Romanulu, iulie 1877 (Anul 21)
1877-07-24
Fortificațiunile Vidinului. Fortificațiunile cetății Vidin sunt de două categorii, unele două vechime respectabile, și altele caii s’au construită în timpii mai recenți, cu observarea posibilă a principiilor de fortificare.Cetatea se compune dintr’una sâmbure fortificatură internă cu 8 bastione, cu escarpe neacoperite, parapetă cu casamate, ravelinuri, și cu șanțuri forte adânci (8 stânjeni) din carie se potă inunda. Lățimea lor nu are mai puțină de 9 stânjeni, și acesta este causa de mal tété escaripele se prezintă neacoperite și espuse focului directă și celui curbă.— In partea despre Dunăre, parapetulă este multă mai îngustă, și planulă frontului cam neregulată. Imprejurul Vidinului în a doua linie se întindă în formă de semi cerc dună ronda de săgeți și fortificări pasagere mai mici, cari sunt legate între densele cu șanțuri de vănători. Puntele finale și de razămă ală acestor semi-cercuri, sunt marcate prin două redute închise, numite Campachi-Calessi și Ora-Calessi. In ceea ce priveșce vechiele fortificațiuni ale Calafatului, (cari în resbóiele precedinte au mărită forța, se resistență a Vidinului, și înlesnină Turcilor( luarea ofensivei contra armatelor( ce -i combăteau din Oltenia), ele suntă din causa construcțiunii lor, ca capă de podă pentru Vidin, și cu partea gurei (gorge) către acestă rocă Interse, de nici ună folosă pentru asediatori.— Cele 5 baterii din aoă construite de români se află în interiorul vechiului reionă fortificată, pe înaltală masă din sudul Calafatului, — uă posițiune care se prezintă completamente dominată. Vidinul se află pe șesul Dunării, care cu osebire se póte inunda in partea despre astă. Totă câmpulă esterioră și spațială dintre ambele incinte se crede a fi minată. Pe insula dintre Calafată și Vidină numită ostrovală Calafatului, se află vechi fortificațiuni dărâmate. Afară de uniculă casă de la 1869, cândă Markgrafulă de Baden, (genere Vală în servițiul( Austrie a luată Vidinulă,—în tote cele-lalte resbóse contra Turciloră, elă a resistată tuturoră atacuriloră asediatoriloră. (România liberă). Ospiciulu Independinței Bucucersci-Craiova Supt președința Alteței-Sale Domna Românilor Respectabilei Domne Maria Rosetti. Văfrăndă căldurosulă apelă ce de mai multe ori au făcută prin jurnale, pentru înființarea „Ospiciului Independinței“ pentru junii și bravii noștri oșteni ce luptă pentru gloria, mărirea și independința României. Amu luată curagială de amă formată și supt semnatulă vă listă pentru venirea în ajutorul fraților noștri oșteni. Lista s’a acoperită de numai două parte din cetăținni ai suburbiei Sf. Gheorghe-Vechiu, colorea de Roșiu din Bucuresci. Cu onare dură, vă înainteză lista cu numele supt-scriptorilor, precum și sumele de bani și obiectele adunate, pe care veți bine-voi a le înainta la destinația loră. Primiți vă rogă, încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Răducanu lână. Lista No. 19 încredințată d-le Răducanu Ion. Vă societate anonimă de bine-facere prin d. Răducanu Ionu lei 200, Vasile Ștefană 100, Costi Cristcopolu 1. 40 bani 40, Ionu Sapunofă 221., b. 70, Vasilache N. Orghiditean 1.20, Const. P. Costescu 15, Enache Ștefănescu 10, T. Dimitrescu 10, Răducană Ionu 100 și cinci bucăți pânză; Ghiță Stănescu 10 oca orală, Iordache Ionu 10 oca săpună, Elena Iordache Ionu 1 bucată americă, Ralița N. Ionescu 1 bucată americă, Nae Stirescu 1 bucată americă, Ilie Iordănescu 1 căpățină zachara și 50 pâni, Teodoră Rădulescu 2 căpățini zachără, Necolae Manolescu 1 căpățină zachara. Suma totală a banilorü cinci sute optăsprezece lei și dece bani. ROMANULÜ, 24 IULIU, 1877 Suptscripțiuni pentru Ospiciulu „Independinței.“ Lista No. 20, încredințată d-soreî Victoria Nenovici. D-n. Maria Al. Măcescu 20 lei, D. Const. Th. Sergiescu 101 î, P. Nicolescu 1, D-na Voica Veduva 50 bani, Eufrosina Berbescu 2, Olga Șerpescu, Tăicuiia Baiclau 3. Elena Serendache 11 lei, 75 bani, I. Iona Calonfirescu 2 lei, 50 bani, D-na Maria Panaiotescu 1 leu, D. I. Panaitescu 4. Mihaila Christescu 10. Totalul listei No. 20, lei 67, bani 75. Lista No. 21, încredințată d-sorei Aurelia Nenovici, D-na Ecaterina Voiculescu 1 leii, Alesandrina 1, D. Klenk 5 lei, D-na Sultana I. Badilescu 2 lei, Rebeca Hofman 1, Carolina Blumenfeld 1, D. I. Stoianovici 2 lei, D-na Maria Ir.firea 2 lei, D. Mihailă Gbenvitz 10 lei,Constandulache 4, D-na Regina Kiének 5 lei, Aneta Grabowski 5 lei, 50 bauí, D. Iónü Calonfirescu 2 lei, 50 bani, V. A. Carazisu 4 lei, D-na Maria Nanescu 1 leü. Totalulű listei No. 21, lei 47. Lista No. 22 încredințată domnei Lucreția Lecca, D. Gr. Bursan 25 lei, F Kloss 8, D-na Flórea Giovani 5 lei, unü Rornänü 5 lei, M. Calonfirescu 2, C. Presau 5, D-na Matei Grigorescu 1 leü 50 bani, Maria Grigorescu 1 50, D. Teodosie 2 lei, D-na Ținea 50 bani, Lenea 50 bani, N. N. 50 bani. Lista încredințată domnei Elisa Reditivanu: D. Nicolae Cămărășescu 20 lei, Ionü A. Ghika 10, D-na Elia Bosianu 10 lei, D. Al. Duma 4 lei, N. Bobesco 5, V. Ștefănescu 2, Mauromat 2, Nicolae David, 1, X 5, Y 5, C. N. N. 5, G. P. 5, una anonimă 2, P. N. Voinescu 4, C. D. Dănescu 2 lei, 50 bani, X. Y. Z. 2 lei, Constantin Carlova 5, S. Glücklich 10 lei, D. Wenzel Stasek un bucată americă, Anghelii Teodorescu pânză pentru uă cămașă, Matache Ionescu pânză pentru două cămeși, Nicolae Predovici 5 coți pânză, Gr. Ionescu pânză pentru 1 cămașe, Matache Niculescu 4V2 coți pânză, Nae Ionescu 4 V2 coți americă, George Ștefănescu 4 Va idem Iona Ștefănescu 4 V2 idem, Costache Minculescu 1 cămașă, Teodoră Velcovici 3 cămeși. Suma totale a banilorü adunați de d-na Reetivanü 89 lei 50 bani. D-na Stassey a oferită patru pernițe de toaletă garnite cu ace. D-na Maria Rosetti a mai primită prin d-na Victoria Zane, următorele ofrande pentru Ospiciul Independinței. De la d. Paul (coifeur, calea Mogoșoei 37) : 2 tiacone mari oțetă de toaletă, 2 flacone mici idem, 2 flacone apă de Colonia, 1 idem de mentă, 4 săpunuri mici și 4 mari. De la d. Michailă Moisescu (coifeur) 6 flacone oțetă de toaletă, 2 lemeți, 2 flacone Franzbrauzwein. De la d. Fr. Bruss, farmacistă: 5 flacone apă de Colonia, 3 flacone oțetă de toaletă, 3 fl. spirtu de mentă, una pacheta căriiă odoriferanto. D. Fain, pălărieră, douo flacone apă de Colonia. Prin d-na Zâne . D. F. W. Zurner 3 flacone apă de Colonia, 3 flacone oțetă de toaletă, 3 flacone spirtu de menta. D. Nicolae Nicolescu, 4 flacone oțetă de toaletă. D. Solivier, 1 flaconu oțetă de toaletă, 2 flacone apă de Colonia, 3 săpunuri. D. Salane, 1 flaconu mare cu apă de Colonia și unü flaconu mare cu oțetă de toaletă. Farmacia „la Fortuna“ 1 flaconu spirtt de menta, 2 flacone oțetă de toaletă, 1 flaconu apă de Colonia, 2 săpunuri. D. Aureliu Ciura, 5 flacone oțetă de toaletă, 5 flacone apă de Colonia, 4 săpunuri. D. Rudolf Schmetan (farmacia curții) 2 flacóne apa de Colonia, 2 flacóne spirtü de menta. Farmacia „la ochiulu lui Dumnedeu“ 1 flacona mare apă de Colonia. D. Carol Schuster, farmacistă, 2 flacone apă de Colonia, 2 flacone oțetă de toaletă, 2 săpunuri de glicerina. Domna Robin, 2 flacone oțetă de toaletă, 2 flacone apă de Colonia, transacțiuniii dintre ministerul cultelor și instrucțiunii publice și d. Socec și comp., pentru procurarea a 7.200 cărți geografice. Colegiul ii I electoralii pentru consilieri generali de la judeciu la Iași este convocată, in dlina de 16 Augustă viitoră, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reședință, pentru a alege trei membrii, spre împlinirea vacanțelor ce esistă în consiliu.—Colegiul II electorală pentru consilieri generali de la acelașă judeciă este convocată, în ziua de 18 August, viitoru, a se întruni, la orele 10 dimineța, in localul comunei de reședință, pentru a alege un membru, spre împlinirea vacanței ce esistă în consiliu —Colegiul II judeciană din Vâlcea este convocată din nou, în ziua de 18 August, viitorii, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reședință, spre a împlini, prin nouă alegere, vacanța declarată în consiliu. — Colegial II judeciană din Covurlui, este convocată în ziua de 18 Augustă 1877, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reședință, spre a împlini, prin nouă alegere vacanța declarată în consiliu, în urma numirii d-lui D. N. Pacheau, ca funcționară ală judeciului.—Colegiul IV judeciană de Dorohotă, este convocată, în ziua de 22 August, viitoru, a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reședință spre a alege un membru în locul d-lui Constantină Ciornei, numită supt-prefectă. In zilele de 11 și 12 Augustă viitoră, se vor alege delegații colegiului IV, conformă art. 48 din legea electorale. D. Alesandru Bacovanu, consilieră municipală, delegată de primăria capitalei, se confirmă în funcțiunea de membru al comitetului teatrelor din România, conformă nouei legi pentru administrarea teatreloră. d. N. I. Voinescu, este numită suptprefectă la plasa Câmpu, din judecțula Mehedinți, în loculă d-lui Niță Cameniță, dată judecății; d. Filip N. Aur, supt prefectă la plasa Cahula-Prutu, din judeciula Bolgrad, în loculă d-lui Dimitrie Mantu, destituită; d. C. N. Constantinescu, suptprefectă la plasa Constangalia, din judeciulă Cahulă; d. Al. Nicolaă, polițaiă ală orașului Fălticeni, din judeciulü Sucéva; d. Haralambie Georgescu, directoră la comisia culorii din Roșu din capitală; d. Ion Rusescu, supt comisără clasa I în capitală; d. Costache Lențu, polițaiă ală orașului Cahulă; d. Ion Căpitănescu, comisară la culorea de Roșu de Ploiescî, d. Teodoră Romnicénu, comisară polițienescă la gara caii ferate din orașul Giurgiu. Prin decretă cu data de 18 iulie se autoriză deschiderea unui credită estraordinară de lei 384.000 pentru regularea prin compturi a intereselor cuvenite a se plăti concesionarului căei ferate Ploiescu-Predeală asupra cauțiunii sale, precum și scudamentului realisatű de tesaurii prin efectuarea acestei plăți cu anticipațiă conformă convețiunii ulterioră închiriată între d. ministru de finance și concesionarul pe basa art. VII din transacțiunea de la 11 Iuniă, adoptată prin legea de la 28 ale acelei luni Plata sumei ce se cuvine concesionarului, conformă art. II de mai sus, se va efectua în bonuri de tesauru cu scadența la 1 Septembre și 1 Octombre anulă curentă, aprópe 4200 vedre pe di. In panemă funcționeză diua și noptea coptare cu abură și coptare pentru pesmeți. In generală totă lucrarea se face cu forțe mecanice. Móra cu aburi funcționăză de aprope ună ană și nu de multă avea se se pună în esploatare uă parte nouă a stabilimentului. Cu ocasiunea marilor manevre ce voră are locă tomna acesta pe țărmii Rinului, fabrica va fi chrămată se probeze ce pete pentru procurarea de conserve. In timpă de pace ea va ave se aprovisioneze garnisanele de prin orașele cele mari și flota. Acestă stabilimentă a fostă creații în scopul de a resolve în modă practică cestiunea de a se pute veni în ajutorul unei întregi armate în campanie, cu conserve comprimate, ceea ce ar permite de a se reduce considerabilă convoiurile cu provisiuni, a se mări răpediciunea mișcărilor militare, a aprovisiona pentru lungi periode fortărețele și a le pune în stare se resiste mai multă timpă inamicului. Stabilimentulă e situată astafelă că se póte pune cu înlesnire în comunicațiune cu liniele ferate din Hessa cari străbată în tóte direcțiunile. ■11 Clopote pentru Bulgaria. - -Nu este multă timpă de cândă s’a redută la Ploiesca ună trenă venindă din Rusia, in care se aflau patruzeci pene la cincizeci clopote de diferite dimensiuni și de diferite forme. Mulți se întrebaă ce destinațiune voră fi arendu aceste clopote și la ce ară puté servi ele armatei ruseșci, deja nimică positivă nu s’a putută afla. Eccense care ară fi destinațiunea acestoră clopote. Se scie că în Bulgaria nu era permisă întrebuințarea clopotelor pe la biserici. Catolicii din Bulgaria, cari de altminteri sunt forte puțină numeroși placi, se bucurau în timpul din urmă de ună privilegiă, care fu întinsă și la forte puține biserici grecesci. Astăzi Rusia esteotărîtă a pune capătă acestoră condițiuni escepționale și a permite și Bulgariloră se întrebuințeze clopotele pe la biserici. De aci enorma cătățime de clopote destinate pentru Bulgaria. Orîcâtă de ciudată arătare lucrulă, elă are uă seriosă importanță, când se gândesce cineva că barbaria și netoleranța musulmană au mersă până a interzice chiară întrebuințarea clopoteloră. ACTE OFICIALE. Monitorul de adi publică decretul prin care se promulgă legea pentru aprobarea FELURIMI. Fabricele pentru aprovisionarea armatelor în Prusia. In momentele de faciă, când aprovisionările pentru armată pote preocupa pe mulți, nu credemă fără folosă de a vorbi despre fabrica cea mare a Prusiei de la Maiența. E co câteva amenunțe asupra acestei fabrice, proiectată de intendința corpului III-lea de armată și aprobată de comandantele corpului generală Manteuffel. După planulă primitivă, fabrica de conserve de la Maiența este destinată a aprovisiona, în timpă de resbelă, 250,000 omeni și cai. Pe flăce oi trebuie se procure aprope 310,000 ocale făină și se le transforme în pâne; se taie mă numără de 170 vite mari și mă numără corespunzătorii de vite mici și să predea cantitățile necesare de conserve, legume, etc. Totă acesta lucrare este înlesnită de două machine mari cu aburi, de putere de 800 cai, dintre cari una mișcă mura pentru măcinată și alta machinele paneriei, abatoriului, și celelalte ateliere auxiliare și usina de gază. Uă a treia machină cu aburi mai mică servesce pentru a urca într’ună reservoasă apa necesară stabilimentului, evaluată la BIBLIOGRAFIA. La librăriele Frații Ionnițiu și corn , E. Graeve și comp., Ch. Ștefănescu și Barasch se află de vendare scrierea d-lui César Z. d’Albeca, intitulată Livre de guerre moderne (Cartea de resbelă modernă). Ornată cu 58 gravuri, acestă lucrare dă noțiunile cele mai necesare și mai complete desprre datoriile militarului de orice gradă, ca și despre materialul și accesoriele cu care are a face uă armată în campaniă. Scrisă ’n limba francesă, ea s’adreseză de preferință oficialilor, cari trebuiesc ă se se afle ’n cuvintele tuturoră amenuntelor d’acestă natură. D’aceea nu stârnii la ’ndoiela a le-o recomanda cu dinadinsulă, atâtă d-loră câtă și oricărei persane, care, în împrejurările de faclă, ară voi se aibă ună resumată completă despre totă ce privesce resbelulă. ” D. D. Zareu a scosă a doua edițiune din Bibliografia chronologică românulscu „catalogă generală de cărțile române, imprimate de la inventarea tipografiei sceue ’n anulă 1873“. Cată se mărturisimă c’acestă lucrare a luată multă timpă ș’a cerută destulă stăruință din partea compilatorului. D’aceea nu e lipsită de orecare merită, căci dă uă listă destulă de lungă de cărți românesc. Cu tote astea, e departe d’a pute fi numită uă „Bibliografia generală română“, căci presintă însemnate lacune nu numai în privința scrierilor străine despre țara nostră, dară și ’n indicările de cărți ce s’aă tipărită la unod în secolul ă ală XVII. La acesta, s’adauge lipsa de metodă și de esperiență ’n ramura bibliografiei, nici indicarea edițiunilor nu e completă, nici despre scrierile rare și ’nsemnate nu se dă nici ună amănuntă privitorii la formatură, coprinsură și prețulă operei, cum se face ’n alte literaturi, unde bibliografia formeză ca ună felă de căutată specialitate. D’altmintrelea, nu putem nega că lucrarea d-lui Iareu e singura ’ncercare, uniculă începută care póte servi dreptă basă viitorelor cărți de bibliografiă generală. Oricine va ’ntreprinde asemenea cercetări 661 pe viitoră va găsi ’ntr’ânsa informațiuni numerose, forte adesea folositóre, în lipsă de alta mai bună. CURSULU BUCURESCILOR P. 22 Iulie, 1877 I o °| --------i~~----;3 «K s ^ I 'f I OBLIGAȚIUNI <= fl = g 5 I __^ I ^ 10 Rurali ..... 83 S^aN'A | i/J-8 » Eșite la sort . — ~ I —I — 78 Domeniali .... 763'4 763/41 77 ' —,y4 * Elite la sorți . 92 91/4 90 11/4 --5 Oppenheim. ... — — — —I -h Stern........................... — — ■— Renta !>j .... — —• ~~-------7 Casa pensiunilorä . 7 (Val. nom. 300 1.) . 110 —115 —1— g F'onțj. rural! . . . 713/4 711/» 73 —V2 Deto m bane 60 — 01 ----- Imp. municip 1875. 70 71 71---------Loturi munio. (20)1. 1921 —---------Drumă de for turcesc! (400 leți prima) . — — — -------8 ACȚIUNI Societatea financiarii 5 a României (100 lei 8 250 liberați) ... — — -- -------8 Căile ferate române — — — — — Priorități ....-- ■ •— 8 Loc. D’asigurare Dacia (500) lei noul . 200 - 200 -------Deto România . . 38 — 457 Deto a doua emisiuni — -----la 3 luni la vedere SCHIMBUL ____ Paris ...... 99.30 Londra ..... 25.15 25.15 Berlin . . . . . 122/2 Viena ..... Amsterdam. ... — Belgia.............................. — Lipsea .......................... — Mandat. Tesauralul. — Scomptfi pe and . . — Lira otomană . . Galbena austriaca . Cupóne rurali . . 97 Domeniale ... 96 Cupóne funciare rurali CUR8 aLUVIENI 22 iuliu, 1877. 5 g Renta metalică----------- 62 80 5 J1 Renta do chartia----------- 66 70 Loturile din II. 100 din 1866 — 74 90 Acțiunile soc. băncii națion.— 12 75 Acțiunile Credit Anatal----- 8 18 —Londra 3 luni — —------162 80 Obligațiuni rurale ungare—58 122 70 Idem Idem Banat Temis. 74 75 Idem Idem transilvane — 5 g 74 — Idem Idem croate-slavone 5g 73 50 Argintură contra e hârtiei — 107 70 Ducați — -- — — — — 5 85 Napoleon d’or — — — — 9 79 Mărci 100 imperiale germane 6105 ICONOGRAFIA. Presința în România a augustilor, membrii din familia imperială a Rusiei m’a deci să se publică ună tabloă comemorativă despre acestă evenementă. Pe acestă tabloă figureză esadură portretă ală monarhului tuturoră Rusieioră, înconjurată de douăsprezece portrete ale fraților și fiiloră maiestății sale. In cele patru colțuri se aretă, înconjurate cu ghirlande de flori, portrete marelui Țară Petre Iță, ală împărătesei Ecaterina aii, ală lui Alesandru Pavlovici și ale lui Nicolae gloriosulă părinte ală marelui monarhiă Alesandru ală II. Tabloul ă se află espusă numai la magazinele d-loră spre vânzare Szölösy (vis- a-vis de teatru), la d. Steinberg (strada Carol), și la d. Ionițiu (strada Lipscanii), cu prețulă numai de două lei exemplarulă. Comitetele bulgare, de voră dorise de sume mai mari pentru autoritățile din Bulgaria, le voră cere de la mine d’a dreptură cu trămiterea prețului (Bucuresci, calea Văcăresci, No. 151), d-nii doritori de prin districte mi-le voră cere cu trimitere de bani în mărci poștale. De veniare asemenea, la suptsemnatură, și tablourile cu bombardarea Vidinului (lei douî); portretul ducelui Nicolae (ună leu); bombardarea Turtucaieî (ună leu); charta Berzegovineî (una leu); generalii erzegovineni cu principele Milan (unu leu); charta generale a României cu Dunărea strategică (două lei); portretele Domnitorului și ale Domnei (amendouă trei lei); edartele districtuale în parte câte lei trei. Editură locot.-colonelă D. Papazoglu. Instrucțiune în familie. — Uă domnișoră de 22 ani, care de copilă și-a făcută educațiunea și instrucțiunea in Francia, posedândă atestate în regulă, se oferă a intra într’uă familiă ca institutiiee de copile pentru limba francesă, istoriă, literatură. Musică sau alte limbi, afară de cea francesă și română nu cunosce. Pentru orice informațiuni și garanții a s’adresa la domna séu la domnilu C. A. Rosetti, 14 strada Domnei.