Romanulu, aprilie 1877 (Anul 21)

1877-04-08

JNULU ALU DOUEZECI ȘI-UNU VINERI, S APRILE, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. LUMI NEZA-TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unu anui 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unu anui 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote țerele Europe! trimestru 15 lei A. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diariulr LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. T. A VîVTi A la rlo R ÍI PnnAviet 1 f» FlAinelunarlrt Scrisorile nefrancaze se refusă. 20 BANI ESEMPLABUMJ. ANU NCIUR1. Linia de 30 litere petit, paginea IT, — 40 hani. „ paginea III, 2 îel —A. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea jarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nne, 8. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ard a. 20 BANI ESEMFLARUL SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 18 Aprile.— Declarațiunea de resbelu din partea Rusiei se așteptă pe mâne (la 19). Paris, 18 Aprile.— Intre cabinele europene nu urmeză în momentulu de faciă nici uă negoțiare. Se speră că resbelulu va rămâne localisatu și că puterile, la cea d’ântâiu pensiune favorabile, vor sili pe beligeranți se se oprăscă. Paris, 18 Aprile.^- Numirea d-lui Calimach Catargi, ca aginte ală României la Paris, a produsă forte bunii efecte. Ea a fost primită în modă favorabilă în cercurile diplomatice. D. Catargi a visitată astăzi pe d. duce Decazes, ministru afacerilor străine. Constantinopole, 18 Aprile, 7 ore 13 m. sera (sosită tocmai la 19 la 10 ore dimineța).Ambasada rusescă acceptă instrucțiuni definitive prin scrisori de la guvernul- seu. Nouă ambasadare britanică, d. Layard, e așteptată pentru mâne seră. Circulă scomptulă despre că luptă între Muntenegreni și Turci în vecinătatea cetății Niksici. Refracțiunea și Administrațiunea strada Dolmmiei 14 București, ,5 Piiaru. Toți Românii sunt, și trebuie să fiă cu mintea și cu ochii țintiți asupra resbelului. După câte vedemű și după câte putemü cunosce, credemă că nu mâne scu poimâne se va dechiara resbelulu de către Rusia, după cum zice telegrama de mai susü. Este sclutü că numai la 10 Aprile va veni la Kișineff imperatorele Rusieloru. Ecăderii, credemu, vă dovedi că nu se va dechiar amâne resbelulu. După venirea imperatorelui urmeză neapărată Jinspecțiunea ostiriloru. Se afirmă că imperatorele va fi însocuit de către însuși principele Cfortschakoff. Acesta dă dreptu a se crede că pate se va mai face uă ultimă încercare de negociere. Se speraműdern, deși puținii, forte puțină, că tota mai pate fi ună mică grăunte de speranță pentru pace. Lupta din întru, pentru alegeri, nu ne preocupă câtă de puțină, și e că pentru ce. f Proprietarii, cari cunoscă gravitatea situațiunii, mergându să voteze, numai că, nu mai potü ave altă simțimântă de câtă acela ală patriei. Ca Români dera ei mergă asstățji la votă, și românesce voră vota. Și cine nu scie că ori de câte ori libere suntă alegerile, isbânda partitei naționale este pe deplină sigură ! Nici uă crimă nu póte comite ună guvernă, decâtă acea a d’a opri libertatea alegeriloră, căci ele suntă temelia societății. Acesta adevérit îlă amintesce din nou d. ministru din întru prin circulararea către prefecți, pe care cu plăcere o reproducemă mai la vale. — Se nu se mai vițieze regimul ă parlamentară prin ingerința administrațiunii în alegeri,fice cu temeiă d. ministru, și relele nu voră mai bântui România. Senatulă, adaugă ministrulă, se fia espresiunea adevăratei voinți a alegătorilor, pentru că numai astăfela patriotismul, va pute fi mobilulă care va conduce afacerile publice. Proprietarii cunoscă suferințele națiunii, cunoscă voința iei, cunoscă pe toți bărbații noștrii politici, și prin urmare, mai repețită, isbânda partitei naționale este astăfelă pe deplină asigurată în alegerile ce se vor face. Procesulă, între națiune și partita cea vechiă, este instruită. E’aptele suntă supt ochii națiunii; nimică dară nu mai avemă decisă în acestă privință. Partita cea veciiă ânsă a deschisă din nou lupta. Ea a făcută încă și mă manifestă către alegători, prin care se spune că guvernulă acestăa a ruinată, în câteva luni, financiere, comercială și chiară agricultura. Ună numără de alegători din colegiele I și II de senatori au crezută că este bine a se face că întâmpinare acestui manifestă ală amicilor a regimului Catargi, deși elă este, după noi, uă glumă din cele mai cutezatare. Acestă întâmpinare s'aotărîtă a se supune alegătoriloră întruniți astă-seră în sala ateneului, cari, la rândul ă loră, voră modifica-o, de voră voi, și voră adopta-o [ca uă resoluțiune din parte-le. Acestă proiectă de adresă, către alegători îlă supunemă chiară aci aprețuirii publice, astăfelă cum este redactată de cei cari diséru îlă voră pune în desbaterea publică. Proprietarii alegători din totă țara îlă voră citi, voră cumpăni adevărulă ce conține și la 9 și 11 Aprile voră da suverană fară sentință. Către alegătorii Senatului, Domni alegători. In faca alegerilor generale de la 9 și 11 Aprile cuvinte, toți adversarii partitei naționale- liberale s’aă întrunită, în scopul mărturisită de ei înșii de a resturna regimul actuală, și de a readuce la putere regimul, care, în timpulăcelor cinc ani aspirați la Mariță, 1876, a dispusă într’ună modă discreționară de acestă țară. Alegerile generale de senatori suntă derii, domni alegători, ocasiunea de a vă rosti între regimul ă inaugurată la Marițe 1871, și între celă venită la putere la Aprile 1876. Faptele și ale unuia și ale celui-lalta suntă de faciă; vă puteți forma convingerea după densele; nici ară mai fi trebuință de mnă apelă la simțimintele d-vóstre civice; daca partizanii regimului care cinci ani s’a îndeletnicită a săvârși ruina morală și materială a țărei, n’ară întrebuința astăzi, pe deuă parte calomnia și presupunerile calomniese contra adversarilor ă loră, eră pe de alta promisiuni, cărora fapte încă recente le dau cea mai flagrantă desmințire. Unii din ei au încercată mai ântâiă să manoperă, în scopă de a se înfățișa națiunii ca altă partită, ca alte individualități de câtă cele cari aă guvernată de la Martie 1871 până la Aprile 1876, sperândă că astăferă se voră face posibili, voră reuși a dobândi orecare credită în sînulă națiunii. Acestă manoperă a fostă crearea centrului; ună falsă centru, alcătuită din chiară omenii cari dedeseră regimului trecută concursulă celă mai zelosă. Supt auspiciele cui se constituia acestă pretinsă nouă partită? supt ale d-lui B. Boerescn, ministrulă celă mai influientă ală regimului Catargi; supt ale d-lui Dimitrie Ghika, președintele Camerelor, alese prin cea mai cumplită terore supt acelă regimă. Aceste două personalități principale, — fără a mai vorbi de cele secundare, recrutate tote dintre cei mai călduroși partizani ai guvernului de la Martie 1871, — erau de ajunsă spre a dovedi că pretinsulă centru nu era de câtă un espedientă, prin care omenii acoperiți de discreditură cădută asupra regimului trecută sperau că se vor pute presinta într’ună modă mai avantagiosă națiunii. Ceea ce probeză încă espedientulă, este că unii din partizanii regimului Catargi, constituindă oă nouă pretinsă partită, nu proclamară nici alte principii decâtă cele pe cari le serviseră în trecută, nu mărturisiră nici relele la săvârșirea cărora luaseră parte ; ei rămâneau astăferă alături și solidari cu aceia cu cari păcătuiseră. Manopera însă nu reuși. Nimeni, nici chiară cea mai mare parte din amicii guvernului Catargi nu luară în seriosă noua partită, și la prima pensiune, care a fotsoluta ca 01« urmă a Senatului, drepta și asa numitulă centru să înfuțișază alegătoriloră supt una și aceași profesiune de credință, supt unele și aceleași principie. Aveți deja în facia d-v0stră, d-nn alegători, nu două partite unite, și nici chiară uă singură partită conservatóre — căci numai conservatori nu să potă numi aceia cari aă ruinată financiele Statului și n’aă conservată nici uă lege neviolată;— aveți înaintea d-vóstră pe toți partizanii regimului trecută, nemângâiați că să perdută puterea, supt care s’aă îndouită impositele, s’a încincită datoria publică, s’a făcută imorala afacere Crawley și s’a lăsată moștenire guverneloră viitore ună deficitu imensă și sarcine aprópe peste puterile țării. E că, domni alegători, cine vă cere astăzi voturile. Citiți numele cari suptsemneză manifestul ă soră către d-vóstru, de la d. Const. D. Atanasiu până la d. Viorénu, de la d. Dim. Hagi Pandele până la doctorală Turnescu, de la d. Grigore Păucescu până la d. Iontț N. Alesandrescu, și nu veți găsi nici unulă care să nu fi făcută parte activă din sistema de guvernare Catargi, fiă ca deputată, fiă ca senatorii, fiă ca agentă devotată supt orice formă; unii din supt scriitori au fostă chiară miniștrii supt aacelă regimă, precum d. D. Cornea, d. Viorenu și d. generală Tell. Aduceți-vă aminte, domni alegători, de prorele electorale, de falsificările, de bătăiele, de vărsarea de sânge ce s’aă făcută chiară în capitală, pentru alegerea d-soră Gr. Păucescu, Hagi Pandele și alți semnatari ai manifestului, și gândiți-vă ce are țara să se accepte de la triumfal adversarilorpartitei naționale-liberale în viitorele alegeri senatoriale. Eienșii mărturisescă, în manifestul ă loră electorală, că oricine se accepta a vedea pe guvernulă actuală „preocupată numai de a îndrepta relele ce le imputa regimului trecută." Aceste rele există dorit; și regimul trecută le-a adusă asupra țărei; așa țjice însuși manifestulă pretinsului centra și ală dreptei, unite. Cu tóte aceste susțiitorii cei mai de aprope, dintre cari mai mulți miniștrii ai acelui regimă, nu se sfiescă a cere supt propria loră semnătură alegătorilor, se’i prefere pe dânșii, cari aă comisă tóte acele rele, și se respingă pe partizanii regimului actuală, pentru cuvântul că elă n’a îndreptată în câteva luni relele pe cari ei le dă făcută țârei în timpă de cinci ani! Sciți că este în natura lucruriloră, domni alegători, ca reulți să se facă lesne și răpede, pe cândă binele nu se póte realisa decâtă cu încetulă și anevoiă. Ună edificiă măreță se póte distruge într’ună momentă, și spre a ’lă reclădi trebuiescă tesaure, și zecimi de ani de muncă. Că avere colosală se pote răsipi în câteva luni, și mai multe viețe de omeni nu suntă adesea de ajunsă spre a o aduna. Cum este deja posibilă ca relele și ruina pe cari regimulă trecută le-a făcută țărei în timpă de cinci ani neîntrerupți, să se potă vindeca ca prin farmecă într’ună singură ană? Cum mai cu osebire aă cutezarea de a cere mă asemene lucra chiar aceia cari aă făcută tóte acele rele ? Era naturală ca aceia cari aă grămădită atâte păcate asupra capeteloră loră, încâtă nu mai cuteză să se înfățișeze națiunii de câtă supt felurite travestiri, se caute a se pune într’uă lumină mai bună, întunecândă pe adversarii lor”. Pe acestă tărâmă ânsă ei nu se potă servi de câtă de calomnie sau de presupuneri calomniose. Ei vorbescă de distragerea „echilibrului constituțională," "pe cândă din contra eră nu s’a putută restabili de câtă prin căderea regimului trecută și reintroducerea deplinei libertăți în alegeri, basa sistemei nóstre constituționale. Ei vorbescă de prigoniri, pe cândă este cunoscută de totă țara că nici uă arestare, nici uă maltratare, nici uă persecuțiune de ori-ce natură, pentru motive politice, nu s’a făcută supt guvernul actuală; supt regimulă trecută întemnițarea,chiară contra personalitățiloră celoră mai însemnate, maltratările brutale, persecuțiunea în interese până la ruină, erau armele obicinuite de luptă contra oposițiunii. Ei cuteză să mergă cu spiritul de calomnie până a vorbi de violarea inamovibilității Curții de casațiune, pe când este scrută că acestă inamovibilitate n’a fostă câtuși de puțină atinsă, și că atâtă Camera câtă și guvernul au respinsă orice opiniune personală de asemenea natură. Ei mergă și mai departe. Vorbescă despre „impositură progresivă“ și despre „hârtia monetă“.^ încî din inițiativa guvernului, nici în inițiativa deputaților, nici uă propunere nu s’a făcută pentru vr’ună imposită progresivă, imposită cu totulă incompatibilă cu starea nostrá materială și socială. Asemenea nici uă propunere nu s’a făcută, fiă directă fiă indirectă, pentru hârtia monetă. Cum déri cuteza, déca se pretindă serioși, se acuse regimulă actuală de cea a ce nu suntă de câtă nesce invențiuni calomniose ale lor]? Ei [facă uă acusațiune capitală guvernului actuală și partizanilor lui din disolvarea Senatului, pretinzendă că ea a fostă „fără motivă" și că printr’ânsa s’a deschisă, tocmai în aceste momente, „uă nouă luptă interioră". Dejit cine nu scie că lupta interioră, nu de patruile, cum e lupta electorală, ci uă luptă permanentă exista tocmai în Senatulă disolvată, care nici nu putea resturna guvernulă și da din sînulă săă altulă, nici susținea sinceramente guvernulă, consumându’și numai timpulă într’uă hărțuire neîncetată, tocmai în momentele când ăuă lucrare activă și producetare era cerută imperiosă, atâtă de trebuințele materiale ale Statului, câtă și de situațiunea politică în care se află Romania? . R.... In fine, aceia cari, fiă ca miniștrii, fiă ca deputați sau senatori devotați regimului trecută, au contribuită la ruina financieloră, prin grămădirea pe fiecare ană a unor deficite enorme, acasă totă ei acum pe guvernul actuală și pe partizanii lui că „u’aăsclută a cumpăni resursele esistente." Uă asemenea cutesare întrece tóte marginele, mai cu semn în facia faptului positivă că bugetulă „necumpănită" pe 1876 a fostă propusă și votată la finele anului 1875 și începutul anului 1876 tocmai de miniștrii și de deputații cari suptsemnază astăzi manifestală electorală ală dreptei unită cu pretinsulă centru. E că, domni alegători, cari suntă acusările, pe cari adversarii partitei naționale-liberale le facă regimului actuală, sperândă că înnegrindu-lă în ochii d-vóstru, voră reuși se vă facă să scăpați din vedere relele ce ei dă causată țărei în mai bine de cinci ani de guvernare. In facia faptelor, din trecută, se vedemă acum cari suntă promisiunile loră pentru viitoră. Patru din miniștrii și vre douisprezece din deputații și senatorii regimului trecută promită prin manifestulă loră electorală: „Vă administrațiune onestă și împăciuitore“ , ei cari aveau prefecți hoți de cai recunoscuți, prefecți cari tăiau în profitul loră pădurile Statului, caii întrebuințaă în favorea loră filele de prestațiune, cari suaă câte patru mii de galbeni vădată din casele publice, cari întrebuințaă torturele inchizitoriale în perceperea impositeloră, cari persecutaă până la ruină pe cetățianii independinți, cari aruncau în temniță pe oricine ară fi cutezată să ridice glasulă spre a se plânge; ei cari încercă sistematică țera și corpurile loră legiuitore asupra situațiunii financiare; ei, mai cu osebire, supt cari s’a făcută afacerea Crawley, celă mai mare scandală, ca venalitate, ală istoriei nóstre contimporane, ei cu teza a promite „uă administrațiune onestă“!!