Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-26

BSjwaasreasa a B^si ROMANULU, 26 SEPTEMBRE 1876 Costulă habifiloră și asternutulu bolnaviloru s’au înoptită. Era numerusă paturilor și a remasă același ca în anulő 1857. Lăsămă la uă parte nemărginitele alte chiăltuieli înscrise în bilanțuri de către foștii epitropi supt numele de hramuri, milostenii, viiagiuri, chiăltuieli mărunte și osebite chiăltuieli, aceleași operațiuni repetindu-se de câte doue ori sunt numiri diferite ca „meremeturî, reparațiuni» etc. Deja ceea ce găsim șl mai vrednică de Toată în băgare de semn este că nu s’a putut justifica nici una din aceste chiăltuieli prin acte sau condici cu iscălituri, pe timpul și de la 1859 pâne la 21 Lunie 1876. Regulamentară relativă la fundarea acestora doue stabilimente obliga pe epitropie la luarea de acte justificative pentru întrebuințarea baniloră stabilimentelor”, astăfelă că, în verificarea cu care ne-ați însărcinată, nici că avemă trebuință de alte acte peste cele arătate în reglementă, care la pagina 23 și 24 (edițiunea 1876) prescrie categorică: «Se vor trece în deosebită condică legile „tuturoru poslujitorilor”, cari se vor respunde pe fie care lună slujită, iscalindu „primitorulu séfi primindu’șî pecetea, de rui «va sei carte. > „Asemenea se va ține deosebită condică „și pentru veri ce eliiăltuială ce se va face «pentru materialurile ce se voră cumpăra „cu rădicata, iscălindă în condică venită€ iorii ce ’și voră primi banii.» Comisiunea de anchetă ar fi fostă mulțimită de a se rosti în favorea administrațiunii acestei epitropii, cândă i-s’ară fi produsă pientru cumpărături de medicamente, de haine, așternuturi, lemne, materialuri de construcțiune ș. c. 1. «corupturi «sincere și iscăliturile din condici ale véu«rsătoriloră cu rădicata, cari ’și*aă primită «banii.» De asemenea și pentru sumele respinse supt titlul de lefuri și ajutare. Prin acesta s’ară fi dovedită consciințiosa întrebuințare a fondurilor acestor fi așezăminte și respectarea fidele a reglementului speciale. Foștii epitropi, domnii Porumbaru și Ștefanopolu, precum și secretarul Ionă Dumitrescu, carită administrată însemnatele averi ale acestor fi doue așezăminteJ au refuzată netă producerea aceloră condici cu iscălituri justificative, cerendu-ne se ne importămă pură și simplu la bilanțele în Curăiate da d-loră la finele fiecărui ană și la examinana adifiuniloră făcute sumeloră înscrise la chiăltuieli. Pentru a pune culme acestor fi opuneri d. Ionă Dumitrescu, care, deși cu greutate ne produsese pene ad actele relative la venituri, și-a depusă demisiunea din postură de secretară ală cancelariei. Socotelele. Amă ajunsă la cestiunea delicată a socotelelor. Domnuile ministre, nici într’uă parte testamentală nu este mai clară, mai precisă și mai categorică ca în cestiunea închisiării verificării și publicării socoteleloră. Astăzi, după uă îndelungată esperiență, făcută asupra acestei materii, nu s’ară pute înconjura cu mai multă lumină și chiăzășiă respunderea baniloră, de cum s’a preveijată prin testamentul donatórei; ^■In adevere, cee ce se prescrie la pag. 24: «Se se ié adesea ori séma epitropiloră, «cercetândă celă puțină vă-dată pe lună, „prin vedere, de se păzesce buna prin„duială în spitalu.“ „Eră vă dată într’mă ană, în' hotărîtă, eforulă, ca ună părinte obștescă. Se „se adune cu părinții episcopî ai țerei, cu € Cei maî aleși boieri din nemuri fundatorei *și din cele-1alte blagorodnice nemuri pătmentescî și cu vre câțî-va neguțători, în «sala spitalului de adunare, se cerceteze „cu toți socotelele de venituri și chiălî tuielî, atâtă ale spitalului, câtă și ale „sântei biserici, cari socoteli se fi fostă „totudeuna deosebite, și după ce se voră „cerceta aceste socoteli, se se iscălescă. «Făcendu-se cunoscută acesta și obștei, „ca tuturoră se fiă cunoscută folosulă ce ise vorasce din acésta așezare obștescă și toți „Se înțelegă buna osânduială ce se păzesce. „La împotriva, toți într’ună cuvântă se „aibă dreptă a cere îndreptarea de la stăpânire.“ In examinarea scriptedorii, misiunea nostra era se vede că déca socotelele erau aprobate de cei în dreptă, fără a prejudeca deca întrebuințarea resurselor ă se făcuse după așezăm fiitd, și daca banii nu se abătuseră de la destinațiunea oră, fiă prin risipă, fiă în verice altă modă. In fața testului precisă alü actului brâncovenescă ce citarămă, noî amă esaminată acele socoteli, mai ântâiă din puntură de vedere ală formei, ș’amă observată următórele împrejurări: Mai ântâiă, nu există nici să condică săfi vre-ună procesă-verbale din care se resultă că s’au făcut revista, «celă puțină vă dată pe lună», precum se rostesce testamentul asupra bunei orendueli a acestor fi așezăminte. Nu se găsescă iară și urme că s’au ținut în sala spitalului adunări anuale compuse din efori, părinți, episcopi, boerii nemului donatorei, boerii altoră nemuri și neguțători, pentru luarea socoteliloră acestei epitropii, precum glăsuiesce testamentulă. Nu s’aă găsită procese-verbale închiriate pentru ședințele ținute de acesta adunare, în intervalul celor 15 ani trecuți. Cercetarea socotelelor s’a făcută, precum se vede, fără adunare, fără desbatere și fără închiăiare de procese-verbale. Prin spirită de simplificarea procedurei prescrisă, epitropia observă sistema următore: La finele fiecărui ană, se alcătuia ună bilanță de câteva file în parte pe stabilimente, arendă la partea stângă veniturile moșielor și altoră bunuri după contracte, 0ră la partea drepta chiăltuielele determinate de epitropie, în înțelegere cu eforia. Aceste bilanțuri se presintaă semnăturei Em. Sele Etorul, unora dintre părinții episcopi, la douî membrii ai familiei și la douî trei comercianți. In lipsă de adunări regulate, oricine ar fi pusă în posițiune se creza că semnăturele din josul condiceară ară fi mai multă adunare după împrejurări și date de complesență. Din acesta causă bilanțele cuprindă din ană în ană puține iscălituri și adesiuni, astăfelă la 1859, vedemă 9 iscălituri, era la 1875 abia 4. Reproducemă aci numerală și numele personelor iscălite în fiecare ană : 1859 — Nifonă Mitropolită, Climentă Argeșă, I. Al. Filipescu, C. Șt. Fălcoianu, C. Crețulescu, M. Călifaru, M. Balcaiu, N. Danilopolu, V. Gugiu. 1860 — Nifon Mitropolită, I. Al. Filipescu, C. Șt. Fălcoianu, M. Bălenu, N. Danilopolu, N. Mimi, V. Gugiu, G. Știrbeiă. 1861 — Nifon Mitropolită, I. Al. Filipescu, G. Știrbeiă, Al. Știrbeiă, V. Gugiu, N. Danilopolu, N. Mimi. 1862 — Nifon Mitropolită, I. Al. Filipescu, G. Știrbeiă, Al. Știrbeiă, V. Gugiu, N. Danilopolu, N. Mimi. 1863 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, L. Ciolenderu, V. Gugiu, N. Danilopolu, N. Tetoriană. 1864 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Stirbiă, L. Calenderu, V. Gugiu, N. Danilopolu. 1865 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Știrbeiă, L. Calenderu, V. Gugiu, N. Danilopolu. 1866 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Știrbeiă,L. Calenderu, V. Gugiu. 1867 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Știrbei, L. Calenderu, V. Gugiu. 1868 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Știrbeiă, L. Calenderu, V. Gugiu. 1869 — Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Știrbeiă, L. Calenderu, V. Gugiu. 1870 —Nifon Mitropolită, G. Știrbeiă, Al. Stirbeiă, L. Calenderu, V. Gugiu. 1871 —Nifon Mitropolită, Al. Știrbeiă, L. Calenderu, V. Gagiu. 1872 — Nifon Mitropolită, Enoceniță Bused, Tosei Argeșu, L. Canderu, V. Gagiu. 1873 — Nifon Mitropolită, Enoceniță Buzeă, Iosef Arpeșiă, Al. Știrbeiă, L. Calenderu, V. Gagiu, C. T. Ghika. 1874 — Calinică Mitropolită, Iosef mitropolitulă Moldovei, Enocențiu BuzSă, Ghenadie Argeșiă. 1875 — Calinică Mitropolitu, Iosef mitropolitulă Moldovei, Enocențiă Buzeă, Ghenadie Argeșiă. Observămă mai ântâiu că, dintre boerii nemului donatorei, nu se vede a fi participată la aprobarea socotelieară de la anii 1859— 1875, nici unului din membrii familiei Brâncovenn , ctitorii acestui așez«mântă. Singuri d-nii G. și Al. Știrbeiă se află iscăliți în aceste socoteli în anii 1860— 1872 și 1873. Aprobarea acestorfi socoteli de membrii familiei Știrbeiă are un vedită importanță, ca emanândă de la nesce persons notabile, ease nu putemă aprecia pfine la ce put fi aprobarea d-loră «ca boieri ai nemului» potă da totă puterea legale acestor fi socoteli, câci pe câtă amă putută dobândi soiință, acesta notabile familia nu vine în liniă directă, care e în totul-de-una preferată, ci e în linie colaterală, pentru care nu putemă precisa daca este cea mai apropiată în rudenia de fondatori. Mai observămă că bilanțele în cestiune, din cari foștii epitropi și au rădicază puterea și apărarea, nu se află șnuruite, pecetluite ori numerotate, precum s’ară fi cuvenită se se țină nesce documente de așia însemnată valore. De asemenea, nu s’aă dată publicității aceste socoteli, necorespunzendu-se dorinței ssprese a donatórei, «ca toturor fi se fiă sciută folosulă ce isvorasce din acésta așezare obștescă, și ca toți se înțelegă buna orânduială ce se păzesce». (testamentulă pag. 24). CONCLUSIUNE. Recapitulândă puntele principale cuprinse in acestă referată, resultă: 1 — Casa așezămintelor brâncovenesci s’a găsită în deficitu de bani, chiară la a 2-a anchetă. 2 — Epitropia s’a găsită în lipsă de comptabilitate și de comptabilă specială, având în schimbă diferite sarcine și sinecure. 3 — Veniturile s’aă aflată scăzute fără acte temeinice, era arenduirile făcute fără licitațiuni și fără concurență. Tóte acestea osebită de cestiunea venitului păduriloră. 4 — Chiăltuielele în termenul ă de mijlocă s’aă înseșită peste ceaa ce eraă la 1859, pe cândă numerală paturiloră a rămasă nepreschimbată, în numără de 200. 5 — Actele justificative, controlul și publicitatea prescrisă de testament și, n’au avută ființă. Revistele și adunareaotărîtă pentru verificarea socoteleloră n’aă avută locă, judecândă după lipsa de procese-verbale pentru ședințe, și în fine. 6. Testamentul donatorei și regulamentulă specială ală acestorei așezăminte s’aă dovedită înlăturate în părțile lor esențiale. Ama sfîrșită, d-le ministre, cu espunerea faptelor constatate la așezămintele brâncovenesci. Comisiunea de anchetă s’a oprită aci cu investigațiele sale, din causa refusului opiniatru ce i s’a pusă de d-nii foști epitropi și secretari, în procurarea actelor justificative și a condicelor, cu iscălituri prescrise de testamente. Fără aceste condici nu se pote rădica vălulă ce acopere gestiunea reală a acelor 2 așezăminte. De afi acolo unde nu pote străbate o anchetă administrativă, pote merge de sicură una judiciară, pentru a restabili imperiul ordinii și ală legii Suntemă, d-le ministre, cu profundă respectă. Ai d-vóstre pre plecați și supuși servitori. Directorulă contrib., B. Niculescu. Directorulă compt., Ștef. Protopopescu. No. 156. 1876, Septembre20. ALERGĂRILE DE CAI. După cum am anunciatü deja, la 19 ale cuvintei au avută locă pe câmpia Floresca alergările de cai, la cari au participată tóte notabilitățile Bucuresciului împreună cu M. S. Domnuță Româniloră, d-nii miniștrii de interne și de resbelă, mai mulți consuli și ună forte numerosă publică. La prima alergare, care s-ancepută la 1 oră și 5 minute, a luată parte cinci cai de câte 3—4 ani, născuți și crescuți în țară. Premiilă I, oferită de clubul Jockey, în sumă de 6,000 lei noui, a fostă câștigată de mânza Cora, a d-lui Constantină Blaramberg. Premiulă ală II, de 2,000 lei, a fost câștigată de Sweet-Maid, iepa de 3 ani, a d-lui Em. G. Arghiropulo. Distanța de alergată a fost de 2,000 metri. A doua alergare a fostă între armăsari și iepe de ori-ce vârstă, aparținândă proprietarilor români sei străini, membrii ai Jockey-clubului română. Premiul I, de 2,000 lei, a fost câștigată de Fiametta, iépá de 3 ani, a d-lui Em. Arghiropulo, premiulă ală II, de 500 lei, a fost câștigată de Ciapeană, armăsară ală d-lui maioră Lupu; premiulă ală III, 150 lei, câștigată de Stroezea, iépá de 3 ani, a d-lui Sculy Tóte aceste premiuri au fost oferite de orașul Bucuresci. Distanța de alergare a fostă de 2.000 metri. A treia alergare de armăsari și iepe de totă soiulă peste obstacole de piciore înălțime. Premiul Iună obiectă de arte,ună cornă de argintă masivă avândă sculptată pe dânsulă ună câne cu uă tăbliță de 859 argintă, pe care se citesce: »Premiată de obstacole oferită de înălțimea sea Domnitorulă pentru cursele din anul 1876“) a fostă câștigată de Silvia a d-lui Em. Arghiropulo. A patra alergare de armăsari și iepede ori ce vârstă și de ori ce provenință. (Invingatorulă fiindă străină pate fi reclamată cu mnă preță până la 4.000 lei noul). Premiul de fondă 10.000 lei a fost câștigată de Zebra, iépá de 3 ani, a d-lui baronă Béla Wesselényi; premiul ala II, de 2.000 lei, oferită de societatea căiloră ferate române, a fost câștigată de Zelia, iépá de 3 ani, tată a d-lui baron Wesselényi. Distanța a fostă de 3,000 metrii. A cincea alergare pentru premiulă de consolațiune, la care au luată parte toți caii proprietarilor români sau străini, membrii ai clubului, cari au concurată și n’au câștigată nici ună premiu. Premiură de 1.000 lei, câștigată de Bella, iépu a d-lui Dumitru Moruzzi. Distanța alergării a fostă de 1.500 metri. A șasea alergare de cai ordinari din țară. Premiulă I, de 300 lei, a fostă câștigată d’ună fostă sergentă; premiulă II, de 200 lei, d’ună măcelară din capitală și premiulă III, de 100 lei, d’ună birjară. Numerala totală ală cailor de rase carină concurată a fostă de 18. Acești cai, afară de cei douî ai d-lui baron Wesselényi, erau din România. Alergările s’au sevârșită în perfectă regulă, afară de cele două accidente pe cari le-amă anunciată într’unulă din numerii trecuți. ACTE OFICIALE. Monitorul oficială de la 23 Septembre conține: 1) decretul prin care se disolvă consiliul comunei urbane Tfirgovișta din județul Dâmbovița; 2) decretulă prin care se grațiază Michalache Varfamă de restul închisorii ce ave a mai suferi pene la espirarea termenului osândei la care e condamnată prin sentința tribunalului de Covurlui, No. 256, din 1876 ; 3) decretele prin cari se acordă concediu de 7 luni atâtă în țară câtă și în străinătate locotenintenui Catargiu Dimitrie, din regimentul 2 de roșiori, și totă-douadată se pune în posițiă de neactivitate pentru concediu mai mare de 6 luni. PARTEA ECONOMICA Brăila, 22 Septembre.— Corăbii sosite încărcate 13 și deșerte 10, pornite încărcate 14 și deșerte 22. Vapore sosite cu mărfuri și deșerte 2 și pornite cu producte 2. Grâulă ghircă, în greutate de 50—60 livre, 66.66—96,29 lei. ciacâra, calitatea I, în greutate de 52—57 livre, 53.69—83.33 lei. Porumbulă, in greutate de 57 — 60 livre, 48, 14—53,69 lei. Orzului, în greutate de 41—48 livre, 27.77—38.88 lei. Secara, în greutate de 48—53 livre, 49.99 — 55,55 lei. Rapița, în greutate de 51—53 livre, 114.81 —118.52 lei. Semența deină, în greutate de 52—53 livre, 114.81—116. 67 lei. Suta de oca fasole, 23.33—23.70 lei. Doctorul Petrini (Paula) și-a reluată cliantela. .Strada Mircea-Vodă, No. 3. de amida și de stima d-tele, pentru cari te rogă d’a primi mulțămirile mele cele mai sincere. In atestă subiecta mare de triumfă pentru Lumea Nouă și pentru omenirea întrega, nu se va uita nici vădată ce parte însemnată ai luată, ce strălucirea resfrântă asupra unei țări în care ai desfășurată pentru prima ora marele d-tele calități.“ Intr’uă mică cameră vecină cu salonulă se află unuia din faimósele prtrete ale președintelui pe porșetă de China; copiate de pe tabloidă lui Stuart, aceste portrete sunt forte rare astăzi. Puțină mai departe strălucesce uă oglindă, pe ale căreia cadru aurită — lucrare de arte forte bine îngrijită — se află armele familiei, de aură pe fundă negru. Déca Stuart n’ar fi depinsă în portretul lui Washington în piciore sabia de ceremonia a președintelui, ea sar găsi aci: mânerulă aurită, téea de pete negru împodobită cu aura. Pe oă parte a lamei se citescă aceste cuvinte: recte faciesi pe cealaltă, neminem timens. Se intrămu în sala cea mare de primire care are ușia și tavanul, împodobite de reliefuri de gipsü, din cari se desfașură foi delicate. Aci mai multe bucăți de sculptură adauge la înfrumusețarea decorului; calea se înalță mă măreții cămină, în care ară puteancape mai multe basouri de cărbuni. Acestă capă de operă, originală din Italia, făcută din marmură de Syena și de Paros, fu oferită lui Washington, în 1785, de Samuel Vaughan, Englesă bogată, admiratorele lui. Pe cămină sunt sculptate în marmură albă și în relief a scene familiare din vieța rustică. Pe meseieră, vasele de culore albastră-închisă, cu flori, și la cele două estremități, candelabrele de bronză sunt și acum în locurile pe cari le ocupaă altădată. Vomă termina pelerinagiul nostru în acestă cameră gea, două simplitate extremă, rămasă neatinsă de la 14 Decembre 1799, în care muri, cu uă simplitate copilarescá și uă liniște eroică, unulă din omenii cei mai mari și cei mai buni cari au esistată vremădată. Zidurile suntü galo; nimica care să fi aparținută lui Washington, și cu tóte acestea în nici oă parte a casei nu ’să simți mai bine traindit, s’ar sipe că sufletulü séu n’a părăsită acestă sanctuară și, după frumósa espresiune a d-nei de Stael, „tremuri se respiri, de frică ca uă suflare sé nu rădice acea pulbere în care póte suntă încă imprimate nobilele idei“. Se va fi observată fără îndouială că, printre suvenirile păstrate la Mount-Vernon, nimică nu aminteste actele principale ale vieței politice și militare a lui Washington. Elă nu permitea să i se împodobescă locuința cu tablouri sau sculpturi represintând scene la cari luase parte. Inamică ală lingușirii, cum și gelosă de reputațiunea sa, elă punea stima concetățeniloră seí și judecata posterității mai presusă de satisfacțiunile de amoră propriă ce pute da contemplarea propriei sale glorii. Eea pentru ce, pe cândă depărta dinaintea ochiloră sel totă ce’i putea atinge modestia, el lucra totăd’uă dată cu multă grijă ca se prepare singură materialulă propriei séle istorii, care e ș’a laboriósei nasceri a unui poporă: sfîrșitul ă Nouei Francii în America; — separațiunea colonieloru anglo-saxone de Anglia; — fundarea republicei Statelor Unite. El avea obiceiulă d’a ’nregistra, supt formă de Ziare, de scrisori către corpuri constituite saă către amici, tóte actele, tóte incidintele vieței sale, și acesta pe fiecare zi. In mai multe rânduri, în corespondința sa, el esprimă acesta cugetare că memoriele sale nu potă fi scrise într’ună modă satisfăcătoră saă eficace, déca nu se vor ă adauge și hârtiele lăsate în urmă de dânsulă. Publicândă acesta biografia popolară, autorulă s’a inspirată de voința marelui cetățenă, ale cărui înțelepte consilii și folositóre exemple găsesce că e oportună, în momentul de fatiră, a le răspândi. Pe câtă a putută, s-a ascunsă la spatele eroului sâu, pentru celă mai mare bine al cărții, care, în lipsă de altă merită, are celă puțină pe acela că conține cele mai frumose pagine scrise de Washington, acelea cari depingă mai bine pe capul de familie, pe generalulă și pe omulă de stază. (Sfîrșită).