Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)

1876-12-04

ANULU ALU DOVE­ pECELEA Articolele nepublicate se ardă.ROMANULU­ I 20 BANI ESEMPLARÜLU. VOIESCE SI VEI PUTEA. anunciuri. Linia do 30 litere petit, paginea IV, — -10 bani. Deto „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa: IN ROMANIA, la adiniuistratiuuea (Hárulni. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, S, Place tie la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. SER­VIȚIUL TELEGRAFICU „ALU ROMANULUI.“ Viena, 14 Decembre. — Corespondința politică anund­ă că guvernul­ rușii a infor­mații pe principele Muntenegrului că e gata se susție cererile sale privitore la rec­tificarea fruntarielor­ și la portă, deja rea­­lizarea loru depinde de înțelegerea între cele­l­alte puteri legate cu Rusia. Versailles, 14 Decembre. — D. J. Simon a declarată în Camere că noulă ministeriă e devotată principieloră de libertatea con­­sciinții și că va ramâne una ministeriă parlamentară, tare­otărîtu d’a face se se respecte guvernulă republicană de toți func­ționarii. Francia voiesce se muncescă în liniște pentru pace (aplause). New- York, 14 Decembre. — Comitetele democrate și cele republicane au proclamată fie­care pe candidatulă seu ca președinte al­ Uniunii. Viena, 15 Decembre. — Supt scrierile pen­­wtru renta în aură, trecendă cu multă peste suma necesariă, s’aă închisă ieri. Constantinopole, 15 Decembre.—Lucrările Conferinței preliminare mergă răpede; chiară delegații asigură că conferința e p’uă cale bună. Atena, 15 Decembre. — D. Comanduros stăruindă pentru primirea proiectelor­ sole, deza cedândă ca ele să fiă înapoiate. la co­­misiune, Camera a adoptată acestă propu­nere cu 101 voturi în contra 57 și ast­­­felă crisa ministeriale s’a sfîrșită. DEPESI­TELEGRAFICE PARTICULARE ALE «RO­MANULUI». Constantinopole, 14 Decembre. — Conferința* preliminară, se intrunesce in flă­ ce­­ri. Plenipotențiarii puteri­­i lor­ afirmă că ea este pe oă cale bună. Atena. 14 Decembre.—Ministerul­ s’a constituită supt președința lui Comanduros. Paris, 14 Decembre.—D. Jules Si­mon a declarată în Cameră că mi­nisterul­­ a luată în unanimitate­otărîrea că va obliga pe funcționari să respecte republica și să aplice principiile libertății de consciință. Diarele până înainte id­eia despre ocuparea Bulgariei de către armata română și adaugă că ’d. Dimitrie Brătianu ar fi avândă misiunea să cere de la conferință neutralizarea României. Cea mai mare parte din­­ ziare afirmă că s’a stabilită înțe­legere între Rusia și România. Informațiunile despre conferință sunt­ totă pacifice; se asigură însă că Turcia este­otărîtă să respingă­­ ori­ce ocupațiune străină. * Londra, 14 Decembre. — Times de aici dimineță propune a se înlocui propunerile Rusiei cu organisarea unei poliție europene armată, spri­jinită prin presința unei flote în Bosforă. Iledacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 S­AMBAT­A, 4 DECEMBRE, 1876. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capital&i unu aim 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: umu­ană 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; vă luna 5 lei. Pentru tote țetele Europei trimestru 15 lei. .A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diariului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 mie de l’ancienne comedie, si Havas, Laftite et C-mne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancaze se refusă. 20 BANI ESEMPLARÜLU. (A) Edițiunea de séra Bucuresci, ,1 Undrea. Se scie care era siguranța posi­­țiunii oficialilor, supt administra­țiunea pro famosului generală de divisie. Daca vre­ună oficială avea nenorocirea de a displace d-lui ge­nerală, pentru ună motivă seă pen­tru altulă, daca era bănuită de-a nu avea uă destulă de mare admi­­rațiune pentru capacitatea minis­trului și pentru vitejia și genială strategică ală generalului, îndată legea posițiunii oficialului făcută de același generală și falsificată tată de densulă prin reglemente de apli­­cațiune, îi oferia mi^iloculă, fiă de a’i sdrobi cariera prin reformă, fiă de a’lă arunca afară din oștire, supt motivă de punere în neactivitate. Formele ascundeau forțe reă în am­bele aceste cozuri arbitrarială și bunulă placă esclusivă ală minis­­trului; n’a fostă nici u­ă­­ casă, din atâte ce s’au presintată supt guver­nul a trecută, în care persecuțiunea se nu fi fostü vedita, atunci cândă era persecuțiune. In fine, deca lipsia generalului de divisie ori­ce pro­­testa de-a recurge la articole din legea posițiunii oficialilor­, inter­pretate după placula d-sele, recur­gea atunci fără nici una scrupulă la alte espediente : permuta pe ofi­cialii neplăcuți de două­spre­­zece ori în spațiu de unii ani. Unii se supuneau acestui regimă și stăteau necontenită cu giamanta nulă gata; alții éase, mai puțină răbdători seă cărora interesele nu le permiteaă acestă necontenită peregrinare, își dedeaă demisiunea, și astă­felă ge­­neralulă își ajungea scopulă. Venină apoi anchetele, esamenele, persecuțiunile, și totă cortegială uneltirilor­ neleale, prin cari ilus­­trulă generală nu se sfiia a crede că va parveni se’și facă din dem­­nulă corpă ală oficialilor­ români, nă suită de curtelani și de adulatori. Credemă că desilusiunea, amară pentru d sea și multă onorătore pentru armata română,­­i-a venită. Fiindă­ense că suntă unii îmbătrâ­niți în rele, cărora învățămintele nu le folosescă întru ni­mi­că, este bine a se lua garanții din vreme. Vedemă cu plăcere că actualul­ ministru de resbelă a presintată Camereloră uă nouă lege, sau mai exactă legea modificată asupra po­sițiunii oficialilor­. Acestă lege, pe care vom­ publica­ o în numărulă viitoră împreună cu expunerea sea de motive, cuprinde, după părerea noistră, garanții contra întorcerii vi­­cisitudinelor­ din trecută, atâtă de prejudiciabile oficialilor­ și carie­rei militare. Nesiguranța de care a­­cestă carieră s’a văzută iubită, a depărtată de densa pe mulți tineri, cari ară fi putută da ună noă și puternică avântă sistemei nóstre de armare; atunci când­ siguranța îi va fi pe deplină redată, vomă ve­dea venindă iarăși spre cariera mi­litară mulți tineri cu viitoră și astă­felă puterea nostră militară va dobândi ună noă contingență, care va contribui puternică la rădicarea iei, acolo unde posițiunea națiunii române și trebuințele iei o ceră să fiă. Ilustrulă generală de divisie, fal­­sificândă , după obiceiul­ regimului din care făcea parte, disposițiunile legii care prescria ca neactivitatea să nu se potă aplica de­câtă nu­mai după părerea unei comisiuni, decisese, printr’ună simplu regula­­mentă, ca acele comisiuni să nu aibă de câtă a relata faptele im­putate oficialului; rolulă comisiunii cu astă­felă redusă la acela de sim­plă anchetă, și ministrulă își reserva singură de­ a decide daca voiesce s­ă nu voiesce să se rostescă pen­tru punerea în neactivitate. Astă­­felă posițiunea oficialilor­ era lă­sată la arbitrari­ură esclusivă ale ministrului. Sperămă că în noua lege se voră pune disposițiuni clare , cari să în­lăture pe viitoră acestă sistemă de bună placă. Vedemă cu plăcere că d. minis­tru de resbelă a suprimată din noua lege punerea în neactivitate prin retragere de funcțiune și pentru ne­­cunoscința regulamentelor­ militare. Se scie ce abasă s’a făcută supt guvernulă trecută de primulă mo­tivă, și este bine a se lua garanții contra revenirii unor­ asemeni dis­posițiuni la ministerial­ de resbelă; aceste garanții trebuie să se ia cu atâtă mai multă, cu câtă legile mi­litare procură destule mijloce de­ a reprima ori­ce greșeală în purtare, în serviciă și contra disciplinei; și este periculosă de-a lăsa ministru­lui și latitudinea de-a arunca pe ună oficială supt ori­ce protestă a­fără din serviciă, fără soldă, câte doar trei și chiară mai mulți ani, cum s’a văzută supt regimul­ trecută. In cee­a ce privesce neactivitatea pentru necunoscința regulamentelor­ militare, acesta este un mare ab­surditate: déca oficialulă nu cunosce regulamentele, pentru ce a fostă nu­mită oficială, și deca necunoscerea este ună simplu accidentă, precum adoptarea de noué regulamente, uă bblă îndelungă etc., are punerea a­fără din servic să îi va procura oca­­siunea de-a învăța acele regula­mente ? Nu voimă se intrămă astăzi în des­­baterea ânseși legii presintată de d. ministru de resbelă; timpul­ ne a lipsită de-a face asupră’i mnă studiă îndestulătură. Ii vedemă éase ten­dința, care este de-a da garanții posițiunii oficialilor­, și de acea­a, felicitândă pe d. ministru că a pre­­sintată-o, suntemă convinși că stu­­diarea și desbaterea iei în Cameră și în Senată o voră face se ést­âncă și mai completă, din puntură de ve­dere ală garanțielor­, din mânele puterii legiuitóre. Este adevărată cnse că fără sanc­țiune nici un lege nu póte se acorde destule garanții. Vechia lege asupra posițiunii oficialilor­ cuprindea forțe lămurită articolul­ că „părerile con­siliului de anchetă nu se potă mo­difica de­câtă în favorea oficialu­lui;“ totuși acesta garanție n’a o­­prită pe ministrulă călcătoră de lege de­ a modifica părerile consilie­­lor, de anchetă tocmai din contra, în defavorea oficialilor­. Sancțiunea este dură neapărată, și ea se va găsi în responsabilitatea ministerială, care va fi lămurită și statornicită mai puternică prin le­gea de responsabilitate ministerială, ce are a fi votată câtă de curândă. Regimulă trecută nu căuta de câtă a’și deschide în tote modurile căiele despotismului, ale violenței, ale violării și falsificării legilor­; regimulă actuală nu face de câtă a crea totă felulă de obstacole aces­­tor nenorocite tendințe^ cercuindue astă-felă elă însuși în respectulă strictă ală legiloră. Acesta observațiune arată totă deosebirea între regimul­ trecută și celă de astăzi: rulă României va fi asigurată. D-sea en sé pare a mai avea uă convin­gere, din care prima resultă ca ună corolară: ea este că „la spatele Tur­­ciloră vede Occidentulă“. La acesta dată a marelui pro­blemă, împrejurările ne silescă ca pune uă întrebare: Dară decâ la spatele Turciloră nu va fi Occidentală, se mai pute are susține de cine­va în România a­­lianța, fiă și „înțelegerea cu Turcia,“ cum zice d. Blaramberg ? Punemă întrebarea, și nu credemă că mai este de trebuință se răspun­­demă. Afară de acesta, speranțele de pace sunt­ mari, și daca ele se vor­ rea­lisa, tote divergințele de opiniuni asupra acestor c­hestiuni voră tre­bui se dispară, spre a face locă con­cordiei depline, în acțiunea de ră­dicară și întărire interioră. Atrage-mă luarea aminte a citito­­rilor­ asupra telegramelor­ private ce ne sosescă de la Paris și cărora le dămă locă mai susă. Pe lîngă scirea neexactă a unei înțelegeri sta­bilite între Rusia și România, ve­demă din fericire și propaganda a­­tâtă de favorabilă nouă făcută de ziarele francese, în favorea neutra­lilor a României și chiară a ocupă­rii Bulgariei de­­ către armata ro­mână, ca garanție de efectuarea re­­formelor­ cerute de la Portă. D. N. Blaramber­g, în epistola ce ne-a adresată ieri, arăta că amă in­terpretată rea ideia fundamentală a interpetării d-sele asupra politicei esteriore. Déca va examina bine cea­ a ce noi amă spusă, suntemă și cum­ că d-sea însuși se va convinge că noi n’amă căutată a analiza acea ideie fundamentală, sau cum ifrce d-sea „tema discursului“ d-sele. În se­amă ra­portată numai la resultatură prac­tică ală ideiei d-sele, resultată des­pre care d-sea însuși ne spune că este, uă înțelegere cu Turcii pentru resistență, în casă de intrarea ar­­matelor­ ruse în țară. Amă spusă și repetimă că sun­temă încredințați că d. N. Blaram­­berg are profunda convingere că nu­mai urmândă acesta politică viito­roriile pacifice, ce aă sosită de câte­va m­ile, aă produsă asupra pie­ței nóstre atâtă de multă încercată în timpii din urmă prin nesiguranța causată de resbelulă de la fruntariele nostre, că impresiune din cele mai favorabile. Fondurile române, atâtă ale sta­tului, câtă și cele particulare, au în­cepută a fi căutate și s’aă urcată cu uă mare răped­iciune. Banii, de obicei, atâtă de fricoși, s’aă mulțămită c’uă simplă adiare de pace pentru a eși din ascuns­é­­tare ș’a se plasa în fonduri private și mai cu semn publice, cari pre­­zintă cea mai mare siguranță. Senatulă, nefiindă în completă, s-a amânată pentru Marți ședința pu­blică anunciată pentru astăzi. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte ur­­mătorele : Constantinopole, 11 Decembre.— Se con­firmă pe deplină scirea că șahulă Persiei a trimisă de câte­va dile­m­ă ambasadoră special la Petersburg. Acest ambasador onsé n’are altă însărcinare, după cum asigură am­­basadorulă de aici ală Persiei, Muh­sin Khan, de­câtă d’a comunica Țarului că stăpânulă scă, Șahulă, este deci să se așede unu corpă de observațiune la fruntaria persano-chineză, pentru a împodeica astă­feră pe Turcoman­ de a profita de una resbelă eventuală între Rusia și Turcia și a reîncepe predările lor­ în țările învecinate. Londra, 12 Decembre.— Agitațiunea pen­tru uă înțelegere cu Rusia iea proporțiuni din ce în ce mai mari. Rămâne însă în­trebarea decă guvernulă va pute scă decă va voi se țină peată acestui cuvinte. Relațiu­­nile de rudenia ce există între curțile ger­mană și rusă facă ca acestă agitațiune să se întindă din ce în ce mai multă și prin cercurile cele înalte. Cracovia, 12 Decembre.—Se anunc­ă din Varșovia că guvernul­ rusescu are inten­­țiunea să supuie la amende mari de bani pe toți Polonii aceia ale căroră rude au intrat în armata turcescă. Stagnațiunea comerciu­­lui produsă prin interdicerea transporturi­­lor­ comerciale, a avută de resultată mai multe falimente în Polonia rusescă. Constantinopole, 12 Decembre.—Ambasada rusescă a cerută­liberarea celor­ ciuci Mun­tenegreni arestați în locuința lui Midhat­­pașta. Porta a refuzată acestă liberare penă acumă. SOIRI MAI NOUI Pesta, 11 Decembre. — Misiunea baronului Hofmann de a mijloci în cestiunea băncei a rămasa fără re­sultată. Guvernul­ maghiară a re­fuzată primirea unei comisiuni din ambele parlamente. Pester Lloyd și Hon anund­ă că ministerial­ Tisza se va retrage. Viena . 11 Decembre. — Deutsche Zeitung comunică urmatorele ame­­nunte în privința conspirațiunii din Constantinopole : Conspirațiunea a fost­ denund­ată poliției încă de la 5 ale curintei, înse poliția a păstrată cea mai mare discrețiune, pentru ca să potă pune mâna pe toți conspiratorii. Se zice că unul­ din conspiratori, Sta­­vrides, fostă dragomană la ambasada anglosă, ar­ fi mărturisită că den­sulă a fostă cumpărată pentru a­­cestă scapă de către generalul­ Ig­­natieff. Intre conspiratori se află oă droiă de funcționari de la paiață și o­ mulțime de ulemale. Se­­ zice că conspirațiunea a fostă organisată de fostul­ marele-viziră Mahmud-pașa. Scopul­ conspirați­­lor c­ar­ fi fostă ca, cu ajutorul­ lui Mahmud-pașa, se provoce uă re­voltă în Constantinopole, pentru ca să dea motivă pentru că iuvastă străină. Discursul­ principelui Bismark și noutățile pacifice pornite din Con­stati­nopole în urma primei întreve­deri a lordului Salisbury cu gene­ralul­ Ignatieff aă produsă oă im­presiune favorabilă la bursa Parisu­lui, după cum comunică le Si­ecle : „Necontenitele peripeții ale crisei minis­teriale și mai cu senul impresiunile diverse cari privescă cestiunea Oriintelui tulbură calculele speculațiunii. Cu tote acestea, ten­­tințele de urcare se accentuieză de câte­va zile și cursul ă s’a întărită, cu tote re­­sistențele ce­a întâmpinată. „Acestă mișcare coincide cu discursul­ principelui de Bismark. Se crede a se vede în discursul­ cancelarului scopul­ d’a pre­întâmpina ori­ce complicare europenă, d’a opri celă puțină țnă resbelă între Rusia Av*/VKo rl’p­r­o Tnvniri si P. TTiftSOVG OI­M V« v. ------------- — greutatea răspunderii ce ie asupră­ și, și d’a încuragia­ pe Austria la uă intervenire, care se tempereze și restrîngă acțiunea Rusiei, fără se o contrarieze într’ună modă abso­lută. „Daca suntă juste aceste apreb­ări, con­tinuă menționatură chiară, acesta e uă ces­­tiune pe care nu voimă s’o examinămă; noi suntemă datori numai se constatămă că declarațiunile d-lui de Bismark au de­terminată cumpărări. „Aceste cumpărări s’aă mai mărită încă cândă s’a credută a se presimți că era a să se facă la conferință nouă și seriosc încer­cări pentru a stabili înțelegerea între pu­­teri. Cabinetele ar­ fi invitate a sancționa­tă programă care se autorise stabilirea u­­nei administrațiuni europene în Bulgaria, Bosnia și Herzegovina supt protecțiunea trupelor­ ruseșce și austriace. Acestă pro­gramă nu pate în adeverü să fi­ pusă în aplicare fără consimțimântul. Porții și Sul­­tanulă a declarată că nu va tolera uă in­tervenire rusă, oferă grupa de speculatori care conduce mișcarea de urcare nu se în­­douiesce că guvernul­ otomană se va de­părta de la­otărîrea sea în fac­a unanimi­tății Europei.“ Aceste sciri au produsă efecte tată a­­tâtă de favorabile și ’n alte pied­e. Ast­­fel, Daily­ News anunc­ă, după nesco­sciri din sorginte oficială, că Rusia a mai contenită urmările și că în cercurile diriginți de la Sant-Peters­­burg domnescă pentru momentă dis­posițiuni mai moderate de­câtă îna­inte de discursul­ d-lui de Bismark. Aceste noutăți ale lui Daily­ Netvs sunt­ confirmate și de Fremdenblatt din Viena. „Situațiunea, di­e acestă diată, se con­sideră, în cercurile bine informate, ea îm-

Next