Romanulu, martie 1877 (Anul 21)
1877-03-26
ANPLÜ ALU DOUK-ț)EOI-ȘI-UNU íiftlIfLf'liSJTHMl SÍI Alilllitlikt.rafimiaa afnaila IMninnî 1A VO IE SC E SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Tw" „ „ „ paginea iii, 2 lei — A. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea barului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfiscligasso 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. Din causa serbătoriloră, diarul nu va apare Luni, Marți ci Mercuriera. Dacă în aceste dile vom sosi scriî telegrafice mai interesante, le vom comun ca abonaților!! noștri!. SERVICIULU TELEGRAFIC ALA AGENȚIEI HAVAS. Paris, 5 Aprile.—Banca Francie! și-a redusă scumpturü la doue la sută. D. Paul de Cassagnac, deputată, e condamnată la doué luni de închisore și 3000 fr. amendă pentru ofense către Cameră făcute prin presă. Constantinopole, 5 Aprile.—Protocolul a fostă notificată Porții, care pare a i se arăta contraria. Se crede că Porța va trimite puteriloră vă notă ca răspunsă la protocolă. Muntenegrenii mențină cele din urmă cereri fără nici uă reducere. Vă învoielă va fi dificile. j Belgrad,1 Aprile. — D. Ristici, numită senatore, rămâne ministru la afacerile străine și înlocuiesce pe președintele consiliului. D. de Bersolme, consulul Francie, a murită grabnică. Berlin, ș1 Aprile. — D. de Camphausen, ministrul de financie, și d. de Bulow, secretară de stată la esterne, sunt desemnați pentru a înlocui pe d. Bismarck, Londra, fi Aprile, dimineța. — Testulă oficiale ală protocolului e cunoscută. El e conformă cu resumatură ce amă dată deja ieri. Uă declarațiune a comitelui Șuvaloff, ambasadorele Rusiei la Londra, e anexată la protocolă. Acesta declarațiune cuprinde că Rusia va desarma cu condițiunile următore : Inchiriarea păcii cu Muntenegrulă; Desarmarea Turciei; Esecutarea seriosă a reformelor; Trimiterea unui delegată ală Porții la Petersburg. Lordul Derby, făcendu acesta comunicare, acrisă că a semnată protocolulă pentru ca se măniie pacea în Europa. Densulu a adusă că îngagiamentulă comună luată de puteri, seumândă protocolulă, va fi considerată ca neavenită și de nulă efectă, daca Turcia și Rusia nu voră desarma. Bucuresci, 2ș WT Domnulu Nicolae lonescu, ministrul afacerilor străine, a demisionat P. D. Ion Câmpineau ilu înlocul. Nicolae lonescu, venindu, cu nisteriale, a fost salutată cu bucuriă de publică. Voiosă părăsindu-le, cu întristare publiculă primi acestă scrie. Mare, și mai mare decâtă oricândă, va fi lupta partitei Catargi în alegerile pentru Senată. „Cine cere nu pere, dérü nici nume bună n’are“, țice vechia tricâtoie. — Puțină ne pesă de nume, căci scimă bine că numai bună nu mai póte fi, răspundă vechii miniștrii și clienții lor; totul este pentru noi să nu pervmnă.— „Pe cutezători fortuna ii favoriza“,jiceau Romanii. Mulți s’aă dusă cu ușiurință spre crime, mai cu sema sa politică, râsucindă adevăratul ințelesă ală acestor cuvinte, întocmai ca și cei cari s’aă pusă să fure sume mari întemeiându- se pe durerasa maxivă : „Justiția este ca pantra de păiajenă : insectele cele mici se prindă, dară cele mari o străbată“. Partita Catargi, care a cutesată BS5B» ISBERKîîOTESSSSa MD T\T) 10T0T7in LUNI 26) 27> 28 MARTIU> :g77. LUMINEZATE SI VEZI ABONAMENTE. In capitali, unii anii 48 lei; șase lunii 24 lei. trei luni 12 lei; nn luna 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șese lunii 27 lei. trei luni 14 lei; si luna 5 lei. Pentru tote erele Europei trimestru 15 lei A. «pndreRa: IR 8GMÄNIA, la administratiunea LA PARIS, la d-uiî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’aneienne comedie, si Havas, Hailin' et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA V'IEKA, la de B. (}. Popovicl, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. (A) Editiiinea de sera se s’afunde în crime pân’a rescula în contra iei națiunea întregă, își urmeză cutesarea pen’a cere națiunii să se răscule în contra iei însăși—căci ea i-a răsturnată și i-a acusată,—să ’și de sieși cea mai fatală desmințire, și să ’i redea guvernulă. Acusații națiunii împinseră cutesarea pen’a’i cere—cum dovedirămă mai de ună-țji reproducendă propriele cuvinte ale Timpului,—nu numai să respingă pe aleșii iei, dorüancă să adopte simțimintele și procedările pretinșilor conservatori și să facă ca „grozavă să fiă căderea și scumpă să plătescă radicalii trecătórea foră putere“. Națiunii acesteia, totă-de una nobilă și generosă cu dânșii, ei îi ceră să ucidă pe cei din partita liberală. Deprinși a se adresa la bandele de pușcăriași, ca cu densele vorbescă și cu națiunea. Când aderă în facia raneloră, deschise încă, ce-aă făcută țărei, ei cuteză să ia cuvânturii, și din acusați se devie acuzatori. Cândă chiară în momentul ă în care se pune din noă supt ochii națiunii, —prin publicarea documentelor adunate de comitetulă Camerei, — feluritele foră violări de legi, din cari unele suntă crime patente, ei cuteză să facă c’aă fericită și ’navuțită națiunea, și că noi amă nenorocită-o ș’amă sărăcită-o în câteva luni, este învederată că voră merge cu cutezarea pen’a se servi cu tote armele loră în alegerile de la 21 și 26 Aprile. Nu póte fi îndouială că națiunea care, de la 1821 și până acum, necontenită îl respinge, nu astăzi se va deschide uși a căminului iei. . Negreșită că proprietarii cari, la finele lui Mariță 1876, simțină, înțelegeaă și voiaă ceea ce simția, înțelegea și voia națiunea întregă, nu voră reda, la 21 și 23 Aprile 1877, averea și onirea loră în mânele celoră ce de ei fură mai ântâiă respinși și trimiș înaintea justiției. Cândă case cutezarea culpabililoră este atâtă de mare, nu este iertată cetățianiloră se lase fără pază averea loră. Cândă ei dă in servițiulă loră uă cetă de păsuiți de totă felulă, cari, deprinși d’a trăi prin munca și averea celorălalți, alergă <ji și nópte, cu activitatea febrilă ce le-o dă setea jafurilor, și se servescă cu intriga, cu neadevărată, cu calomnia și cu orice armă potă găsi supt mână, este uă greșală periculosă ca stăpânul casei se lase ușiele deschise, să se culce și s’adorme, retreimându-se numai pe temeinica sea credință în onestitatea marei majorități a concetățianilor săi. Din acestă puntă de vedere deră facemă apelă la toți cetățenii da veghia la rândul ă loră, ș’a nu lăsa nici uă acțiune ilicită și nici uă calomnia, trisă seă șoptită, iar’a le pune în lumina mare, supt ochii națiunii. Acestă datoria ne vomă împlini-o la rândult nostru în aceste 27 de zile ale periodei electorale. Incepemă cu d. Apostoleni, căci a vorbită în Senată ș’a desprețuită națiunea pen’a cuteza a tjice cea a ce toți sciă că nu este adevărulă. Domnia-sea, devenită acum organă ale noului Centru, acutezată a tilie în Senată, ca acuzare guvernului actuale : „Cine nu vede trista posițiune a comerciului, deprețiarea titlurilor Statului și lipsa care bate la tote ușiele?“ Toți aă văzură ș’aă dechlarată acestă durerosă adevără. Care este osebire între organulă noului Centru și noi ? Acea-a că Centrală spune că acestă tristă posițiune a făcută-o în câteva luni guvernulă domnului Ion Brătianu și țera a strigătă și strigă c’a făcută-o în șese ani guvernulă d-lui L. Carugi. Se pate desprețui adevărulă și publiculă pen’a cuteza a tjice, de pe tribuna Senatului, că guvernulă Catargi a înavuțită țeza și comercială în cursă de șase ani și le-a ruinată guvernul I. Brătianu în cursă de optă luni ? Și cu tote aceste amicii ministeriului Catargi, cari compună și noulă Centru, avură acesta cutezare. Avis alegătomilor “. „Reducerea licențeloră era uă greșelă, căci legea necesității cerea nu axilirare, ci unu adausu de contributiuni.“ > D. Apostolenu acusă tare pe d. Ion Brătianu c’a primită reducerea licențeloră, și uită c’ai domniei sale îlă acusă forte c’a sporită in unele părți dările timbrului. Ce logică pate fi în aceste acusări, se judece teza și alegătorii colegielor senatoriale. Multă veridiculă oratoreală noului Centru, d. Apostoleni, tjise în discursul său de acusare, susținută de însuși d. Dumitru Ghika : „Cu totă lucrarea comisiunii bugetare, bugetul nu este ecilibrată și mai este uă enigmă daca deficitul este de 6 sei! de 11 milione.“ D. Dumitru Sturdza i-a răspunsă : „D. Apostoléiul ară fi trebuită se tragă la greu la cară ală lămuririi situațiunii spre a stabili cum stămă de reă, și cândă ară fi vedută munca ce a costată uă asemene lucrare, n’ară fi mai clisă că nu s’a lucrată cu destulă activitate.“ „Ună bugetu de 80 de milióne cu 50 destinate datoriei publice, éco situațiunea strălucită lăsată de d. Catargi, dup’uă administrare omnipotentă de șese ani. „Bugetulă pe 1876 ală d-lui Catargi lasă ună deficită de 34 de milióne, celă pe 1877 este ecilibrată, seă aprópe d’a fi. „Și déca m’amă despărțită de d. Brătianu, causa atestă că cereamă ca cangrena se se taie d’uă dată și c’uă bucată de carne.“ Și d. Brătianu a adausa : „Acum ne aflămă într’uă situațiune anormale și trebuia reformată întregă bugetală și totă administrațiunea de susă pene jpsă. „Cu tote aceste, comisiunea a lucrată ș’a făcută, în câteva luni, cea a ce n’am făcută alții în mai mulți ani: a echilibrată bugetele și declară că déca s’ară întâmpla se fiă ună deficită, elă nu va fi de decimi de milióne, ca pân’acum, ci de umilă, dorescă celă multă 3 milióne. „Apoi de astăzî nu se echilibreză bugetele? pentru ce deră m’acusațî pe mine? de ce n’ați făcută, în timpă d’atâția ani, cea a ce m’acusați că n’am făcută că în câteva luni? Sunteți bărbați de Stază, ómeni învățați; de ce deră, in cursă d’atâția ani, n’ați echilibrată bugetele ?* Și cetățenii toți au trisă și trică miniștrilor d-lui Catargi și chlămațilorii loră : — Ați răsipită, și pentru că sunteți răsipit,, ați lunecată țera în datorii. Ați răsipitu, și răsipindă, ați adusil durerosa stare de lucruri, în câtü astăzi suntemii siliți se mănținemă impositele vóstre cele grele, ba încă unele sele mai și mărimii, se tăiă iuti din carne vină, cum trice d. Sturdza, pentru ca se scăpămă țera de falimentul spre care o prăvăliați. Voi ați datü focu și voi cutezați se strigaui că arde casa, acum cându muncimii cu toții ca se stingemu foculu. D. Apostolonu cu teza sâ tjică de pe tribuna Senatului : „Imprumutură votată de corpurile legiuitóre ar fi adusă mare ușiurare financieloră Statului, déc’ar fi fostă realisată, și totuși nu s’a făcută. „Atențiunea ministeriului trebuia se se îndrepte ș’asupra bugetelor comunale, în cari ar fi găsită mijloce pentru dispărerea deficitului Statului.“ C. Brătianu, în răspunsul să, între altele, a íjise : „In urma împrumutului curentă s’aă mai votată de Cameră ș’alte împrumuturi: de ce nu s’aă realisată ? Am fostă cinci milióne pentru cazarme și nu s’aă putută acoperi, cum se vede din corespondința urmată între ministrul de financie și celă de resbelă. „De ce nu s’a făcută acelă împrumută cândă nu era nici crisă orientare, nici crisă financiară ? „Apoi renta de ce a scăzută ea, cândă nu erau asemene crise, cândă nu era desastrusă din Viena și cândă....................... nici că nu eramă la putere? „In urmă s’a votată împrumutură de 42 de milione. De ce nu l’ațî făcută ?“ Și d. Dumitru Sturdza adause: „întrebați de ce nu s’a făcută împrumutură? Deră guvernulă Catargi de ce nu l’a făcută cândă a contractată linia ? „E lesne se spuneți că trebuia se se facă împrumutură, deră uitați acea anarehiă de cinci ani, care a sdruncinată creditulă Statului. „Nu s’a făcută împrumutură, pentru că neprevederea fusese sistema de guvernare. Desordinele suntă causa nerealisării împrumutului: „țice d. Apostoleni că nu s’aă luată mesuri pentru susținerea creditului, pentru urcarea titlurilor Statului; mesurele cnse trebuiaă se se ie acum cinci ani, înainte d’a fi venită desa strulă, nu acum.“ „Sistema propusă de d. Apostolenu d’a se lua banii judecielor, este funestă, căci nu trebuie se se restringă judeciele ca se risipescă Statulu.“ In fine d. Brătianu, respunejendu în Senată d-loru Apostolenu și Dumitru Ghika, <zise: „S’adisă că e mijlocu ca printr’uă operațiune mare se scădemă anuitățile, și s’a cerută reformarea impozitelor. Acesta e forte greă, s’ară aduce mare neregulă în percepere și e trebuință d’uă situațiune clară pentru uă asemenea întrevedere. „S’adisă de unii că cei ce cunoscă situațiunea și dă cunoscință de greutățile iei n’ară primi se vie la guvernă. Așa e, dară suntă alții cari, săă din nefeiință, seă din cei cari aă principiulă: după mine potopulu, cari ară voi se priméscu situațiunea și se repete acea-a ce aă făcută atâția ani. „In privința împrumutului de 42 milióne merită imputarea că nu l’am făcută, deră declară că n’am voită se’să facă. Am avută propuneri, case de la 11—17 la sută și le-am respinsă. Merită imputare, o declară, deră de la partita mea, nu de la conservatori; căci decă i’așî fi făcută, ași fi lăsată se se credă că țera e prosperă și ași mai fi putută face adausă de funcționari, nu se’i reducă. Ceră pe urmă ce era se fiă? Anuitățile era, se se grămădescă și trebuiau nouă împrumuturi. Amă primită mai bine blestemele funcționariloru reduși, de câtă se urmeză sistema funestă, care ne-a adusă unde suntemü. „Pentru omenii cari n’au consoiință, țera e forte bogată și trebuie se se vândă domeniele în blocă. Cine o sé se cumpere éasé ? Vă societate străină. „D. D. Ghika. Aveniă la casa de depuneri 100 milione efecte. „D. Miniștri-președinte. Apoi ce ’iui tată spuneți d-vostră ? De ce nu vină se cumpere astăzî ? Da, putemü se vindemă bunuri de 100 și 200 milióne , deră de sfidă a se pute face asemenea vinderi cu deamenuntură într’ună ană, cum se cere. Nu se pute vinde de câtă de 10 milióne pe ană, prin urmare nu remâne de câtă uă societate străină și cine scie ce condițiunî ne-ar impune. Se vindemă salinele? unde suntă énse capitalele române cari sĕ le cumpere? Se vindemă vămile? Ceră aceste mesuri ară fi periculose. „Suntem bogați, avemă ce vinde,deră după ce vomă vinde românemii proletari. „D. D. Ghika. Ca se scăpămă de datorii „D. Ministru-președinte. Apoi totodeuna s’adisă acesta și totă de-una amă făcută noui împrumuturi și ne-amă înglodată cu totulă. „D. Ghika. Sĕ nu chiăltuimu. ■ „D. Ministru-președinte. Suntă Stană pățitură, și nu vreau sĕ mai daă că unui guvernă mijloculă d’a mai face cea a ce aă făcută unele ș’a lăsa statulu și fără moșii.“ Sâ judece națiunea, sâ judece proprietarii, și voru veghia cu toții la ușia căminului, căci astafelu numai voru pute sâ scape ce le-a mai rămase din ghiarele risipitorilor, cari, pentru ca sâ potâ răsipi, s’au numitu conservatori. Suntü partide, ca și individe, cari ne mai avenduce perde din puntulü de vedere morală, nu ’și mai potumma esistința decâtă înfruntândă totu cu cutesare și dobândindu deprinderea de-a nu mai roși. In acestă tristă situațiune se află partisanii regimului căzută. Cum, in adevĕru, am mai putea rădica facia partisanii unui regimu vnnecatu in atâte fără-delegi, déca n’arü fi deciși a brava totu ca cutesare, și a merge pe acestă cale pâna a nu roși de-a se face ei acusători, din acusați ce suntu, a imputa ei altora nelegiuirile de totu felulu de cari s'au facutu culpabili câtü au stătu la putere? Déca nu s’arü fi decisü a se co bori atâta de joșü, nici ca le mai era posibilă pentru multü timpü lupta pe térâmula politică. Amü fi fostü nevoiți să se facă nevâzuți pentru câtüva timpü, să ste ín espectativă ani întregi, pânâ ce pe două parte se va mai fi uitată din faptele lorü, érü pe de alta adver sarii loru la putere se voru mai fi usatü. Aceia casé cari se obicinuiseră cu procederile din cari era esclusa ori ce simțimentă ceva mai inalta, nu se puteau resemna la un asemene prudentă și reintăritore reservă; ei s’au aruncată în luptă cu aceași sete de putere, care în timpü de cinci ani i-a fácut sa comită tóte nelegiuirile. Ceea ce le face astăzi posițiunea