Romanulu, martie 1876 (Anul 20)
1876-03-31
ANULU ALU DOVERECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNILURI Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bant, Deto — — — — paginea III, 6 let. — A se adresa: SV ROMANIA, la administrațiunea farului. LA BARI, la Haras, Laffite et C nio, 8 Place de la Bourse, LA LON SION, la d. EugbneMicoud,No. 81-A Fleet Street, London E. 0. LA Y1ENA, la d-nît Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articlale nepublicate se aräü. 20 BANI ESEMPLARÜLU î SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI». Roma.—11 Aprile.—In alegerile politice facute de curendu, toți miniștrii au fost realeși. Garibaldi declară printr’nă scrisere că primește darulă de 100.000 fr. ce’i face regele în numele națiunii,adăugândă că, cu acestă dată, va pute ajuta lucrările ce s’aă întreprinsă la Tibetă. Alesandria.— 10 Aprile. — S’aă făcută manifestări scomotase la consulate din causa suspendării plății cuponeloră; poporațiunea e forte iritată. Paris.—10 Aprile.—înțelegerea în relațiunile dintre Anglia și Francia s’a întărită printr’uă conferință ținută ierî între Derby și Decazes. Senatulă a decisă a se proroga până la 10 Maiu, după votarea creditului de 175 mii lei pentru inundați. Camera a invalidată alegerea lui Bouker alesă la Ajaccio, care deja e validată ca deputată pentru circumscrițiunea Riom din Auvergne. Drepta reclamă a se discuta amnestia înainte de prorogare, deș stânga pare decisă a o amâna după vacanțe. BUCHESCI, In sfîrșită se râfui și domnia nopții. In adevără Monitorulu n’a anunțțată nici astăzi demisiunea d-lui Catargi; credemü cnsé c’acésta ne-o va spune mâne foia oficială. Publicului vădu că mari fură și d’astă-dată crimele ce comise d. Catargi, și totuși écé’lo gonită de proprietarii țărei. Elfi se va duce dură îndată, căci nu voimü a crede că se va mai încerca se mai răfuiască țera péne la deschiderea Senatului, afară !Numai decă, Intre ordinile cea primită în noptea de 11 Martie, va fi fostă ș’acelăa d’a nu eși din casa națiunii péné ce nu va fi îmbrâncită prin puterea materială, prin care a fostă intrată în noptea cea fatală de la 11 Martie. Acesta afacere fiindă acumă regulată, avemă datoria se ne ocupămă de cestiunile cele mari ce suntă, și de cele ce trebuie neapărată să se puie, la ordinea jilei. D. Catargina venită și n'a stată la putere prin elă ănsuși. Mari și felurite fură suferințele țărei, dera nu elă singură le-a făcută. Dreptate cere poporulă, de dreptate este ’nsetată, și trebuie să se facă dreptate, și să se facă îndată, spre a nu fi silită și-o facă ănsuși. Nu trebuie se simă domnul de ură, căci nu prin ură procede dreptatea; dară nici nu ne mai este iertată se stămă nepăsători în facia fărădelegitoră, căci atunci amă procede ca și cumă n’amă iubi nici noi dreptatea și n’amă voi se luptamă pentru a iei domnire. Cei carii aă lucrată cu d. Catargiuă domnită numai prin puterea brutală. Națiunea a tăcută, a suferită, a plătită, deră a ’nregistrată fărădelegile și numele celoră carii le-aă e TM secutată. In alegerile acesteea voi se lupte și prin urmare putu se trimiță în Senată mă numără ore-care de aleși ai iei. Acești aleși ai națiunii suntă deră dători se nu mai valideze pe nici unul din cei cari isbutiră se dobéndesca, prin siluiri și fraude, țină mandată de senatoră. După ce voră rupe ,mandatură ea lied acțiunea Administrațiunea strada Dóvinei No. H (A) Edițiunea de sera > targiescă din mâna chiamaților săi, sau celă mai puțină îlă voră suspende pene se va face cercetarea parlamentară, aleșii națiunii suntă detori se trămită ’ridată ’naintea justiției și pe toți acei cari au violată legea, moralitatea și consciința alegătoriloră. Fiecare alegătoră, la răndulă săă, este detoră astăzi se lupte fără pregetă pentru a face să se puie în lucrare articolulă 79 din legea electorală. 1) Nici alegătorii, nici adevărații loră aleși nu mai potă astăzi, luptă osănda d’a fi acuzați de nepăsare, se nu ’și împlinescă îndată acestă mare și neapărată datoriă. A face ca criminalulă se fiă pedepsită și celă bună resplătită, este prima detoriă a celoră cari suntă și voiescă a fi liberi; și nu ne mai este ertată se ne mai îndoaimă că toți acumă prețuimă libertatea, c’o iubimă și că ’nvățarămă cumă trebuie s’o praticămă, s’o servimă pentru ca se n’o mai perchemă. Resultatulu total« arii alegerilor senatoriale. Alegeri nule. Colegiulu 1 de Ilfovű, unde ambii candidați, d-nii C. Bosianu și Dumitru Ghika, n’au întrunită nici unulă, la prima votare, majoritatea absolută și nu s’a procedată la a doua votare, conformă art. 68 din legea electorală. Oposițiune națională liberală 2. Colegiul 1. — Bâțcovanu Nicolae. — Blaremberg Nicolae. — Brătianu Dumitru. — Brătianu lonă. — Bosianu Constantină. — Cămărășescu Nicolae. — Cogâlnicenu Michailă. — Costaki Manolaki Epurenu. — Deșliu lonă. — Grădiștenu Constantină. — Ghika Ionă. (alesă în două locuri : la Mehedinți și la Romanați în colegiul I). — Haralambie Nicolae colonelă. (alesă în două locuri : la Dolji și la Dâmbovița în colegiulă I). — Păucescu Colonelă. — Racotă Haritonă. — Rosetti Tetzeanu Constantină. — Săftoiu Grigore. — Sturza Dimitrie. — Vernescu George. (alesă in două locuri : la Buzău în colegiul I și la Ilfovă în colegiul II). Totalul 20 , sec 18, scăpându-se alegerile duble. Colegiul II.— Anastasiu Tache.— Călinescu Atanasie Colonelă. — Chițu George. — Delenu Constantină Ion. — Golescu Alesandru George. — Iamandi Nicolae Colonelă. — Leca George. — Lerescu Isaia. — Moscu Tache. — Pâclenu Nicolae. — Rosetti Constantină Alesandru. (alesă în două locuri : la Brăila și la Prahova în colegiul II). — Radu Iorga. — Teohari Achilă. — Vernescu George. — Totalu : 15 sau 13, scă jendu-se vădată d. C. A. Rosetti, și d. Vernescu, numărată la colegiul I. In ambele colegie deră avemă 35 alegeri, scx 31 voturi, scădendu-se 4 alegeri duble. Oposițiune. Colegiula I. — Cantacuzino George. Colegiula II. — Nici unulă. Feste totă : alegeri 36 și voturi 32 contra regimului Catargi. 1) «Art. 79. Cinci alegetori adunați au dreptul d’a intenta procesă criminală, pentru pedepsirea delictelor comise în timpul alegerilor.» 2) Amă pusă în acesta clasificare atâtă pe cei cari au sunt scrisă programa partitei naționale-liberale, câtă și pe cei cari, fără a suptscri, au fost propuși și susținuți de acestă partită ca candidați. Guvernamentali. Colegiul 1.—Catargi Lascar. (ministrulă). — Drosu Nicolae. — Gâță Teodor. — Grecenu Alecu. — Giuvara Nicolae.—Gridor Nicolae.—Lahovari Constantin.—Lahovari Nicolae.—Mavrocordată George.—Miclescu Ion Emanoil.—Malaxa Panait.—Totalu 11. Colegiul II.—Albu Nicolae.—Antoniadi Toma.—Balacénu Ion. (ministru). — Casimir Panait. — Costa- Foru Dimitrie.—Dimitriu George.— Florescu Emanoil. (ministru, alesă in două locuri: la Teleormană și la Romană în colegiul II.—Gurgiu Vasile. — Grăjdănescu Apostolă. — Holbană Grigore.—Isvoranu Michail.— Mavrocordată Dimitrie Alesandru.— Orleanu Ghiță.—Pleșoianu Ștefană.— Petrovici Ștefană.— Rășcanu Dimitrie Alecu.—Vlaicu Nicolae. Totalű 18 sed 17, scoțându-se alegerea dublă a d-lui Florescu. In ambele colegie dură avemă 29 guvernamentali, sed 28 voturi, scă jăndu-se alegerea dublă a d-lui Florescu. Asia deră avem până a fi: 29 colegii guvernamentale și 35 liberale, naționale sed 28 voturi guvernamentale și 32 voturi contra regimului Catargi, la cari se mai potă adauge de pe acum cu siguranță cele 2 voturi ale Universităților, peste totă 33, și lăsândă întru binecuvăntarea cerului pe înalții prelați și pe toți câți s’ară întorce la ora din urmă din calea rătăcită pe calea adevărului. Citimăm Deșceptarea: „Marele patriotă d. generală N. Golescu, care, ca totă familia sea, a făcută cele mai mari sacrificii pentru fericirea și independința României, nu lipsi și de astă-dată cu ocasiunea alegerilor senatoriale a da cea mai esemplară dovada de patriotismă. „In absolută neputință de a se mișca din pată din causa bulei de care suferă, a mersă cu abnegațiunea penă acolo în câtă, ajutată numai de brațele a patru cetățeni, a putută să mergă la urnă. „Ințelegemă cu toții acum câtă de grea este situațiunea și ce suntemă datori să facemă, decá una bărbată ca generală Golescu a simțită necesitatea să ’și risce chiară vieța pentru a’și da votul.“ Reproducemă după Oltenia următorea epistolă, prin care o colonelă Haralambie mulțămeșce alegătorilor colegiului I pentru încrederea ce i-aă dată : D-sorii alegatori al colegiului 1 din Deljin. Forte simțitoră de onorea ce mi-ați făcută dându’mi mandatură de senatoră, vă mulțămescă. Mandatulă încredințată mie legalminte m a strînsă de interesele țărei ș’are d-vostră, le voiă apăra cu zărire și fără șovăire, precum ați făcută-o înaintea urnei. Mandatulă dată mie cu 73 voturi și să depună chiară de astăzi în mânile d-vostră, declarându-vă susă și tare că decară parte din acei 73 votanți ai colegiului I iă din Dolj să vr’uă dată îmi voră esprime neîncrederea loră printr’uă scrisore intimă séh publică, în acea <jli mandatură va fi depusă pe biuroulă Senatului. Din inimă strângându-ve la toți mâna, vă mulțămescă âncă vă dată. N. Haralambie. ALEGERI LIBERE. Continuă mă a da sema de nelegiuirile și crimele comise în alege MERCURI, 31 MARTÉT, 1876 LÜMINEZA-TE ȘI VEI FI AB© NAmTn T E Iu capitale, mă ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, ună ană 54 lei; șase luni 27 lei trei luni 14 M;uă lună 5ei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 llei se adresa: IN ROMÂNIA, la administratiunea pariului. LA PARIS, la d-nî Darras-ballegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Latfite et Cine, 8 Place de la Pourse LA VIENA, la B. O. Popovici, 15 Eleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Rile senatoriali, pentru a vedea națiunea cum s’aă respectată și îndeplinită cuvintele domnesci de către miniștrii Măriei Sele. Ni se comunica din Bacău prin poșta de ieri (29 Martiă) urmatorea telegramă, espediată Domnitorului ca urgentă în ziua de 28 Martie : Pre înălțate Domne. Astăzi cu ocasiunea alegerii colegiului al douilea de senatori s’au petrecută lucruri nemaî pomenite. Ună procuroră crud la minte și la inimă s’a introdusă în biurcă ș’a somată biuroulă constituită definitivu în sala primăriei, cu 56 voturi din 97 alegători publicați, a părăsi sala, și în urmă a introdusă în sală și forța armată, compusă din maiorulu de miliții și de două oficiali. Copiii noștrii din armată stau la ușa primăriei, ére alegătorii, în înțelepciunea loră, continua cu votarea in cea mai deplină liniște. Zacharia Moldovanu, Colonela Lecca. 28 Martie, 1876. Primită prin poștă, de la Iași, urmatorea copiă dup’uă telegramă urgentă care s’a adresată de mai mulți alegători atâtă nouă câtă și Alegetorului liberă și pe care n’amă primit’o pene în momentulă punerii supt presă. (29 Martie, 2 ore séra). Diarului ROMANULU ș'uă copiă ALEGETORULUI LIBERU. Bucuresci, Astăzi amă adresată Mariei-sale următorele : Administrațiunea locală și specială poliția, neținândă nici uă semă de promisiunile date de Mărintea că alegerile voră fi libere, pe facă și fără celă mai mică respectă de lege, influențeză pe alegători, silindu’i a vota, supt controlul prefectului de poliție și ală comisarilor săi, pentru candidatură administrațiunii. Asemenea procedere cinică facându-ne imposibilă esercitarea dreptului nostru de alegători, aducemă acesta cu totă respectulă la cunoscința Mariei téle, spre a sei supt ce presiune geme poporală pretinsă consultată și a prevede consecințele grave către cari uă asemenea sistemă împinge țara: Scarlat Pastia, Andrei Visanti, Vas. Gheorghiu, N. Ceaur Aslan, C. Langa, Sandu Dudescu, G. M. Șendre, Raducanu Botez, N. Brăescu, G. Tăcu, C. Corjescu, V. Masimovici, D. Anghel, Maioră Petrov, Nicolae Ion, I. Corjescu. Ni se trimite din Botoșani copii după următorele două protesturi, adresate unulă Domnitorului și altulă biuroului electorală ală colegiului NI. Botoșani, 28 Martiă. Mariei-Sele Domnitorului. Contra dorințeloră Mărien tele, prefectură directorulu suptprefecturei, polițainlă, ustiția și chiară comandanții trupeloră stau împrejurul ă localului unde are a se efectua alegerea. Cândă spaima și tererea stau în facia alegetoriloră, întrebămă pe Maria-tea acesta este libertate. Se trăiți ani mulți pentru fericirea și prosperarea României. Fotty, Marcan. Domnului președinte al biuroului electorale. Vădăndă că pe la orele 12 și jumătate cândă votaseră numai 29 alegători și urna era închisă, ați deschisă urna, începândă a număra biletele pentru încredințarea daca înregimentați suntșicuri la numără lucru constatată de toți alegătorii faciă și care în mâna unui președinte permanentă al alegerilor libere, se pute ușoră explica schimbarea biletelor, acesta fiindă contra legii a se deschide uriașe să verifice biletele, vă rugămă înregistrați pe lângă altele cari se amă și denundată chiară Măriei-sele despre buna d-vóstre credință a se avea în vedere la fina dreptății. Primiți încredințarea considerațiunii nóstre. lotty, Maican. Primimă din Galați urmatorea relațiune despre modul alegerii d-lui Lascar Catargi și despre presiunile și crimele comise în ambele colegii: Galați, 28 Martiă, 1876. Domnule redactore, E că cum s’a alesă d. L. Catargi la colegiulă I . Lista a fostă falsificată și s’aă lăsată numai 20 alegători devotați d-lui Catargi. Voturi exprimate au fostă 16 din 20 votanți. I. L. Catargi a întrunit 9 D. Al. Moruzi a întrunită . 6 „ Anulată....................................1 Totală . .16 Asiaderă marele cancelară a întrunită 9 voturi, mai puțină decâtă oricare alesă în celelalte colegii din țară, afară de Bolgrad. Astăți la colegiul II, guvernamentalii înregimentați cu 30 votanți din judeciă aă luată biuioulă cu 45 voturi, contra 34, éase unulă din secretari și unulă din scrutători aă reeșită a fi din oposițiune; și cu tóte acestea, noi âncă totă sperămă, fiindă că suntă 110 votanți. Tóte ilegalitățile posibile s’aă comisă și noi n’amă mai reclamată lui Vodă, căci tóte protestațiunile vedhemă că n’au nici ună efectă. Ni s’a impusă președinte biuroului provisoriu, de către primară cu asistența prefectului, ună Rallea. Votarea se face pentru biuroă supă presiunea și influința prefectului, a primarului ș’a unui supt prefectă, aflați în sala alegerilor. Orice cerere de dreptate este respinsă. Două pușcăriași, Alevra și Balaban, scriă voturile celoră de la țară. Bucură-se Măria-sea Vodă. Salutare și frăția. Deor. P. Mantu. P. S. Oposițiunea voteză pe d. N. Hagi Nicola și guvernulă pe N. Vlaicu. Ni se comunică din Brăila cu data de 28 ale cuvintei: «Al-altăierî sora 26, și a sera 27, a fostă întrunire la primarulă Berlescu, presiderată de însuși prefectură Iamandi. Cu totă puterea de care dispună n’am întrunită de câtă 40 alegetorî ai colegiului II, din cari 30 funcționari. Se facă ingerințe mari din partea administrațiunii. «Astă-sâră 28, prefectulă e furiosă contra agențiloră; le-a ordonată supt amenințare de a ’i destitui, daca nu voră aduce mâne la urnă restulă de alegetorî. Agenții facă tată posibilală a opri venirea alegetorilor, oposițiunii, spunândă tuturoră c’acestu senatu va fi disolvatd.» Reproducemă după Aperătorulu legii de la 28 ale cuvintei următorele : Cine a văzută pe d. prefectă de judeciă, Leon Negruzzi, pe d. prefectă de polițiă, G. Lățescu, d. primară N. Gane și d. primă-președinte ale curții, V. Pogor, umblândă filele aceste bulucă pe la domiciliulă d-loră proprietari și alegători, credea că era cu intențiune de a priveghia lucrările nouelor recensăminte, pentru ca acesta să se facă cu dreptate, ord nu în spiritul circularelor ministeriale prin cari se cere îndouirea impositeloră. In realitate, d-loră asudaă în recrutarea voturilor, pentru iluștrii candidați guvernamentali, d-nii N. Drosu și T. Antoniadi. Lucru nu e delocă de mirată, acesta fiindă regula și norma de conduită a întregului regimă la aceste alegeri poreclite libere, după