Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)

1877-01-28

Deto VOIESCE SI VEL PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — la bani. „ „ paginea III, 2 lei — IN ROMANIA, la administrab­ilea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-une, S. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street. Loudon E. C. LA VIfiNA, la d-nii Ilaasenstein si Vogler, Walliiscligasse 10. Articolele, nepublicate se ardă. .A. »e adresa 20 BANI EXEMPLARULUI ROHANDLD VINERI, 28 IANUARIU, 1877. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. Io capitală, unui ană 48 lei; șese luni 24 lei.l trei luni 12 lei; uă luna 4 lei.l Iu ilatricte, una aim 54 lei; șese luni 27 lei.l trei luni 14 lei; vă luna 5 lei.­­ Pentru tote serele Europei trimestru 15 lei A se­n­drusti: IN ROMANIA, la administratiunea Iliariul­-­ LA PARIS, la­ti­niî Darras-Hallegrain, 5 rue de­­ l’aud­eime comedie, si Havas, Lafitte­ et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. fl. Popovici, 15 Fleisch­­arkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU.! SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚI­EI HAVAS Constantinopole, 7 Februarie­, sera. — Uă comunicare oficiale declară că Midhat-pașa a fontii asiiata pentru că, în contra Con­­stituțiunii, se silia a lua pentru dÎusula puterea absoluta la care a renunciatu Sul­­tanulu, greșită cu multă activitate,—resulta­­tele acestei revoluțiuni de palata, prin care guvernul­ din Stambulă ș’a dată ănsuși­ră lovire de marte. ANUL P­ALÜ DOUE-ț­ECI-ȘI-UNU Redacții» K­eft și Administrații mea strada Domnei 14 (A) Edițiunea de sera trebuie ca presa, senatorii, depu­tații, cetățianii să ’și împlinescă p’a loră, fără șiovăire și fără pregetă. Datori fiindă se lăsămă astăzi pe miniștrii să se instaleze, ne vomă împlini în aceste­­ zile datoria pe care ne-amă împlinită-o în parte și Innunerulu de a-l-altă­ieri, d’a spune și miniștriloră, și cetățianiloră, și a­­leșiloră loră, și Confrațiloră noștril cee­a ce credemă că trebuie să fa­cemă cu toții, curendă, bine, cu li­niște, cu frân­ătate, pentru ca se pu­­temă stabili cu tăriă și pentru toți ordinea, prosperitatea și dreptatea în acestă nobilă și frumósa națiune. Și ’n partea Austro-Ungariei norii începă a se ’nde și Cererea Unguriloră d’a pune mâna și pe banca Austriei nu s’a putută satisface. Ministerulă singură ș’a dată demisiunea; acesta însă este mai multă uă complicare de câtă uă so­­luțiune a lupteloră ce suntă între Unguri și cele-l­alte naționalități din imperiă. Bucuresci, 27 CALINDARU, 8 FAURARII. Midhat și totu Midhat ocupă totă Europa. Telegramele de ieri și de astăz­i dau tăriă deplină a prețuiriloră ce făcurămi­­aci acestei mari svârco­­liri spasmotice a imperiului oto­mană. „întrebămă pe cei mai orbi din­tre amicii guvernului otomană,—­­Jiserâmă în primele momente ce ne sosi spirea telegrafică—deci pate fi oă revoluțiune mai fatală pentru Turcia.“ Debats, celă mai însemnată din­tre cei mai cu pasiune susțiitori ai Turciei, fu silită se scrie în Paris, în același momentă cu noi aci, că „ănși inamicii Turciei n’ară fi pu­tută s'o sfătuiască d’a face uă im­­prudințâ mai culpabilă“. Organul­ ducelui Decazes, Moni­torului universalii,­­zise că „fără locű este răulo care bântuie pe Turcia". Times în fine cere, în ajunul­ des­chiderii parlamentului englesă, ca „guvernul ă s’accepte,­­pentru a res­­punde circulării principelui Gortc­a­­koff, resultatul„ revoluțiunii care s’a operată în Constantinopole“. In urma acestei apoplesii, guver­nul­ turcescă începu a borborosi cu­vinte, cari de cari mai nesăbuite. In primul­ momentă se mărgini în a face cunoscută faptulă. A doua-<­i dec­larâ că Midhat a fost­ prinsă în comspirațiune pen­tru răsturnarea Sultanului. In u jina a treia face cunoscută că Midhat................„a violată Con­stituțiunea, și s’a silită se ié­elă puterea asolută de care s’a lepădată Sultanulă“. Are taram­ă ce ’nsemna acusarea că elă era în afună d’a răsturna și p’ală treilea Sultană. Mai este ore cine­va care să nu vidă d’acăstă a treia oficială esplicare? Guvernul­ otomană destituie în­­tr’uă clipă și eșileză printr’ună sin­gură ordină ală­săă pe Midhat, fi­­indă­că nu este constituționala, fiindă­­că nu respectă Constituțiunea fă­cută de elă însușî, fiindă-că vo­­iesce se desbrace poporulă otomană de suveranitatea lui și să rămâie eră ministru ală unui guvernă a­­solută!!! Rîserămă cu toții aci cândă ser­vitorii puterii asolute ne acusară pe noi, câte­va luni după alegerea prin­cipelui Cuza, că complotamă contra regimulur constituționale. Ce derî­­dere este însă pentru cei din guver­nul­ otomană, cari eșileză turcesce pe Midhat fiindă­ c’ar tinde se pa­­raliseze regimele constituționale, su­veranitatea poporului otomană! Tote aceste triste glume ne mai meritândă cea mai mică analisă, sun­­temă siliți s’asceptăm,—lucrândă ne­Ministerială nostru s’a recompusă. Regretândă fórte retragerea d-lui Vernescu, salutămă cu bucurie rein­trarea d-lui Dumitru Sturdza. Domnulă Dumitru Sturdza este sin­gur­ulă pate dintre miniștrii car­e avu fericirea să -și atragă în acest­ timp, atâtă de dureroși mai numai apro­bări; reintrarea sea în ministeru este deja aplaudată de majoritatea na­țiunii. Toți sciă că d. Dumitru Sturdza este susțiitorulă celă mai căldurosă, amă pută <fice celă mai înfocată, ală echilibrării bugetului. Suferințele cele mari ale țărei au decursă tate din acestă sorginte. Bugett­­l îi chiăltuiăleloră nefiindă în proporțiune cu veniturile, alune­carea la împrumuturi pentru ch­iăl­­tuielele ordinare devine fatală și prin urmare și sărăcia generală. Este pe deplină cunoscută, dove­dită, că nici ună guvernă nu se pote opri de a nu cădă în acestă păcată, când­ nu este bine îngrădită de con­­trolul­ națiunii. Uă­dată ce ună guvernă alunecă pe priporulă chiăltuiăleloră, cari nu se mai potă îndestula cu veniturile, este asemene fatală se’lst coprind­ă orbia unui jucătoră de cărți, care comite păcatulă d’a espune banii ce’i fuseseră încredințați. Încă uă carte, ca se recâștige cea-a ce­a perdută................încă una...............și sfîrșiasce cu ruina, cu sinuciderea. Vă mică presiune în alegeri, ț­ice guvernulă chiăltuitoră, numai pene ce voiă ajunge a echilibra bugetală. Vă dare âncă, ca se potă împlini cutare chiáltuiela; și rău să cresce și vertejulü îlă­ié, îlă împinge la su­grumarea națiunii, și s’afundă în crime. Națiunea română ș’a trămisă a­­cum controlorii iei. Intrarea domnu­lui Sturdza în ministerial­ de financie presintă națiunii cele mai temeinice chiăzășii ce oferă ună bărbată care a studiată și studie, care sp­e a lucra, care iubesce munca cu pasiune. Dom­­nia-sea öase, prin adânca convin­gere ce are că trebuie să facemă cele mai mari sacrificii pentru a scăpa pe sătiană, pe comerciante și pe proprietară de ruină, dă na­țiunii chiăzășiă că va­sei se lupte chiară contra controlorilor, iei cândă aceștia, conduși de dorința binelui, ară fi dispuși s’alunece la ore­cari chiăltuieli, cărora înțelepciunea nevo­ie­ ne silesce se resistămă d’a le face, încredințați că guvernul­ își va deplini cu religiositate datoria s­a. MINISTERIUM D. președinte al­ consiliului, Ion Brătianu, a citită astățji, la Cameră și Senată, mesagiar ă domnescă prin care se primescă demisiunile d-soră G.Ver­nescu de la departamentul­ de interne și Eugeniu Stătescu de la departamentul­ justiției. Sântă numiți : D. Ion Brătianu, președinte al­ consiliului și ministru de interne. D. D. Sturdza, ministru de finance. D. I. Docan, ministru de lucrări publice. D. I. Câmpinenu, ministru al­ justiției. Cel-l-alțî miniștrii remână la lo­­curiloră d-l oră. Aplause prelungite însociescă ci­tirea acestui mesagiu. Reproducem , după edițiunea de dimineță a numărului precedente ur­­mătorele: Servițiulu telegrafica ala Agenției Havas. Viena, 7 Februarie.—Presa și Noua presă liberă anund­ă că d. Tisza, înainte de a pleca înapoi la Pesta, a depusă demisiunea ca­binetului ungari! în mrntele împăratului. Paris,­­ Februarie, 10 ore dimineță (în­­târziată din causa întreruperii fireloru pe linia austro-ungară), Ziarele privescu ca regretabile faptele cari s’au petrecută la Constantinopole. Monitorulü universalii îngagiază pe Eu­ropa d’a nu se grăbi. Eli! (zice că desno­­dămentul­ crimei, prin puterea lucrurilor­, va nasce din progresele răului fără lecű care bântuie pe Turcia. Diarul Debats deplânge căderea lui Midhat. El­ crede că ea și­ inamicii Turciei n’ar fi putută s’o sfătuiască d’a face uă impru­­dință mai culpabilă. Debats face apelă la înțelepciunea cabinetelor­ europeane și le conjură de a se abține d’a lua hă­otărîrerea. London, 6 Februarie. — Times crede că ministerul­ lui Edhem-pașa va face locă în curendă unui cabinetă de concesiuni. Times adauge: „Dăca Rusia voiesce se înainteze mai departe de câtă o consilieră Conferința, nu o blamămu. Dăru, întru­câtă privesce pe Anglia, pănă a nu respunde circularei principelui Gorciakoff, ea va ac­­cepta resultatele revoluțiunii săvârșite la Constantinopole“. SOIRI DE PRIN­C­IARE Bruxelles, 4 Februarie.—Liberalii de la Ver­vier, au ținută uă întrunire în care au cerută respingerea legilor. Maicu, pri­­vitore la reforma electorală și retragerea ministeriului, întrunirea din Lik­ich a luată totă uă asemenea decisiune. Petersburg, 4 Februarie. — De trei zile marele principe ereditară Alesandru face inspecțiuni prin arsenale și magasii. Mâne său poimâne va avea loci­­nă revistă a tu­­turor­ trupeloru din St. Petersburg. Se aș­­căptă din momentă în momentă ordinul ă pentru mobilisarea gardei imperiale. A sosită­ră deputațiune din partea pro­vinciei celei mai îndărătnice din Caucasia, Kabarda, și alta din orașul, curată maho­medan Ordulan, spre a depune în mâinile Țarului adrese de supunere. Odesa, 4 Februarie. — Diaruli! Novoro­­syjsky Telegraph, scrie următorele: Scrrile din aceste din urmă (jile ne au dată probe, că politica rusăscă întrebuințezi­ tóte mij­­locele spre a înlătura oă vărsare de sânge și a aduce oă soluțiune pacifică. Petersburg, 4 Februarie.—Ziarele din a­­fară vorbesc­ despre organisarea landstur­­m­ului. Totu ce s’a disu în acestă privință nu este adevărată: pe nicăieri n’a avută locă chrămarea landsturmului. Nu s’a pre­­sintată pene acum altă ce­va, de­câtă nu­mai legea complimentară pentru completa­rea serviciului obligatoriu. Ce­va mai multă, ministrul­ de interne n’a aprobată comune­­lor­ avansurile de împrumută pentru or­ganisarea landsturmului. Belgrad, 5 Februarie. — Istok, vorbindu despre tratările de pace dintre Serbia și Turcia, dice că a închiria pacea pe basa statului-quo ară fi totă una cu abdicarea Serbiei. Dealtmintrelea cheia situațiunii nu se află nici în mâna principelui nici în a guvernului, nici a Scupcnneî, ci se află în mâna Rusiei. Viena, 5 Februarie. — Wiener Tagblatt numesce circularea lui Gorciac off ună pro­­logu ală resbelului. Apoi dice că la Curtea din Petersburg disposițiunile s’au întorsă cu desăvârșire în favoruli­­partitei de res­­beli­, și spre adeverirea acestora, publică oă scrisore din Petersburg, care dice: „Din isvori! și cum­! afin, că Țarulă s’a decisă definitivă pentru că acțiune militară Acesta va începe peste trei săi! patru săp­tămâni. Diplomația rusăscă și-a îndeplinită deja misiunea întru­câtă priveșce asteuna­rea neutralității Austriei“. Moștenitorul­­ tronului va sosi peste pu­țină timpă la Kișineu. El­ va inspecta ar­mata și trecerea iei peste hotare. Marele principe Constantin Nicolaievici, fratele Țarului, a plecată spre apusă în­­tr’uă misiune de mare importanță. Viena, 6 Februarie.—Neues Wiener Tag­blatt afirmă că trimiterea lui Midhat-pașa în eschi s’a făcută printr’oă intrigă de pa­iață a Turcilor­ bătrâni. Fremdenblatt, vorbindu despre același lu­cru,­­zice că căderea lui Midhat-pașa va schimba cu desăvârșire situațiunea. Belgrad, 6 Februarie.—Istok, răspundendi­­­ ziarului Folos din Petersbourg, care a con­testată că Rusia ară fi îndemnată pe Ser­bia a intra în resbelii, dice că dăcă Rusia voiesce seriosu a intra în resbelii, atunci neapărată va avă nevoia ca și principatele serbe se intre cu densa în acțiune, de­ore­­ce ele potă cu multă mai ușorii să ocupe Bosnia și Herzegovina. „Noi n’amű declarată, dice Istok, că Rusia ne-ară fi asmuțită în contra Turciei, ci amu esprimată numai dorința d’a sei dăcă Rusia voiesce a merge înainte săi­ a se retrage. Pentru casulii d’ântâiă noi amă asigurată pe Rusia că póte compta pe Ser­bia, care nu mai are intențiune de a reîn­cepe singură resbelulű, de la care crede că împreună cu Rusia ară pute duce multe la îndeplinire.“ Viena, 6 Februarie.—Neues Wiener Tag- Mat află din Belgrad că tratările de pace aru stagna cu desăvârșire. Turcia ari­ cere reducerea armatei sârbe, dărâmarea cetă­­ților­ și uă deplină neutralitate din partea Serbiei într’um! eventuală resbelu­ ruso­­turcă. Fremdenblatt afirmă însă contrariulu, di­­cendu că Turcia a renunciatu la orî-ce garanții materiale și cere numai ca Serbia se promită că nu va mai reîncepe resbe­­lulă, că va plăti regulată tributulă, și va restabili statulă-quo. Se zice că acele pretensiuni moderate caută a se atribui influinței ce a esercitat­ la Constantinopole un mare putere euro­­penă. Brodi, 6 Februarie. — Circulațiunea de mărfuri pe liniele ferate titanice s’a sus­pendată pentru trece­­ zile din causa trans­porturilor de trupe. Londra, 6 Februarie.— Times, vorbindu despre nota­ circulară a Rusiei, zice că res­­punsulu cabinetului Britanic, care se va face cu învoirea parlamentului, va trebui­­ neapărată se conție că Anglia își reservă c a accepta mersulă evenimentelor­ spre a și determina atitudinea care va corespunde intereselor săle și menținerii păcii ge­nerale. Voiesce Rusia a proceda mai repede, a­tunci trebuie se o facă acesta pe respun­derea iei proprii. Nota­ circulară nu sla­besce temerile Angliei și se considera cal­dă provocare la începerea resbelului, din­ care Rusia va ară fölese, dăcă Turcia va rămână fără aliați. Paris, 6 Februarie.—Monitorul a­dice că nota circulară a Rusiei nu justifică câtuși de puțină îngrijirile pesimiste ale ziarului Times, de­ore­ce acestă notă nu violază principiile stabilite în conferințele din Con­stantinopole. Viena, 6 Februarie.— Neue Freie Presse afirmă că nota circulară a Rusiei, de­și se consideră ca ună preludiu ală începerii os­tilităților­­, totuși nu însemnă că Rusia va intra imediată în acțiune, fiindă­că în a­­cestă casă Rusia n’avă nevoiă de a înscena o­ nouă campaniă diplomatică, care va ab­­sorbe neapărată mai multe săptămâni, până când­ puterile se voră uni asupra răspun­sului ce trebuie se dă cabinetului din Pe­tersburg. Constantinopole . Februarie.—Nota adre­sată de înalta Portă puterilor­ europene apără lămurită integritatea și autonomia Turciei din tote puntele de privire. Lim­­bagiuli­ acestei note, în care fostulu Vizir Midhat-pașa își exprimă politica sea, e forte categorică, declinândă ori­ce amestecă stră­ină în afacerile interne ale Turciei. Per­a, 6 Februarie.—Se afirmă că Pórta aru fi înclinândi­ a ceda Sutormna Mun­­tenegrului Se manifestă temeri despre isbucnirea unei revoluțiuni în Creta. In Alepo asemene ari­ domni neliniștiți. Suleyman-Bey e însărcinată c­ uă misiune secretă la Viena, unde va duce toti î­uă­­dată bogate daruri împăratului Austro-Un­­gariei. Colon­iele grecesci din Odesa, Pera, Smir­na, Triest și Marsilia s’au îngagiatiî a veni în ajutorul­ tesaurului greci­ în casula cândă acesta s’ar­ găsi în neputință d’a face faclă îngagia minteloră sele. Gazetta Coloniei publică următor­ea tele­gramă din Berlin . Se scie că ambasadorele Germaniei la Constantinopole primise ordinuli­ d’a aduce la cunoscința Porții noutățile neliniștitore ce se primiseră aici asupra situațiunii Eu­­ropeniloră ce locuiescă în Siria’ și Pales­tina și d’a cere Porții măsuri energice de protecțiune. Afiama acum din bună sor­ginte că Porta a răspunsă ca garanta men­­ținerea ordinei în țară. Se pare totuși că în urma represintațiunilorii făcute de d. Werther, guvernatorele Ierusalimului a fost invitată a da uni­ raportă asupra situați­­unii și a fost­ declarată responsabile pen­tru ordinea și siguranța publică. Germania. — Ziatele din Aus­tralia publică testul­ unui tratată între Germania și guvernul­ din Tongan, prin care se cedăză Germa­niei lină portă. Anglia. — Disolvarea Parlamen­tului se consideră ca forte probabile în cercurile politice. D. Childers a pronunciată în­­ Ziua de 2 Februarie una disc­ursă, în care a atacată ca­­binetul­ Disraeli într’ună modă for­te vie. Rusia.—Noulü Timpü anunțță că, îndată ce se va deschide navigarea, în cele d’ântâiă «zile ale primăverei, un mare escadră de vase cuirasate ruse va părăsi portul­ Cronstadt și va veni în marea Mediterană; ea va fi comandată de către amiralul- genarale Pepow și de contra-ami­­ralii Brummer și Federowsky. Times primeșce din Petersbourg spi­rea că s-ar­ fi decisă mobilizarea gardei imperiale, piarulu St. Petersbourgului asigură că Khanul­ Khivei a cerută încor­porarea teritoriului său cu imperială rusă. După oă scrisore din sorginte o­­oficiosă adresată din Berlin Co­­respondinței politice, eventualitatea unei neînțelegeri între Austria și

Next