. D. Catargi­na venită și n'a stată la putere prin elă ănsuși. Mari și felurite fură suferințele țărei, dera nu elă singură le-a fă­­cută. Dreptate cere poporulă, de dreptate este ’nsetată, și trebuie să se facă dreptate, și să se facă îndată, spre a nu fi silită și-o facă ănsuși. Nu trebuie se simă domnu­l de ură, căci nu prin ură procede dreptatea; dară nici nu ne mai este iertată se stămă nepăsători în facia fără­de­­legitoră, căci atunci amă procede ca și cum­ă n’amă iubi nici noi drepta­tea și n’amă voi se­ luptamă pentru a iei domni­re. Cei carii aă lucrată cu d. Catargi­uă domnită numai prin puterea bru­tală. Națiunea a tăcută, a suferită, a plătită, deră a ’nregistrată fără­de­le­­gile și numele celoră carii le-aă e­ TM secutată. In alegerile aceste­­ea voi se lupte și prin urmare putu se trimiță în Senată m­ă numără ore-care de a­­leși ai iei. Acești aleși ai națiunii suntă deră dători se nu mai valideze pe nici unul­ din cei cari isbutiră se do­­béndesca, prin siluiri și fraude, țină mandată de senatoră. După ce voră rupe ,mandatură ea­ lied acțiunea Administrațiunea strada Dóvinei No. H (A) Edițiunea de sera >­ targiescă din mâna chiamaților­ săi, sau celă mai puțină îlă voră suspende pene se va face cercetarea parlamen­tară, aleșii națiunii suntă detori se trămită ’ridată ’naintea justiției și pe toți acei cari au violată legea, mora­litatea și consciința alegătoriloră. Fie­care alegătoră, la răndulă săă, este detoră astăzi se lupte fără pregetă pentru a face să se puie în lucrare articolulă 79 din legea electorală. 1) Nici alegătorii, nici adevărații loră aleși nu mai potă astăzi, luptă o­­sănda d’a fi acuzați de nepăsare, se nu ’și împlinescă îndată acestă mare și neapărată datoriă. A face ca criminalulă se fiă pe­depsită și celă bună resplătită, este prima detoriă a celoră cari suntă și voiescă a fi liberi; și nu ne mai este ertată se ne mai îndoaimă că toți a­­cumă prețuimă libertatea, c’o iu­­bimă și că ’nvățarămă cumă tre­buie s’o praticămă, s’o servimă pen­tru ca se n’o mai perchemă. Resultatulu total« arii alegeri­­lor­ senatoriale. Alegeri nule. Colegiulu 1 de Ilfovű, unde ambii candidați, d-nii C. Bosianu și Dumi­­tru Ghika, n’au întrunită nici unulă, la prima votare, m­ajoritatea abso­lută și nu s’a procedată la a doua vo­tare, conformă art. 68 din legea e­­lectorală. Oposițiune națională liberală 2­. Colegiul­ 1. — Bâțcovanu Nicolae. — Blaremberg Nicolae. — Brătianu Dumitru. — Brătianu lonă. — Bosi­anu Constantină. — Cămărășescu Ni­colae. — Cogâlnicenu Michailă. — Costaki Manolaki Epurenu. — Deșliu lonă. — Grădiștenu Constantină. — Ghika Ionă. (alesă în două locuri : la Mehedinți și la Romanați în co­­legiul­ I). — Haralambie Nicolae co­lonelă. (alesă în două locuri : la Dolji și la Dâmbovița în colegiulă I). — Păucescu Colonelă. — Racotă Hari­­tonă. — Rosetti Tetzeanu Constan­tină. — Săftoiu Grigore. — Sturza Dimitrie. — Vernescu George. (alesă in două locuri : la Buzău în colegiul I și la Ilfovă în colegiul­ II). Totalu­l 20 , sec 18, scăpând­u-se alegerile duble. Colegiul­ II.— Anastasiu Tache.— Călinescu Atanasie Colonelă. — Ch­ițu George. — Delenu Constantină Ion. — Golescu Alesandru George. — Ia­­mandi Nicolae Colonelă. — Leca Geor­ge. — Lerescu Isaia. — Moscu Ta­che. — Pâclenu Nicolae. — Rosetti Constantină Alesandru. (alesă în două locuri : la Brăila și la Prahova în co­legiul­ II). — Radu Iorga. — Teohari Achilă. — Vernescu George. — To­talu : 15 sau 13, scă­ jendu-se vă­dată d. C. A. Rosetti, și d. Vernescu, nu­mărată la colegiul­ I. In ambele colegie deră avemă 35 alegeri, scx 31 voturi, scă­dendu-se 4 alegeri duble. Oposițiune. Colegiula I. — Cantacuzino George. Colegiula II. — Nici unulă. Feste totă : alegeri 36 și voturi 32 contra regimului Catargi. 1) «Art. 79. Cinci alegetori adunați au dreptul­ d’a intenta procesă criminală, pentru pedepsirea delictelor­ comise în tim­­pul­ alegerilor­.» 2) Amă pusă în acesta clasificare atâtă pe cei cari au sunt scrisă programa partitei naționale-liberale, câtă și pe cei cari, fără a suptscri, au fost­ propuși și susținuți de acestă partită ca candidați. Guvernamentali. Colegiul­ 1.—Catargi Lascar. (mi­­nistrulă). — Drosu Nicolae. — Gâță Teodor. — Grecenu Alecu. — Giuvara Nicolae.—Gridor Nicolae.—Lahovari Constantin.—Lahovari Nicolae.—Ma­­vrocordată George.—Miclescu Ion E­­manoil.—Malaxa Panait.—Totalu 11. Colegiul­ II.—Albu Nicolae.—An­­toniadi Tom­a.—Balacénu Ion. (mi­nistru). — Casimir Panait. — Costa- Foru Dimitrie.—Dimitriu George.— Florescu Emanoil. (ministru, alesă in două locuri: la Teleormană și la Ro­mană în colegiul­ II­.—Gurgiu Va­sile. — Grăjdănescu Apostolă. — Hol­­bană Grigore.—Isvoranu Michail.— Mavrocordată Dimitrie Alesandru.— Orleanu Ghiță.—Pleșoianu Ștefană.— Petro­vici Ștefană.— Rășcanu Dimi­trie Alecu.—Vlaicu Nicolae. Totalű 18 sed 17, sco­țându-se alegerea dublă a d-lui Florescu. In ambele colegie dură avemă 29 guvernamentali, sed 28 voturi, scă­­­ jăndu-se alegerea dublă a d-lui Flo­rescu. Asia deră avem­ până a­ fi: 29 co­legii guvernamentale și 35 liberale, naționale sed 28 voturi guvernamen­tale și 32 voturi contra regimului Catargi, la cari se mai potă adauge de pe acum cu siguranță cele 2 vo­turi ale Universităților­, peste totă 33, și lăsândă întru bine­cuvăntarea cerului pe înalții prelați și pe toți câți s’ară întorce la ora din urmă din calea rătăcită pe calea adevă­rului. Citim­ă­m­ Deșceptarea: „Marele patriotă d. generală N. Golescu, care, ca totă familia sea, a făcută cele mai mari sacrificii pen­tru fericirea și independința Româ­niei, nu lipsi și de astă-dată cu o­­casiunea alegerilor­ senatoriale a da cea mai esemplară dovada de patrio­­tismă. „In absolută neputință de a se mișca din pată din causa bulei de care suferă, a mersă cu abnegațiunea penă acolo în câtă, ajutată numai de­­ brațele a patru cetățeni, a pu­tută să mergă la urnă. „Ințelegemă cu toții acum câtă de grea este situațiunea și ce sun­­temă datori să facemă, decá una bărbată ca generală Golescu a sim­țită necesitatea să ’și risce chiară vieța pentru a’și da votul­.“ Reproducemă după Oltenia urmă­­torea epistolă, prin care o colonelă Haralambie mulțămeșce alegător­ilor­ colegiului I pentru încrederea ce i-aă dată : D-sorii alegatori al colegiului 1 din Deljin. Forte simțitoră de onorea ce mi-ați făcută dându’mi mandatură de se­natoră, vă mulțămescă. Mandatulă încredințată mie legal­­minte m a strînsă de interesele ță­rei ș’are d-vostră, le voiă apăra cu zărire și fără șovăire, precum ați fă­­cută-o înaintea urnei. Mandatulă dată mie cu 73 voturi și să depună chiară de astăzi în mâ­­nile d-vostră, declarându-vă susă și tare că deca­ră parte din acei 73 vo­tanți ai colegiului I­ iă din Dolj să vr’uă­ dată îmi voră esprime neîncre­derea loră printr’uă scrisore intimă séh publică, în acea <jli mandatură va fi depusă pe biuroulă Senatului. Din inimă strângându-ve la toți mâna, vă mulțămescă âncă vă­ dată. N. Haralambie. ALEGERI LIBERE. Continuă mă a da sema de nele­giuirile și crimele comise în alege­ MERCURI, 31 MARTÉT, 1876 LÜMINEZA-TE ȘI VEI FI AB© NAmTn T E Iu capitale, m­ă ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, ună ană 54 lei; șase luni 27 lei trei luni 14 M;­uă lună 5­ei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 llei­­ se adresa: IN ROMÂNIA, la administratiunea pariului. LA PARIS, la d-n­î Darras-b­allegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Lat­fite et C­ine, 8 Place de la Pourse LA VIENA, la B. O. Popovici, 15 Eleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU­ Rile senatoriali, pentru a vedea nați­unea cum s’aă respectată și îndepli­nită cuvintele domnesci de către mi­niștrii Măriei­ Sele. Ni se comunica din Bacău prin poșta de ieri (29 Martiă) urmatorea telegramă, espediată Domnitorului ca urgentă în­­ ziua de 28 Martie : Pre înălțate Domne. Astăzi cu ocasiunea alegerii colegiului al­ douilea de senatori s’au petrecută lu­cruri ne­maî pomenite. Ună procuroră crud la minte și la inimă s’a introdusă în biu­­rcă ș’a somată biuroulă constituită defini­­tivu în sala primăriei, cu 56 voturi din 97 alegători publicați, a părăsi sala, și în urmă a introdusă în sală și forța armată, compusă din maiorulu de miliții și de două oficiali. Copiii noștrii din armată stau la ușa primăriei, ére alegătorii, în înțelepciu­nea loră, continua cu votarea in cea mai deplină liniște. Zacharia Moldovanu, Colonela Lecca. 28 Martie, 1876. Primi­tă prin poștă, de la Iași, urmatorea copiă dup’uă telegramă urgentă care s’a adresată de mai mulți alegători atâtă nouă câtă și Alegetorului liberă și pe care n’amă primit’o pene în momentulă punerii supt presă. (29 Martie, 2 ore séra). Diarului ROMANULU ș'uă copiă ALEGETORULUI LIBERU. Bucuresci, Astăzi amă adresată Mariei-sale ur­­mătorele : Administrațiunea locală și­­ spe­cială poliția, neținândă nici uă semă de promisiunile date de Mărin­tea că alegerile voră fi libere, pe fac­ă și fără celă mai mică respectă de lege, influențeză pe alegători, silindu’i a vota, supt controlul­ prefectului de poliție și ală comisarilor­ săi, pentru candidatură administrațiunii. Asemenea procedere cinică facân­­du-ne imposibilă esercitarea dreptu­lui nostru de alegători, aducemă a­­cesta cu totă respectulă la cunos­­cința Mariei­ téle, spre a sei supt ce presiune geme poporală pretinsă con­sultată și a prevede consecințele grave către cari uă asemenea sistemă îm­pinge țara: Scarlat Pastia, Andrei Visanti, Vas. Gheorgh­iu, N. Ceaur Aslan, C. Langa, Sandu Dudescu, G. M. Șendre, Raducanu Botez, N. Brăescu, G. Tăcu, C. Corjescu, V. Masimovici, D. Anghel, Maioră Pe­trov, Nicolae Ion, I. Corjescu. Ni­ se trimite din Botoșani copii după următorele două protesturi, a­­dresate unulă Domnitorului și altulă biuroului electorală ală colegiului NI. Botoșani, 28 Martiă. Mariei-Sele Domnitorului. Contra dorințeloră Mărien­ tele, prefec­tur­ă directorulu suptprefecturei, polițainlă, ustiția și chiară comandanții trupeloră stau împrejurul ă localului unde are a se efectua alegerea. Cândă spaima și tererea stau în facia a­­legetoriloră, întrebămă pe Maria-tea acesta este libertate. Se trăiți ani mulți pentru fericirea și prosperarea României. Fotty, Marcan. Domnului președinte al­ biuroului electorale. Văd­ăndă că pe la orele 12 și ju­mătate cândă votaseră numai 29 alegători și urna era închisă, ați des­chisă urna, începândă a număra bi­letele pentru încredințarea daca în­regimentați­ sunt­­șicuri la numără lucru constatată de toți alegătorii faciă și care în mâna unui președinte permanentă al­ alegerilor­ libere, se pute ușoră explica schimbarea bile­­telor­, acesta fiindă contra legii a se deschide uria­șe să verifice bile­tele, vă rugămă înregistrați pe lângă altele cari se­ amă și denund­ată chiară Măriei-sele despre buna d-vóstre cre­dință a se avea în vedere la fina dreptății. Primiți încredințarea considera­­țiunii nóstre. lotty, Maican. Primimă din Galați urmatorea rela­­țiune despre modul­ alegerii d-lui Lascar Catargi și despre presiunile și crimele comise în ambele colegii: Galați, 28 Martiă, 1876. Domnule redactore, E că cum s’a alesă d. L. Catargi la colegiulă I . Lista a fostă falsificată și s’aă lă­sată numai 20 alegători devotați d-lui Catargi. Voturi exprimate au fostă 16 din 20 votanți. I­. L. Catargi a întrunit 9 D. Al. Moruzi a întrunită . 6 „ Anulată....................................1 Totală . .16 Asia­deră marele cancelară a în­trunită 9 voturi, mai puțină de­câtă ori­care alesă în cele­l­alte colegii din țară, afară de Bolgrad. Astăț­i la colegiul­ II, guverna­mentalii înregimentați cu 30 votanți din judeciă aă luată biuioulă cu 45 voturi, contra 34, éase unulă din secretari și unulă din scrutători aă reeșită a fi din oposițiune; și cu tóte acestea, noi âncă totă sperămă, fiindă­ că suntă 110 votanți. Tóte ilegalitățile posibile s’aă comisă și noi n’amă mai reclamată lui Vodă, căci tóte protestațiunile vedhemă că n’au nici ună efectă. Ni s’a impusă președinte biurou­lui provisoriu, de către primară cu asistența prefectului, ună Rallea. Votarea se face pentru biuroă supă presiunea și influința prefectului, a primarului ș’a unui supt prefectă, aflați în sala alegerilor­. Ori­ce cerere de dreptate este respinsă. Două pușcăriași, Alevra și Balaban, scriă voturile celoră de la țară. Bucură-se Măria-sea Vodă. Salutare și frăția. Deor. P. Mantu. P. S. Oposițiunea voteză pe d. N. Hagi Nicola și guvernulă pe N. Vlaicu. Ni se comunică din Brăila cu data de 28 ale cuvintei: «A­l-altă­ierî sora 26, și a­ sera 27, a fostă întrunire la primarulă Berlescu, pre­­siderată de însuși prefectură Iamandi. Cu totă puterea de care dispună n’am întru­nită de câtă 40 alegetorî ai colegiului II, din cari 30 funcționari. Se facă ingerințe mari din partea administrațiunii. «Astă-sâră 28, prefectulă e furiosă contra agențiloră; le-a ordonată supt amenin­țare de a ’i destitui, daca nu voră aduce mâne la urnă restulă de alegetorî. Agenții facă tată posibilală a opri venirea alege­­torilor, oposițiunii, spunândă tuturoră c’a­­cestu senatu va fi disolvatd.» Reproducemă după Aperătorulu legii de la 28 ale cuvintei urm­ăto­­rele : Cine a văzută pe d. prefectă de judeciă, Leon Negruzzi, pe d. pre­fectă de polițiă, G. Lățescu, d. pri­mară N. Gane și d. primă-președinte ale curții, V. Pogor, umblândă fi­lele aceste bulucă pe la domiciliulă d-loră proprietari și alegători, cre­dea că era cu intențiune de a pri­­veghia lucrările nouelor recensăminte, pentru ca acesta să se facă cu drep­tate, ord nu în spiritul­ circulare­­lor­ ministeriale prin cari se cere îndouirea impositeloră. In realitate, d-loră asudaă în recrutarea voturi­­lor, pentru iluștrii candidați guver­namentali, d-nii N. Drosu și T. An­­toniadi. Lucru nu e de­locă de mi­rată, acesta fiindă regula și norma de conduită a întregului regi­mă la aceste alegeri poreclite libere, după

Next