Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)

1877-10-14

920 „Aliați cu Rusia și contribuindă și noi, cu armele și sângele nostru”, la emanciparea sau ameliorarea forței poporelor­ ch­restine de supt jugulă otomană, amă fi câștigată pe lângă ore­care titluri înaintea Europei și prestigiu înaintea poporațiunilor­ chreștine din peninsula balcanică, RECUNOASCEREA MAI ANTAIU DIN PARTEA GUVERNU­LUI RUSESCU A INDEPENDINȚEI STA­TULUI ROMANU, și în urmă concursul ă zelosti ce guvernulă rusescu nu arii fi lip­siții să dea cu tată inima, în viitorulă con­­gresul lealului seu aliată. „Pe d’altă parte juna nostră armată, fă­­cândă răsboială împreună cu că vechia și bătrână armată, ară fi câștigată, primindă botezulă focului pe câmpul­ de bătaia, ca­lități și uă esperiință pe care nu o are. „Noi suntemă radicali, când­ e vorba de a apăra existența națiunii nóstre și a a­­sigura independința ce ea a proclamată. Credem­ că na națiune TREBUE SE FACA MARI ȘI NUMEROASE SACRIFICII, SPRE A PUTEA TRAI PRIN EA ÎNSĂȘI. Amă înțelesă Piemontulă, fără mică la 1854 ca și noi, care a trimisă m­ă corpă de armată în cooperare cu aliații săi, con­tra Rusiei. Prin acestă faptă Piemontul era putută deveni apoi Italia. Amu înțelege ca să anime, ca se aliă cu micele nóstre forțe cu acelea ale Rusiei, spre a merge și până la Balcani și până la Constanti­­nopole. Uă asemenea alianță, uă asemenea acțiune, nu numai că ară înlătura perico­lele ună acțiuni isolate, dérü arü deveni una mijjlocit și titlu pentru a asigura esistența și recunoscerea nostră ca Statii independinte. „DECA ENSE­RĂ COOPERARE CO­MUNA A AMBELOR­ ARMATE, DUPĂ UNII PLANI UNICII, nu am­ esista, spre a înlătura pericolele nedespărțite de trece­rea Dunării, întrebămă: bine este, cu minte este se lăsămă noi defensiva ce-o avemă, și se ne expunemă la pericolele, dăcă nu la catastrofele, ce ară resulta din aseme­nea otărîre ? “ Cooperarea comuna a ambelor­ armate, dupa unii plana unica, este în vederea sumei întregi. Ea vede armata română aliată cu cea rusă, și vede că acestă alianță este pusă pe acea temelie de onore, care se numesce câmpulă de bătălie. Independința României a fost­ re­cunoscută de către Imperatorele Ru­­sieior­, nu numai prin nobilele sale cuvinte și prin Steua României, ce a pusă-o pe peptulă séu, ci și prin alianța de faptă pe câmpul­ de o­­nore a armatelor.­rele cu armata României, și prin faptulă, gloriosă pentru noi, d’a pune mai multe­­ ze­­cimi de mii supt comanda Domnului Românilor­. Prin urmare programa bărbaților­ de la Pressa, cu prisasă fiindă împlinită, puternică și peste putință este d’a se mai dărâma de către reacțiune constatarea ce a fă­cută Pressa, că guvernul­ actuale a bine-meritată de la națiune, de la camerile legiuitore și de la diavulă Pressa. Suedia.­­ După o­ comunicare adresată din Stockolm către Poli­tische Correspondenz, negocierile des­chise de multă între Suedia și Fran­cia, pentru a se înapoia­ acestei din urmă puteri insula Sant-Bartele­­mi, una din Antile, suntă aprope să isbutescă. Locuitorii acestei colo­nii s’aă pronunțată cu unanimitate pentru reunirea cu Francia; nu mai lipsesce de­câtă consimțimentulă ca­­merelor­ francese, care nu va fi re­tușată. Insula Sint-Bartelemi, care a fost­ cedată de Francia Suediei în 1784, este singura posesiune suedeză în A­­merica. Situată în mi­jlocul­ insu­­lelor­ franceze, olandeze și engleze, ea are aprope 21 kil. pătrate de su­prafață. Ea numără 2,874 locuitori și are ună portă francă, Gustavia, care este unulă din principalele in­­treposite comerciale din Micele­ An­­tile și reședința guvernatorului. Ad­­ministrațiunea iei costă pe Suedia 83.000 fr. pe ană. Producțiunile suntă zahară, indigo și tutună. Austria. — Fremdenblatt anunță că proiectul­ d’a organisa la Viena ună banchetă în onorea d-lui Crispi trebuie considerată ca părăsită. „Acesta ideiă,­­fice foia oficiosă, concepută pre cu grabă de câți­va membrii ai fracțiunei progresiste și înainte chiară d’a se fi pusă în con­tactă cu cercurile parlamentare, a găsită forte puțină simpatie printre cei­l­alți progresiști, și a întâlnită să vină oposițiune din partea celoră­l­­aste fracțiuni ale Reichsrattului.“ Grecia.—Se scie,­­jice Mesagerulu Atenei, că Porta a interzisă, în ciuda tratatelor), navigarea în golfur­ Am­­bracică. Guvernulă elenică a protes­tată în contra acestei violări fla­grante a tratatelor­. Autoritățile o­­tomane au luată dețină­ții m­ăvasă grecă în care se aflau arme pe care guvernulă elenă le transporta de la Caravanara la Misolonghi. ț­latulă Hora, organul­ ministrului de ex­­terne, anund­ă că, în urma represin­­tațiunilor­ ce legați­unea elenică a făcută la Constantinopole, Porta a ordonată liberarea vasului capturată. Ensc, decă solrile ce avemă suntă e­­xacte, adaugă Mesagerulu. cestiunea liberei navigări a golfului Ambra­­cică nu s’a resolvată încă într’ună modă satisfacătorii și conformă cu spiritulă tratateloră. —----------------—■— ROMANULU, 14 OCTOBRE, 1877 ALEGERILE DIN FRANCIA. ț­iatul­ Le Siecle din Paris pu­blică resultatulă alegeriloră, ce’i trans­mite comitetulă stângeloră de la Se­­nată. Republicanii au câștigată, la 14 Octobre, 569,000 voturi; bonapar­­tiștii și monarhhiștii au perdută 217,000 voturi. Din 6,616,000 vo­turi exprimate, republicanii au avută 4,025,500 voturi; monarh­iștii și bo­­napartiștii mai puțină de 2,590,550. Diferi­nța in favorea republicani­­lor­ este deci 1,434,950 voturi. „Departe dérü, adaugă Le Siecle, d’a fi perdută încrederea țărei, de­mocrații republicanii aă primită 600.000 aderări noui și,­daugă la aceste cifre tóte déca s’a­­voturile ce frauda și intimidar’ea ’i a făcută se pérdu, putemă afirma că mai multă, de trei părți din voturi suntă dobândite Republicei. Astă­­felă se verifică profeția d-lui Thiers că violențele și escesele monarchice n’au făcută de partiteloră câtă sé consolideze instituțiunile ce Francia ’și-a dată și că constituțiunea din 1875 e consacrată într’ună modă so­lemnă.Sc ziarele spaniole se ocupă ca și cele din alte țări de alegerile fran­cese. Eco ce citimă în acestă pri­vință în imparcial : „Suntă abia trei­z­eci de ani a­­cum, triumfală democrației francese era ună strigătă de resbelă pentru poparele din Europa și un amenințare de morte pentru guvernele și tronu­rile lor­ seculare. Spania, Italia, Germania chiară, stimulate prin con­­vulsiunile Parisului, se mișcau și fă­­ceau libertatea odiosă și îngrozitore pentru tradițiunea lor, conservatore și pacifică. „După trei­z­eci de ani, totă Eu­ropa liberală și parlamentară se aso­­cieză la silințele democrației fran­cese și celebrezá ca uă victoria per­sonală triumfală acestoră partite cari turburau atâta în alte timpuri. Presa germană urmeza a se ocupa aprope esclusivă de alegerile fran­cese. „Votulă de la 14 Octobre, ^i­e Koelnische Zeitung, este pacea, după opiniunea mai multoră­­iare ger­mane. „Resultatul­ alegerilor” n’a tur­burată situațiunea Europei, și Ger­mania se póte ocupa în liniște cu numerósele cestiuni ce mișcă de câte­va săptămâni lumea politică în Pru­sia și în totă imperială și inspiră în­grijiri omenilor, cari se de­gustă sed de meseria, intereseza, cu aceste cestiuni. -----------------------------------­nea banchetului din Cașovia, comandantele supremă ală armatei (Arh­iducele Albrecht) a strînsă mâna atașatului militară rusescă.... Președintele, întrerupendu’lă, dice că a­­cesta nu e în cestiune. D. Nemethi dice că e în cestiune: „D. comandante supremă ală armatei, continuă oratorele, a strînsă mâna atașatului rusescă și l’a felicitată dicândă : „ Te felicită, d-le colonelă, Turcii suntă nimiciți.11 Acestă fe­licitare se niu­esce ea cu principiele neutra­lității ? Nu credă! Acea felicitare are uă mare însemnătate, de­ore­ce s’a făcută din partea celui mai distinsă generală ală Austriei, care totă­ dciuna a repurtată vic­torii, săă celă puțină, chiară în cozuri de strîmtorare, armata comandată de elă n’a suferită nici vă­ dată vr’uă nereușită, și care totă­ d’uă-dată e și unchiulă Domnito­rului; astă­felu cuvintele lui aă însemnătate nespusă de mare. Orașul­ Cașovia ânsă, în urma acelei felicitări, a iluminată în ono­­re­a Turciloră și țara ’ntrăgă a procedată totă asemenea. „In facia acestoră împrejurări ară­tată dreptulă d’a imputa d-lui ministru-preșe­­dinte, fiindă că a’și fi așteptată de la dân­­sulă ca se fi stăruită pe lângă Imperatură ca să nu vie la manevre la Cașovia îna­inte de ziua onomastică a Țarului. Atunci nu s’ară fi întâmplată acea neplăcere ca Domnu să se vie în contradicere cu dorin­țele poporului Maghiară. Președintele face atentă pe d. Nemethi, că buna cuviință parlamentară nu permite ca să fie pusă în discuțiune persona mo­­narh­ului. D. Nemethi după acestă adme­nițiune renunc­ândă la cuvântă, incidintele s’a închisă. Ziarul­ Egytértés publică ordinulă ce-a fostă adresată prefectură din Kezdi-Va­­sarhely d-loră supt prefecți și primari pen­tru năbușirea rescolei. Punemü în vederea cititoriloră fi următo­­rulă pasagiă din acelă ordină: „In urma turburării liniștei, d. secre­tară supremă, Ludovic Horvath, e autori­­zată a funcționa la facia locului în cali­tate de comisară. Vă invită fără ca să în­­cunosciințați tote comunele despre trimi­­terea și scopul­ acestui comisară, tote ra­­portele relative la mișcare, trebuie să le supuneți d-lui, și în fine să’i îndepliniți tote măsurile ce va afla de cuviință a lua. „Scopul­ principale a trimiterii sale e ca să restabiască ordinea și liniștea­, astă­­felă speră că ve veți împlini datoria pen­tru înfrănarea și năbușirea acestei miș­cări deja regretată.“ MIȘCAREA MAGHIARILORU. Amă publicată într’unul­ din numerile trecute desbaterea de la 10 Octobre din Camera Ungariei, urmată asupra interpe­lării d-lui Nemteki, împreună cu răspunsul­ dată de d. primă-ministru Tisza. Replica d-lui interpelator e n’amă publicată­ o ânsă, din cauză că n’o avemă testuale. Astăzi o re­­producemă în totă coprinsulă iei. Ece­ o : „D. primă-ministru tace despre cele întâmplate în Cașovia. Dără să espună lu­­crulă așa cum s’a întâmplată Cu ocasiu­ SOIRI D’ALE IDILEI Din întru. Astăc fi aă mai trecută prin Bucuresci două regimente de infanteria rusescă și patru baterii de artileriă. * Monitorulă anund­ă că societatea studen­­țiloră din Paris, Uniunea română, a con­tribuită cu 459 lei 50 l., pentru rădicarea monumentului, ce s’a proiectată, în memoria lui George Lazăr, regeneratorele scaleloră românesci.* D. Manolache Costache Iepurenu a or­ganisată pe proprietatea sea din judecială Tutova ună spitală cu 20 paturi pentru răniți. — D. G. Vernescu a oferită ar­matei 1000 perechi ciorapi de lână și 400 flanele. — D. Adolf Weinberg, comer­ciante din Bucuresci, a oferită 2000 lei pentru cumpărare de arme, 1000 -pentru orfanii soldațiloră căduțî în bătaiă și 1000 Ospiciului Independi­nțeî. * In Ismailă, s’a supt scrisă pân’acum 10,000 lei pentru cumpărare de arme. Em. S. Episcopul­ Dunării de josă a oferită 2000 lei pentru răniți, și 1000 pen­tru arme. Em. S. a adresată poporului din acea eparhia­lă pastorale în care­ să în­demnă să se grăbăscă a face sacrificie pentru luptătorii patriei și ai chreștinitățiî. * Alaltă­ ieri, aă trecută pe la Socarici, districtulă Ialomița, are 90 familie, fugite din Turcia, din causa crucimei Turciloră. Din afară, Le Danube spune că financiarii, cari se ’nțeleseseră ’n Ianuarie trecută pentru a da guvernului 25 milione florini în casulă posibile ală mobilisării trupelor­ austriace, au fostă informați că nu mai e trebuință de acești bani. •M­Le Bien public anuncță că viitorea Ca­meră va numi chiară, de la­­ începutul­ se­siunii sale, un mare comisiune parlamen­tară, care va fi ’nsărcinată a face anchetă asupra modului cum s’a practicată sistema candidaturei oficiale. Se comunică de la Pera că Porta a tri­misă Greciei uă notă împăciuitore pentru a pune capătă incidintelui de la Prevesa. L’Europe diplomatique confirmă scriea că Suedia a consimțită a ceda Franciei sin­gură colonie ce are, insula Sint- Bartelemy, pentru suma de 277.000 lei. Poporațiunea albă a adoptată acestă regulare cu 351 vo­turi în contra 1.* Trupele generalului Martinez Campos au omorîtă în­­ zilele din urmă 18 insurginți din Cuba s’aă făcută 37 prisoniarî. Cinci­zeci insurginți s’aă predată. * La Savone (Italia) s’a făcută uă mani­festare pentru triumful­ Republicei în Fran­cia. Autorii acestei manifestări au străbă­tută principalele strade ale orașului, cu musica ’n frunte, cu drapele, și s’aă oprită la consulatură franceză unde au aclamată triumfală Republicei. La Roma, s’a organisată asemenea ună banchetă pentru a sărbători triumfulă Re­publicei.* Ziarele alsațiane anund­ă că, la 15 (3) Octobre, s’a inaugurată oă linie ferată, care lăgă orașul­ Mutzig cu Rothau, din Alsația de jos­. * Casa de ajutore organisată la Mansion House, (Englitera) supt auspiciele lordulm­­mair, pentru a veni în ajutorul­ victime­­lor­ fómetei în India, a primită deja mai multă de 400,000 livre sterling (10 milione lei n.) +­• In curândă se va sfîrși linia telegrafică supterană care va uni Berlinul­ cu por­­tul­ Kiel. Se vor­ face asemenea linii te­legrafice supterane de la Berlin până la tote cetățile din Germania de mădă­cii și până la cele din Alsacia-Lorena. L’Echo du Parlement anun­ță că sesiu­nea Parlamentului belgiană se va deschide la 13 Noembre. Se scrie din Berlin către Morning­ Post că escadra cuirasată germană care a fostă re­­chiemată din Mediterana va petrece ierna în portură Wilhem­shaven, care nu înghiață nici vă­dată, ca să fiă gata de plecare ori­­cândă, dăc’ară cere evenimentele chiară în mi­jlocul­ iernei. Publicândă alalta­ieri comunica­­tulă dată de d. ministru de esterne (Barului Telegraful), s’a omisă din erorea paginatorului partea lui fi­nală. O reproducemü dera aci. Eco­o Acesta este starea legală a cestiunei. In aceste condițiuni și cu aceste prețuri s’aă făcută și se facă tote transporturile de promisiune și de alte trebuințe ale armatei, aceste făcându-se, fie directă de către in­tendență, fiă prin companii cu contracte, cu sumisiune, sau în comisiune, etc. Per­­sonele nu s’aă luată și nu se vor­ lua în privire spre a se face modificări în pre­țuri său în condițiuni. Totă așa s’a făcută și în privința d-loră Moldovanu și Botezatu, ofiicială recomandați de intendența Impe­rială Rusă, ca representanți ai ei. Din aceste rezultă că ministerul­ de ex­terne nu a călcată disposițiunile convenți­­unei din 4 Aprilie, nici a impietată a­­supra drepturilor­ colegului seă de la in­terne. Câtă se atinge de abuzurile ce s-ară fi făcută în județul­ Vlașca, și de conflictul­ de atribuțiuni iscată între comisarulă ro­mână și între prefectură locală, fiindă­că au urmată plângeri reciproce, cestiunea a ră­masă a se cerceta de către ambii miniș­trii de interne și de externe, îndată după venirea în capitală a președintelui consi­liului. Până atunci ense, d. ministru de exter­ne, voindă a nu se agrava conflictulă între d. prefectă Lapati și între comisarul­ I. Ritoridi, a socotită de cuviință a chiăma în capitală pe acestă din urmă, lăsândă prefectului totă facultatea și totă autori­tatea pentru a îndestula d-sea trebuințele armatei rosiane, în județul­ încredințată administrațiunei d-sele. Acesta disposițiune s’a și comunicată ministerului de interne prin nota supt No. 12,602, din 6 Octobre. Telegram­ No. 21,878, a d-lui ministru de in­terne, către toți prefecții din țară. D-le prefectă. Mai mulți d-nî prefecți ne întrebă daca se potă legalisa acte de învoială între di­feriți antreprenori și săteni, pe cari cei din urmă le încheiă, obligându-se lunară a căra provisiune rusesc­ pănă și chiară în Bulgaria. Respunsulă ce ministerul­ póterica este: că guvernul­ nu pote opri învoielele con­tractate de bună voie, însă elă este da­toră pentru cei cari se îngagiază pe timpă îndelungată, a asigura banii fiscului, dato­­riele către comună, îngagiamintele formale făcute către proprietate, și în acelașă timpă a asigura prin garanții solvabile întorcerea individului la căminulă săă. Cu aceste reserve se pute da legalizare. In unele din contracte, amă luată soh­­ință că s’ară fi stipulândă garanții de so­lidaritate (unulă pentru altul­). Acesta ară fi în contra legii, și guvernul­ nu o pute primi. Așa fiindă, d-le prefectă, de și d-v. nu puteți refuza să contractare, în vederea însă a simplicității sătănului nostru, sun­teți obligată a veghia a nu se esploata buna lui credință, și a ’lă lumina asupra valorei îngagiamentului ce ic. p. Ministru, Mihălescu. Bestbelulü în Asia LUPTA DE LA KARS. Criticii militari naționali și stră­ini,­­Ace Globul din Londra, dis­cută pe întrecute acestă cestiune: Pentru ce Muhtar-pașa, care pân’a­­cum condusese campania ațâță de bine, a încercată uă așa de mare învingere? Dacă trebuie să crede că telegramele sosite din Tiflis, rațiu­nea acestui desastru nu este greu de găsită. Sosirea unor­ întăriri ruse numerose a produsă cu încelulă uă diferință enormă de forțe, așa în­câtă marele duce a putută să în­tindă linia sea de bătaiă pene ce­a înconjurată pe Turci și i-a pusă în­­tr’uă stare disperată. Ca să resiste la acestă pericolu, Muktar-pașa fu silită a slăbi cen­trală săă de bătaiă și a-și întinde pre multă liniele sale pentru sigu­­ranța armatei în facța unui inamică atâtă de superioră în numără. In momentul­ cândă începu luptă, ge­neralnia otomană pricepu greșela ce făcuse, deja era pre târestă pentru a concentra corpurile răspândite. Ge­­neralul­ Lazaroff îi înconjurase deja aripa stângă și marele duce, profi­­tândă de acestă avantagiă, aruncase colonele sale de atacă în contra cen­trului. Greșala capitală a lui Muh­­tar-pașa în acesta împrejurare con­sistă în a nu fi luată precauțiunile obicinuite pentru a-și asigura retra­gerea spre Kars în casuță de ne­reușită. Distanța ce desparte posițiunea ce ocupă de Kars, este așa de mică în­câtă nu’i era greu să rădice câte­va întăriri în totă lungul­ liniei pro­babile a retragerii sale. Putemă chiară să ne întrebămă dacá n’ară fi pu­tută să se retragă jîndată ce­a pu­tută să’și de sema despre imensa mărire a forțelor­ inamicului, cari nu mai erau în proporțiune cu ale sale. Póte că n’a avută cunoscință d’acésta. mărire, servițiulă ederorilor, fiindă cam rea organisată în armata turcă, sau succesele anteriore l’aă făcută se crezá că Rușii nu mă voră putea goni din întăririle de la Ala­­dja-Dagh și de la Yagin.­­.......- -ana». -----------­ JULES GRÉVY. Journal des Débats se bucură de succesulă candidaturei fostului pre­ședinte al­ Camerii, în alegerile de la 14 Octobre, în al­ 9-lea arondis­­mentă din Paris, arondismentă care a trimisă pe d. Thiers în tote le­gisl­a­turele: „Dându voturile loră d-lui Grévy, ale­gătorii au clisă curată că persona însem­nată, care a fostă cu atâta onore, și prin alegerea tuturoră partiteloră, omulă Parla­mentului, ară­tată să devină omulă Fran­ciei și ală Republicei, cândă împrejurări de Constăuțiune ară fi date.“ Estragemă din acestă articolă câte­va linii cari descriă într’ună modă viu figura austeră a d-lui J. Grévy : „Suntă treî­ rjeci de ani de cândă Fran­cia cunosce pe d. Grévy. Fără a fi din aceia cari daă năvală cu scomptă la glo­ria, elă, chiară din ântâia­­­i — lucru rară în tote țările și mai cu sumă în a nostră, — a dobândită autoritate. Chiară la înce­­putul­ vieței sale publice, s’a recunoscută într’ânsulă două calități cari de ordinară pară a se esclude una pe alta: voescă a­­ fice caracterulă și totă vă dată ceva ne­personală și înaltă care arată și însemnăză pe omenii apți de a guverna pe alții în­­tr'uă țără liberă și supt­ună regiună par­lamentară. D. Grévy este unul­ din aces­

Next