Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-14
920 „Aliați cu Rusia și contribuindă și noi, cu armele și sângele nostru”, la emanciparea sau ameliorarea forței poporelor chrestine de supt jugulă otomană, amă fi câștigată pe lângă orecare titluri înaintea Europei și prestigiu înaintea poporațiunilor chreștine din peninsula balcanică, RECUNOASCEREA MAI ANTAIU DIN PARTEA GUVERNULUI RUSESCU A INDEPENDINȚEI STATULUI ROMANU, și în urmă concursul ă zelosti ce guvernulă rusescu nu arii fi lipsiții să dea cu tată inima, în viitorulă congresul lealului seu aliată. „Pe d’altă parte juna nostră armată, făcândă răsboială împreună cu că vechia și bătrână armată, ară fi câștigată, primindă botezulă focului pe câmpul de bătaia, calități și uă esperiință pe care nu o are. „Noi suntemă radicali, când e vorba de a apăra existența națiunii nóstre și a asigura independința ce ea a proclamată. Credem că na națiune TREBUE SE FACA MARI ȘI NUMEROASE SACRIFICII, SPRE A PUTEA TRAI PRIN EA ÎNSĂȘI. Amă înțelesă Piemontulă, fără mică la 1854 ca și noi, care a trimisă mă corpă de armată în cooperare cu aliații săi, contra Rusiei. Prin acestă faptă Piemontul era putută deveni apoi Italia. Amu înțelege ca să anime, ca se aliă cu micele nóstre forțe cu acelea ale Rusiei, spre a merge și până la Balcani și până la Constantinopole. Uă asemenea alianță, uă asemenea acțiune, nu numai că ară înlătura pericolele ună acțiuni isolate, dérü arü deveni una mijjlocit și titlu pentru a asigura esistența și recunoscerea nostră ca Statii independinte. „DECA ENSERĂ COOPERARE COMUNA A AMBELOR ARMATE, DUPĂ UNII PLANI UNICII, nu am esista, spre a înlătura pericolele nedespărțite de trecerea Dunării, întrebămă: bine este, cu minte este se lăsămă noi defensiva ce-o avemă, și se ne expunemă la pericolele, dăcă nu la catastrofele, ce ară resulta din asemenea otărîre ? “ Cooperarea comuna a ambelor armate, dupa unii plana unica, este în vederea sumei întregi. Ea vede armata română aliată cu cea rusă, și vede că acestă alianță este pusă pe acea temelie de onore, care se numesce câmpulă de bătălie. Independința României a fost recunoscută de către Imperatorele Rusieior, nu numai prin nobilele sale cuvinte și prin Steua României, ce a pusă-o pe peptulă séu, ci și prin alianța de faptă pe câmpul de onore a armatelor.rele cu armata României, și prin faptulă, gloriosă pentru noi, d’a pune mai multe zecimi de mii supt comanda Domnului Românilor. Prin urmare programa bărbaților de la Pressa, cu prisasă fiindă împlinită, puternică și peste putință este d’a se mai dărâma de către reacțiune constatarea ce a făcută Pressa, că guvernul actuale a bine-meritată de la națiune, de la camerile legiuitore și de la diavulă Pressa. Suedia. După o comunicare adresată din Stockolm către Politische Correspondenz, negocierile deschise de multă între Suedia și Francia, pentru a se înapoia acestei din urmă puteri insula Sant-Bartelemi, una din Antile, suntă aprope să isbutescă. Locuitorii acestei colonii s’aă pronunțată cu unanimitate pentru reunirea cu Francia; nu mai lipsesce decâtă consimțimentulă camerelor francese, care nu va fi retușată. Insula Sint-Bartelemi, care a fost cedată de Francia Suediei în 1784, este singura posesiune suedeză în America. Situată în mijlocul insulelor franceze, olandeze și engleze, ea are aprope 21 kil. pătrate de suprafață. Ea numără 2,874 locuitori și are ună portă francă, Gustavia, care este unulă din principalele intreposite comerciale din Micele Antile și reședința guvernatorului. Administrațiunea iei costă pe Suedia 83.000 fr. pe ană. Producțiunile suntă zahară, indigo și tutună. Austria. — Fremdenblatt anunță că proiectul d’a organisa la Viena ună banchetă în onorea d-lui Crispi trebuie considerată ca părăsită. „Acesta ideiă,fice foia oficiosă, concepută pre cu grabă de câțiva membrii ai fracțiunei progresiste și înainte chiară d’a se fi pusă în contactă cu cercurile parlamentare, a găsită forte puțină simpatie printre ceilalți progresiști, și a întâlnită să vină oposițiune din partea celorălaste fracțiuni ale Reichsrattului.“ Grecia.—Se scie,jice Mesagerulu Atenei, că Porta a interzisă, în ciuda tratatelor), navigarea în golfur Ambracică. Guvernulă elenică a protestată în contra acestei violări flagrante a tratatelor. Autoritățile otomane au luată deținății măvasă grecă în care se aflau arme pe care guvernulă elenă le transporta de la Caravanara la Misolonghi. țlatulă Hora, organul ministrului de externe, anundă că, în urma represintațiunilor ce legațiunea elenică a făcută la Constantinopole, Porta a ordonată liberarea vasului capturată. Ensc, decă solrile ce avemă suntă exacte, adaugă Mesagerulu. cestiunea liberei navigări a golfului Ambracică nu s’a resolvată încă într’ună modă satisfacătorii și conformă cu spiritulă tratateloră. —----------------—■— ROMANULU, 14 OCTOBRE, 1877 ALEGERILE DIN FRANCIA. țiatul Le Siecle din Paris publică resultatulă alegeriloră, ce’i transmite comitetulă stângeloră de la Senată. Republicanii au câștigată, la 14 Octobre, 569,000 voturi; bonapartiștii și monarhhiștii au perdută 217,000 voturi. Din 6,616,000 voturi exprimate, republicanii au avută 4,025,500 voturi; monarhiștii și bonapartiștii mai puțină de 2,590,550. Diferința in favorea republicanilor este deci 1,434,950 voturi. „Departe dérü, adaugă Le Siecle, d’a fi perdută încrederea țărei, democrații republicanii aă primită 600.000 aderări noui și,daugă la aceste cifre tóte déca s’avoturile ce frauda și intimidar’ea ’i a făcută se pérdu, putemă afirma că mai multă, de trei părți din voturi suntă dobândite Republicei. Astăfelă se verifică profeția d-lui Thiers că violențele și escesele monarchice n’au făcută de partiteloră câtă sé consolideze instituțiunile ce Francia ’și-a dată și că constituțiunea din 1875 e consacrată într’ună modă solemnă.Sc ziarele spaniole se ocupă ca și cele din alte țări de alegerile francese. Eco ce citimă în acestă privință în imparcial : „Suntă abia treizeci de ani acum, triumfală democrației francese era ună strigătă de resbelă pentru poparele din Europa și un amenințare de morte pentru guvernele și tronurile lor seculare. Spania, Italia, Germania chiară, stimulate prin convulsiunile Parisului, se mișcau și făceau libertatea odiosă și îngrozitore pentru tradițiunea lor, conservatore și pacifică. „După treizeci de ani, totă Europa liberală și parlamentară se asocieză la silințele democrației francese și celebrezá ca uă victoria personală triumfală acestoră partite cari turburau atâta în alte timpuri. Presa germană urmeza a se ocupa aprope esclusivă de alegerile francese. „Votulă de la 14 Octobre, ^ie Koelnische Zeitung, este pacea, după opiniunea mai multorăiare germane. „Resultatul alegerilor” n’a turburată situațiunea Europei, și Germania se póte ocupa în liniște cu numerósele cestiuni ce mișcă de câteva săptămâni lumea politică în Prusia și în totă imperială și inspiră îngrijiri omenilor, cari se degustă sed de meseria, intereseza, cu aceste cestiuni. -----------------------------------nea banchetului din Cașovia, comandantele supremă ală armatei (Arhiducele Albrecht) a strînsă mâna atașatului militară rusescă.... Președintele, întrerupendu’lă, dice că acesta nu e în cestiune. D. Nemethi dice că e în cestiune: „D. comandante supremă ală armatei, continuă oratorele, a strînsă mâna atașatului rusescă și l’a felicitată dicândă : „ Te felicită, d-le colonelă, Turcii suntă nimiciți.11 Acestă felicitare se niuesce ea cu principiele neutralității ? Nu credă! Acea felicitare are uă mare însemnătate, deorece s’a făcută din partea celui mai distinsă generală ală Austriei, care totă dciuna a repurtată victorii, săă celă puțină, chiară în cozuri de strîmtorare, armata comandată de elă n’a suferită nici vă dată vr’uă nereușită, și care totă d’uă-dată e și unchiulă Domnitorului; astăfelu cuvintele lui aă însemnătate nespusă de mare. Orașul Cașovia ânsă, în urma acelei felicitări, a iluminată în onorea Turciloră și țara ’ntrăgă a procedată totă asemenea. „In facia acestoră împrejurări arătată dreptulă d’a imputa d-lui ministru-președinte, fiindă că a’și fi așteptată de la dânsulă ca se fi stăruită pe lângă Imperatură ca să nu vie la manevre la Cașovia înainte de ziua onomastică a Țarului. Atunci nu s’ară fi întâmplată acea neplăcere ca Domnu să se vie în contradicere cu dorințele poporului Maghiară. Președintele face atentă pe d. Nemethi, că buna cuviință parlamentară nu permite ca să fie pusă în discuțiune persona monarhului. D. Nemethi după acestă admenițiune renuncândă la cuvântă, incidintele s’a închisă. Ziarul Egytértés publică ordinulă ce-a fostă adresată prefectură din Kezdi-Vasarhely d-loră supt prefecți și primari pentru năbușirea rescolei. Punemü în vederea cititoriloră fi următorulă pasagiă din acelă ordină: „In urma turburării liniștei, d. secretară supremă, Ludovic Horvath, e autorizată a funcționa la facia locului în calitate de comisară. Vă invită fără ca să încunosciințați tote comunele despre trimiterea și scopul acestui comisară, tote raportele relative la mișcare, trebuie să le supuneți d-lui, și în fine să’i îndepliniți tote măsurile ce va afla de cuviință a lua. „Scopul principale a trimiterii sale e ca să restabiască ordinea și liniștea, astăfelă speră că ve veți împlini datoria pentru înfrănarea și năbușirea acestei mișcări deja regretată.“ MIȘCAREA MAGHIARILORU. Amă publicată într’unul din numerile trecute desbaterea de la 10 Octobre din Camera Ungariei, urmată asupra interpelării d-lui Nemteki, împreună cu răspunsul dată de d. primă-ministru Tisza. Replica d-lui interpelator e n’amă publicată o ânsă, din cauză că n’o avemă testuale. Astăzi o reproducemă în totă coprinsulă iei. Ece o : „D. primă-ministru tace despre cele întâmplate în Cașovia. Dără să espună lucrulă așa cum s’a întâmplată Cu ocasiu SOIRI D’ALE IDILEI Din întru. Astăc fi aă mai trecută prin Bucuresci două regimente de infanteria rusescă și patru baterii de artileriă. * Monitorulă anundă că societatea studențiloră din Paris, Uniunea română, a contribuită cu 459 lei 50 l., pentru rădicarea monumentului, ce s’a proiectată, în memoria lui George Lazăr, regeneratorele scaleloră românesci.* D. Manolache Costache Iepurenu a organisată pe proprietatea sea din judecială Tutova ună spitală cu 20 paturi pentru răniți. — D. G. Vernescu a oferită armatei 1000 perechi ciorapi de lână și 400 flanele. — D. Adolf Weinberg, comerciante din Bucuresci, a oferită 2000 lei pentru cumpărare de arme, 1000 -pentru orfanii soldațiloră căduțî în bătaiă și 1000 Ospiciului Independințeî. * In Ismailă, s’a supt scrisă pân’acum 10,000 lei pentru cumpărare de arme. Em. S. Episcopul Dunării de josă a oferită 2000 lei pentru răniți, și 1000 pentru arme. Em. S. a adresată poporului din acea eparhială pastorale în care să îndemnă să se grăbăscă a face sacrificie pentru luptătorii patriei și ai chreștinitățiî. * Alaltă ieri, aă trecută pe la Socarici, districtulă Ialomița, are 90 familie, fugite din Turcia, din causa crucimei Turciloră. Din afară, Le Danube spune că financiarii, cari se ’nțeleseseră ’n Ianuarie trecută pentru a da guvernului 25 milione florini în casulă posibile ală mobilisării trupelor austriace, au fostă informați că nu mai e trebuință de acești bani. •MLe Bien public anuncță că viitorea Cameră va numi chiară, de la începutul sesiunii sale, un mare comisiune parlamentară, care va fi ’nsărcinată a face anchetă asupra modului cum s’a practicată sistema candidaturei oficiale. Se comunică de la Pera că Porta a trimisă Greciei uă notă împăciuitore pentru a pune capătă incidintelui de la Prevesa. L’Europe diplomatique confirmă scriea că Suedia a consimțită a ceda Franciei singură colonie ce are, insula Sint- Bartelemy, pentru suma de 277.000 lei. Poporațiunea albă a adoptată acestă regulare cu 351 voturi în contra 1.* Trupele generalului Martinez Campos au omorîtă în zilele din urmă 18 insurginți din Cuba s’aă făcută 37 prisoniarî. Cincizeci insurginți s’aă predată. * La Savone (Italia) s’a făcută uă manifestare pentru triumful Republicei în Francia. Autorii acestei manifestări au străbătută principalele strade ale orașului, cu musica ’n frunte, cu drapele, și s’aă oprită la consulatură franceză unde au aclamată triumfală Republicei. La Roma, s’a organisată asemenea ună banchetă pentru a sărbători triumfulă Republicei.* Ziarele alsațiane anundă că, la 15 (3) Octobre, s’a inaugurată oă linie ferată, care lăgă orașul Mutzig cu Rothau, din Alsația de jos. * Casa de ajutore organisată la Mansion House, (Englitera) supt auspiciele lordulmmair, pentru a veni în ajutorul victimelor fómetei în India, a primită deja mai multă de 400,000 livre sterling (10 milione lei n.) +• In curândă se va sfîrși linia telegrafică supterană care va uni Berlinul cu portul Kiel. Se vor face asemenea linii telegrafice supterane de la Berlin până la tote cetățile din Germania de mădăcii și până la cele din Alsacia-Lorena. L’Echo du Parlement anunță că sesiunea Parlamentului belgiană se va deschide la 13 Noembre. Se scrie din Berlin către Morning Post că escadra cuirasată germană care a fostă rechiemată din Mediterana va petrece ierna în portură Wilhemshaven, care nu înghiață nici vădată, ca să fiă gata de plecare oricândă, dăc’ară cere evenimentele chiară în mijlocul iernei. Publicândă alaltaieri comunicatulă dată de d. ministru de esterne (Barului Telegraful), s’a omisă din erorea paginatorului partea lui finală. O reproducemü dera aci. Ecoo Acesta este starea legală a cestiunei. In aceste condițiuni și cu aceste prețuri s’aă făcută și se facă tote transporturile de promisiune și de alte trebuințe ale armatei, aceste făcându-se, fie directă de către intendență, fiă prin companii cu contracte, cu sumisiune, sau în comisiune, etc. Personele nu s’aă luată și nu se vor lua în privire spre a se face modificări în prețuri său în condițiuni. Totă așa s’a făcută și în privința d-loră Moldovanu și Botezatu, ofiicială recomandați de intendența Imperială Rusă, ca representanți ai ei. Din aceste rezultă că ministerul de externe nu a călcată disposițiunile convențiunei din 4 Aprilie, nici a impietată asupra drepturilor colegului seă de la interne. Câtă se atinge de abuzurile ce s-ară fi făcută în județul Vlașca, și de conflictul de atribuțiuni iscată între comisarulă română și între prefectură locală, fiindăcă au urmată plângeri reciproce, cestiunea a rămasă a se cerceta de către ambii miniștrii de interne și de externe, îndată după venirea în capitală a președintelui consiliului. Până atunci ense, d. ministru de externe, voindă a nu se agrava conflictulă între d. prefectă Lapati și între comisarul I. Ritoridi, a socotită de cuviință a chiăma în capitală pe acestă din urmă, lăsândă prefectului totă facultatea și totă autoritatea pentru a îndestula d-sea trebuințele armatei rosiane, în județul încredințată administrațiunei d-sele. Acesta disposițiune s’a și comunicată ministerului de interne prin nota supt No. 12,602, din 6 Octobre. Telegram No. 21,878, a d-lui ministru de interne, către toți prefecții din țară. D-le prefectă. Mai mulți d-nî prefecți ne întrebă daca se potă legalisa acte de învoială între diferiți antreprenori și săteni, pe cari cei din urmă le încheiă, obligându-se lunară a căra provisiune rusesc pănă și chiară în Bulgaria. Respunsulă ce ministerul póterica este: că guvernul nu pote opri învoielele contractate de bună voie, însă elă este datoră pentru cei cari se îngagiază pe timpă îndelungată, a asigura banii fiscului, datoriele către comună, îngagiamintele formale făcute către proprietate, și în acelașă timpă a asigura prin garanții solvabile întorcerea individului la căminulă săă. Cu aceste reserve se pute da legalizare. In unele din contracte, amă luată sohință că s’ară fi stipulândă garanții de solidaritate (unulă pentru altul). Acesta ară fi în contra legii, și guvernul nu o pute primi. Așa fiindă, d-le prefectă, de și d-v. nu puteți refuza să contractare, în vederea însă a simplicității sătănului nostru, sunteți obligată a veghia a nu se esploata buna lui credință, și a ’lă lumina asupra valorei îngagiamentului ce ic. p. Ministru, Mihălescu. Bestbelulü în Asia LUPTA DE LA KARS. Criticii militari naționali și străini,Ace Globul din Londra, discută pe întrecute acestă cestiune: Pentru ce Muhtar-pașa, care pân’acum condusese campania ațâță de bine, a încercată uă așa de mare învingere? Dacă trebuie să crede că telegramele sosite din Tiflis, rațiunea acestui desastru nu este greu de găsită. Sosirea unor întăriri ruse numerose a produsă cu încelulă uă diferință enormă de forțe, așa încâtă marele duce a putută să întindă linia sea de bătaiă pene cea înconjurată pe Turci și i-a pusă într’uă stare disperată. Ca să resiste la acestă pericolu, Muktar-pașa fu silită a slăbi centrală săă de bătaiă și a-și întinde pre multă liniele sale pentru siguranța armatei în facța unui inamică atâtă de superioră în numără. In momentul cândă începu luptă, generalnia otomană pricepu greșela ce făcuse, deja era pre târestă pentru a concentra corpurile răspândite. Generalul Lazaroff îi înconjurase deja aripa stângă și marele duce, profitândă de acestă avantagiă, aruncase colonele sale de atacă în contra centrului. Greșala capitală a lui Muhtar-pașa în acesta împrejurare consistă în a nu fi luată precauțiunile obicinuite pentru a-și asigura retragerea spre Kars în casuță de nereușită. Distanța ce desparte posițiunea ce ocupă de Kars, este așa de mică încâtă nu’i era greu să rădice câteva întăriri în totă lungul liniei probabile a retragerii sale. Putemă chiară să ne întrebămă dacá n’ară fi putută să se retragă jîndată cea putută să’și de sema despre imensa mărire a forțelor inamicului, cari nu mai erau în proporțiune cu ale sale. Póte că n’a avută cunoscință d’acésta. mărire, servițiulă ederorilor, fiindă cam rea organisată în armata turcă, sau succesele anteriore l’aă făcută se crezá că Rușii nu mă voră putea goni din întăririle de la Aladja-Dagh și de la Yagin........- -ana». ----------- JULES GRÉVY. Journal des Débats se bucură de succesulă candidaturei fostului președinte al Camerii, în alegerile de la 14 Octobre, în al 9-lea arondismentă din Paris, arondismentă care a trimisă pe d. Thiers în tote legislaturele: „Dându voturile loră d-lui Grévy, alegătorii au clisă curată că persona însemnată, care a fostă cu atâta onore, și prin alegerea tuturoră partiteloră, omulă Parlamentului, arătată să devină omulă Franciei și ală Republicei, cândă împrejurări de Constăuțiune ară fi date.“ Estragemă din acestă articolă câteva linii cari descriă într’ună modă viu figura austeră a d-lui J. Grévy : „Suntă treî rjeci de ani de cândă Francia cunosce pe d. Grévy. Fără a fi din aceia cari daă năvală cu scomptă la gloria, elă, chiară din ântâiai — lucru rară în tote țările și mai cu sumă în a nostră, — a dobândită autoritate. Chiară la începutul vieței sale publice, s’a recunoscută într’ânsulă două calități cari de ordinară pară a se esclude una pe alta: voescă a fice caracterulă și totă vă dată ceva nepersonală și înaltă care arată și însemnăză pe omenii apți de a guverna pe alții într'uă țără liberă și suptună regiună parlamentară. D. Grévy este unul din aces