Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-27
ANULU DOUE-pECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIUEI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardii. 20 BANI ESEMPLARULU. SERYICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 6 Noembre. — Rușii au atacată Dumineca trecută posițiunile lui Muktar-pașa din rada Erzerumului. Ei aru fi reînvuitu atacuru și ieri. Resultatulu acestoră doue lupte n’a fostă încă publicată. Viena, 6 Noembre. — Camera deputaților. — Respundendă la uă interpelare, ministrul de comerciă dice că ’ndată cea aflată că raidurile destinate României fuseseră confiscate ’n Ungaria, guvernulă s’a grăbită a face demersuri pe lângă guvernul ungară, care creduse că aceste railuri era o contrabandă de resbelă. Dup’ună certificată produsă de guvernul din Bucuresci, care constata că railurile în cestiune erau destinate pentru drumurile de-seră române, guvernul ungară n’a mai pusă pedecî la libera lor r espectare. Guvernul a făcută pe lâng’acesta demersuri asupra soluțiunii ce trebuie a se da cestiunii d’a se sei dd că railurile suntă contrabandă de resbelă. Paris, 6 Noembre. — Combinațiunea ministeriale Pouyer-Quertier nereușindă ieriseră, cabinetul de Broglie-Fourtou se va presinta probabile mâne înaintea Camerelor, pentru a susține politica și actele administrațiunii sale. Paris, 6 Noembre.—Uă ’ntrunire de deputați din drepta, care s’a ținută ieriaotărîtă a interveni pe lângă mareșalulă pentru a lă îngagia la uă politică de resistență. Acesta intervenire trebuie se se facă astăzi. Paris, 6 Noembre.— Se confirmă că ministerul actuale remâne. Numeroși senatori și deputați și diverse grupe de conservatori s’au dusă la Elisées dup’améțí. Constantinopole, 6 Noembre.— Se țină în tote dilele consilie de miniștri. In partea despre Șipka și Rasgrad e liniște. Nu s’a publicată nici vă scrie în privința lui Șefket și Muktar-pașa, fiarele turcescî (ficu că Mehemet-Ali, comandantele Brzegovinei ș’ală Novibazarului, a sosită la Sofia. Censulă va lua și comanda trupelor concentrate la Sofia și la Orkhania. Constantinopole, 6 Noembre.—Nu s’a publicată nici oă noutate asupra resultatului atacurilor îndreptate Duminecă și Luni de către Ruși, asupra posițiunilor lui Muktar-pașa din fada Erzerumului. Aceste doue lupte ară fi fostă sângerose. Bogot, 6 Noembre. — Nu este exadă că d. baronă d’Oubril, ambasadorele Rusiei la Berlin, ar fi fostă chiemată la cvartia rul generale imperiale. Frățești, 6 Noembre. — S’anuneță aici sosirea apropiată a unui mare numeră de lucrători italiani, pentru a activa lucrările liniei Zimnicea. Kiustenge, 5 Noembre. — Oficialii superiori atașați la corpul generalelui Zimmermann, au închiriază tóte locuințele, tote colibele, chiară tote bordeiele disponibile. El se instaleza ca cum ară ava de gândă se petrecă iarna aci. D’aci se deduce că, în partea acesta, campania e sfîrșită. Prețulă nutrimenteloră ș’ală altoră obiecte de primă necesitate s’a mărită în proporțiuni considerabile. In zilele din urmă, uină detașamentă de cavaleria rusescă a făcută să recunoscere pene la două sate bulgare forte apropiate de Silistra. Locuitorii au venită înaintea trupelor și preoții le-au oferită pâne și sare, îndată casă ce se retraseră Rușii, sosiră Cercheșiî Tarei care supuseră pe locuitori la cele mai odiose tratamente, apoi se retraseră după ce jăfuiră și deteră focă la tote casele. lați. 6 Noembre. — Cu tote că garda a sosită acum mai totă pe o teatrul de resbelă, numerose detașamente rusescî din diferite arme urmeză a intra necontenită în România, îndreptându-se spre Dunăre. Paris. 7 Noembre.—Mareșalul de Mac-Mahon, primindu ieri pe delegații senatorilor ș’ai deputaților din drepta, le-a dată ună răspunsă forte categorică, implicând hotărîrea nestrămutată d’a nu demisiona. Paris, 7 Noembre.—La Senată și la Camera deputaților, nu s’a întâmplată nici ună incidinte. D. Jules Grévy a fostă alesă președinte provisoriu al Camerei. Nu se scie încă ceotărîrî s’aă luată de către stânge. Partitele s’observă. Constantinopole. 7 Noembre.—Navele neutre din marea de Azov ară fi autorisate în curăndă de către Portă d’a eși din porturile ruseșcî ș’a se duce în Arhipelag cu condițiune d’a ’și vinde încărcătura la Constantinopole, dăcă sunt încărcate cu cereale. fiarele turcescî anunciâ că Muktar-pașa organiseză cu activitate apărarea Erzerumului, că’ a și primită ajutore și că cetatea e bine întărită și îndestulă de aprovisionată. Noutăți de la Orkhania nu sunt, cele venite din alte punte sunt neînsemnătore. Londra, 7 Noembre. — fiarele engleze publică on telegramă din Constantinopole cu data de la 6, anunciând că Muktarpașa a părăsită posițiunea de la Beinbogen, lângă Erzerura, pe care o ocupară Rușii. O altă telegramă spune că locuitorii din Erzerum nu primescă ca Muktar-pașa să susțină ună asediu în acelă locă, pentru că l’ară vătăma bombardarea. Ei părăsescă cetatea și fugă la Bayburt. Lupta de luni s’a terminată prin fugă completă din partea Turcilor. AGENȚIA RUSA Telegrama R. S. I. Marele duce Nicolae. Bogota, 25 Octobre. — In naptea de la 23 spre 21, generarele Skobelev a dusă oă parte din trupele săle asupra posițiunii de la estrema ante-gardei la stânga satului Brestowitza și a rădicată întăriri și baterie, carină deschisă asupra Turcilor, mă facă neașteptată în salve. Inimiculă a răspunsă slabă. Totuși, împușcătura s’a animată cândă detașamentul nostru de voluntari a atacată pe neașteptate locuințele Turcilor, cari ne ’mpedeeaă, s’au omorîtă cu baioneta. Turcii deferă alarma și trebuiră să’și arate forțele și posițiunile. Pe la amădă, totulă se liniștise. Grenadirii din gardă aă pătrunsă la 21 Octobre prin Komarow pănă la Djurilow, pe drumul Wratzeî, aă bătută uă parte din Cerchesî, aă luată 100 care, 370 capete de vită, 400 berbeci. Ună dragonă a fostă rănită. Ulanii au ocupată drumulă de la Rahova la Vidin ș’aă tăiată linia telegrafică între Rahova și Lom-Palanka. La 24, aă făcută să recunoscere la Rahova, s’aă constatată că acestă puntă evitărită și ocupată de 1.500 ómeni de infanteriă cu 3 tunuri. Oă parte din trupele turcescî s’a retrasă de la Rahova la Lom-Palanka. Poporațiunea turcă fuge. Pe drumul Sofiei, detașamentul colonelului Cerevin a ocupată Petreven și întăririle Zamșnitz. Redacțiunea și Administrațiinea strada Domnei 14 JOUI, VINERI 27, 28 OCTOBRE 1877. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală: unui anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. In districte: unii anu 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; un lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrului 15 lei. A se adresei: IN ROMANIA, la administrațiunea diamlul. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancieuue comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 16 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. 27 BRUMARELU- 8 BRUMARU. Arătarămă mai de-ună-țl în resumat, cum apreciază situațiunea României corespondințele din Berlin ale cjiarului oficioșii Corespondința politică din Viena. Astăzi punemă în vederea publicabil testul anumitei corespondințe : „Că Rusia nu pretinde ancesări de provincie în Europa s’a pronunciat cu plină autoritate atâtă la Berlin câtă și la Petersburg încă cu multu mai ’nainte de ținerea conferințelor e din 1876, și acum, cândă e mai multă decâtă probabilă că România va ieși din resbelă ca Stată independinte la Dunărea de jos, nici că mai pote fi vorba despre astăfel de cuceriri. Prin urmare e ună lucru zadarnică de a răspândi din cândă în cândă asemene îngrijiri și temeri. Principele Carol și principesa Elisabeta, prin atitudinea ce o observă în aceste timpuri critice, se bucură de simpatii forte mari în cercurile cele mai înalte de aici. Asemene și disposițiunile militare ale principelui Carol, împreună cu atitudinea armatei române, ș’au atrasă deplina recunoscință a cercurilor de aici. România a dovedită că scie să se bată, și încă cu succes, pentru independința ce o pretinde, și astăfelă a dată puternice probe despre puterea iei de viață. In orice întâmplare este în interesulă Europei d’a crea acestei țări oă nouă posițiune, care să îndrepte egoismulăamenilor săi de partite asupra altor lucruri mai folositore decâtă suntă necontenitele lor asforțări după domnie.“ Der Osten din Viena răspunde la aceste relevări în următorulă modă : „Ultimele espresiuni din acesta corespondință inspirată de d. Bismarck sunt îndreptate la adresa aceloră influențe și intrige englese, maghiare și turcesci, cari în acestă moment a dat năvală asupra ministerului Brătianu, cu scapă, ca, pe cândă armata combate pe câmpul de onore, în același timp, să smulgă domnia în interesul vrăjmașilor conjurați ai naționalității române.“ Ziarele din Viena și Pesta, anume Deutsche Zeitung și Pesti Napló, spună că proiectul„ condițiunilor de pace, publicată și de noi mai de ună(ri, a fostă dată de corespondintele din Bucuresci ală ziarului germană Vosische Zeitung, care publicându’lă, Agenția Havas l’a răspândită apoi prin foile francese. Aceste fundă credemă d’ajunsă pentru astăzi celoră cari în sinceritate aă criticată și critică cu amară acțiunea guvernului, trece mă nainte. A făcută și face orecare scomptă, neisbutirea negoțiăriloră despre tratatul de comerciă austro-germană. Acesta neî nțelegere a făcută și face ună neajunsă Austro-Ungariei și din causa că nu s’a putută face încă înțelegere între ceste din urmă în privința uniunii duaniare și comerciale. Suntă doi ani de cândă urmeză negoțiarea între Viena și Pesta, și nu s’aă învoită pén’acum, și timpul ă s’a scurtată, căci cu finele anului se sfîrșesce și vechia loră uniune duaniară. Ne ’nțelegerea între guvernele Germană și Austro-Ungară a făcută scomotă, fiindă că unii au bănuită că ea ară proveni din cause politice ară nu numai comerciale. Neînțelegerea între guvernele din Viena și din Pesta a făcută scomotă, pentru că interesele comerciale jicnite potă jicni și interesele politice. Timpul scurtându-se, se crede că Ungurii voră înțelege pericolele la cari s’ară espune jicnindă interesele Austriei, și că celă puțină voră primi, pette una alta, uă tarifă de vamă autonomă. Gândă suntă ne ’nțelegeri între State, celă mai bună sistemă este tarifa autonomă, căci numai astăfelă interesele suntă mai puțină lovite, și se dă timpă pentru negoțiări cari se ’nlăture pedicele, comerciale seci politice, cari oprescă pentru câtă va timpă între unele State în ehiniarea unui tratată de comerciă. Consiliulă ce’să dămă Unguriloră, îlă dămă și guvernului nostru,—deși aci cestiunea este întru tote cu multă mai mică—deci, precum însînuiescă unele «fiare, vr’unulă din guvernele străine s’ară lăsa sĕ se ’mpedice de ’nrîurirea cestiunii israelite, rea înțelesă și cu putere sploatată de unii, pentru a ’nchiria cu noiuă definitivă convențiune comerciale, în conformitate cu cea provisorie ce este în vigore. Ca să cunoscu cineva bine ideiele și scopurile unei partite politice, se caute s’o prindă atunci cândă ea vorbesce numai despre principii, atunci când își trage lopețile și-și lasă luntrea în mersul apei. Partita care o represintă la noi Pressa, se suspendă, se ucise ea însăși, mai îndată cu căderea ministerului Catargi. Peste câtăva timpă reapăru, îase prin schimbare la față. Ea declarâ atunci că represintă centru. Declarându-se centru (burta, cumă (Jicea) Francesii) n’a bine-voită a spune și ce are în pântece, adică dacá este centru dreptă sed centru stângă. Diarulă Timpulă a ’ntrebată-o îndată ce voiesce, cine este, elă abătută-o binișiară pe burtă; dară răspunsurile au fostă îngânate, sunetulă burtei a fostă ș’a rămasa secă. Nu ne mestecarămă delocă în acastă certă de familie, dară observarămă mersulă acestui centru, pentru că este ’n interesulă publică, se se scie ce este, ce cugetă și ce ară voi a face fiecare partită. Fără să intrămă în desbaterea principiiloră,— căci nu de asemenea studii seă lupte se intereseză astăzi națiunea—‘ puserămă supt ochii publicului dovezile necontestabile, că centru de la Pressa, este a<] d’uă opiniune, mâne de alta, și că uneori în aceiași primă Bucuresci, putea găsi cineva totă ce i-ară fi pe placă. Nu mestecați în același articolă osebite opiniuni: «Jiserămă onorabililoră noștri confrați, pentru cari avemă osebite considerațiuni. Nu susțineți cândă una, cândă alta, nu mestecați astfel, lucrurile încâtă să se pote presupune că faceți astfelă ca să puteți fice> după împrejurări, c’ați fostă pentru sâă contra oricării idei, oricării acțiuni ș’a oricării neacțiuni. Ca să nu fimă bănuiți, ca să nu ne bănuimă noi ânșine, că póte nu suntemă în stare d’a aprețui, bine și dreptă, linia de conduită a celoră cari se credă datoria d’a ne combate cu ori ce preță, puserămă supt ochii publicului, și âncă faciă în facă, linie cu linie, mai tate argumentele celoră de la Pressa, pentru și contra actelor guvernului în cestiunea cea mare a resbelului. Cu modulă acesta fiecare putea să se judece prin elă ânsuși, satisfacerea ce deteriă Pressei fiindă cu prisasă deplină, restulă privesce pe cititorii, pe judecătorii, pe suveranii noștrii. Aceste fise, se renimă acum la cealaltă parte, asupra căreia suntemă datori sé ne ’ncercămă adese d’a face lumină, asupra ideieloră partitei de la Pressa, culc^e>«min^ $iserămă mai susă, numai după cele ce spune ea însăși, chiară când ă face simple aprobări, simple teorii politice. Vorbindă despre cele ce s’aă făcută în Francia, de la 16 Mai și pân’acum, Pressa a susținută guvernală de Broglie și Fortou. Se scie de toți că acestă guvernă a fostă susținută în Francia numai de către Bonapartiștî și de către cei din centru dreptă. Se scie de toți că Bonapartiștii l’au susținută numai pentru ca să sugrume națiunea în alegeri, ca se puta astăferă se restabilesca imperială. Se scie de toți că centru dreptă l’a susținută pentru ca, siluinduse alegerile, se putá se strecóre restabilirea monarhiei legitime. Pressa de la noi, n’avea aci în jocă interesele personale ale partitei sale. Ea nu se putea interesa de acele alegeri decâtă numai din puntură de vedere ală principiiloră. Déca dată Pressa a fostă cu centru dreptă din Francia, ea reprezintă la noi centrală dreptă, și ’n acestă casă Timpul ă avea curentă cândă o bătea pe burtă (Jicendu’l: — Spune ce ai acolo ? Ce represinți tu fără ai voștri! ? Daci a fostă cu Bonapartiștii, atunci ea declară că principiul ă iei este d’a impune națiuniloră prin strângă guvernulă ce ele nu ’să voiescă. Pressa scia, ca tota lumea , că bărbații cei mai emininți ai Franciei erau în contra guvernului de la 16 Mai; și cu tote aceste, cu 6 zile înaintea alegerilor de la 4 Octobre, ea tăise cititorilor- sel : „Toți câți suntă cu mintea liniștită, căți nu s’aprindă de flacăra „unei imaginațiuni febrile, să nu „se hrănescă din vederi destrăbălate; „toți acei cari nu se conducă de o„goismală strâmptuală intereseloră „mai mică numără de interesați, ca „d-nn Ordinaire, Naquet și semenii „acestora, imensa majoritate a națiunii francese, etc., etc.“ Așadară Thiers, Dufaure, Léon Say, Alou, Montalivet, Mignet, Grévy, Léon Renault, Henri Martin etc., etc., etc., toți omenii cei mai însemnați ai Franciei, cu tote ziarele Ca Débats, le Temps, la France etc., etc., și imensa majoritate a națiunii franceze, sunt, după cei de la Pressa, cu mintea nelinișcită, și se hrănescă cu idei febrile, destrăbălate, etc., etc., și nu mai rămâne, după dumnelorb, bărbați de Stată serioși, maturi și neegoiști, de câtă d-nii Roucher, Cassagniac și cei de la Figaro, cari, în unire cu d-nii Catargi și Nicolaidi, se sugrume națiunea în alegeri, séd se mârgă chiară pân’a face să lovire de Stată, „în casuță, crudă pentru Francia, cândă sectarii radicalismului, acolo, ca și ’n orice țară, „ară putéree și să pună mâna pe „frânele guvernului.“ 1) In numeralii de Mercuri, Pressa, se silesce se iese din vultarea în 1). Pressa de la 2 (14) Octobre.