Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)

1877-10-27

ANULU DOUE-pECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIUEI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardii. 20 BANI ESEMPLARULU. SERYICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 6 Noembre. — Rușii au atacată Dumineca trecută posițiunile lui Muktar-pașa din rada Erzerumului. Ei aru fi reînvuitu atacuru și ieri. Resultatulu a­­cestoră doue lupte n’a fostă încă publi­cată. Viena, 6 Noembre. — Camera deputați­­lor­. — Respundendă la uă interpelare, ministrul­ de comerciă dice că ’ndată ce­­a aflată că raidurile destinate României fuseseră confiscate ’n Ungaria, guvernulă s’a grăbită a face demersuri pe lângă gu­vernul­ ungară, care creduse că aceste rai­­luri era o contrabandă de resbelă. Dup’ună certificată produsă de guvernul­ din Bucu­­resci, care constata că railurile în cestiune erau destinate pentru drumurile­ de-seră ro­mâne, guvernul­ ungară n’a mai pusă pe­­decî la libera lor r espectare. Guvernul­ a făcută pe lâng’acesta demersuri asupra soluțiunii ce trebuie a se da cestiunii d’a se sei dd că railurile suntă contrabandă de resbelă. Paris, 6 Noembre. — Combinațiunea mi­nisteriale Pouyer-Quertier nereușindă ieri­seră, cabinetul­ de Broglie-Fourtou se va presinta probabile mâne înaintea Camere­­lor, pentru a susține politica și actele ad­­ministrațiunii sale. Paris, 6 Noembre.—Uă ’ntrunire de de­putați din drepta, care s’a ținută ieri­­a­otărîtă a interveni pe lângă mareșalulă pentru a­ lă îngagia la uă politică de re­­sistență. Acesta intervenire trebuie se se facă astăzi. Paris, 6 Noembre.— Se confirmă că mi­­nisterul­ actuale remâne. Numeroși sena­tori și deputați și diverse grupe de con­servatori s’au dusă la Elisées dup’améț­í. Constantinopole, 6 Noembre.— Se țină în tote dilele consilie de miniștri. In partea despre Șipka și Rasgrad e li­niște. Nu s’a publicată nici vă scrie în privința lui Șefket și Muktar-pașa, fiarele turcescî (ficu că Mehemet-Ali, comandantele Brzegovinei ș’ală Novibaza­­rului, a sosită la Sofia. Censulă va lua și comanda trupelor­ concentrate la Sofia și la Orkhania. Constantinopole, 6 Noembre.—Nu s’a pu­blicată nici oă noutate asupra resultatului atacurilor­ îndreptate Duminecă și Luni de către Ruși, asupra posițiunilor­ lui Muk­tar-pașa din fad­a Erzerumului. Aceste doue lupte ară fi fostă sângerose. Bogot, 6 Noembre. — Nu este exad­ă că d. baronă d’Oubril, ambasadorele Rusiei la Berlin, ar­ fi fostă chiemată la cvartia rul­ generale imperiale. Frățești, 6 Noembre. — S’anuneță aici sosirea apropiată a unui mare numeră de lucrători italiani, pentru a activa lucrările liniei Zimnicea. Kiustenge, 5 Noembre. — Oficialii su­periori atașați la corpul­ generalelui Zim­mermann, au închiriază tóte locuințele, tote colibele, chiară tote bordeiele dispo­nibile. El se instaleza ca cum ară ava de gândă se petrecă iarna aci. D’aci se de­duce că, în partea acesta, campania e sfîr­­șită. Prețulă nutrimenteloră ș’ală altoră obiecte de primă necesitate s’a mărită în proporțiuni considerabile. In zilele din urmă, uină detașamentă de cavaleria rusescă a făcută să recunoscere pene la două sate bulgare forte apropiate de Silistra. Locuitorii au venită înaintea trupelor­ și preoții le-au oferită pâne și sare, îndată casă ce se retraseră Rușii, sosiră Cercheșiî Tarei care supuseră pe lo­cuitori la cele mai odiose tratamente, a­­poi se retraseră după ce jăfuiră și deteră focă la tote casele. lați. 6 Noembre. — Cu tote că garda a sosită acum mai totă pe o teatrul­ de res­belă, numerose detașamente rusescî din diferite arme urmeză a intra necontenită în România, îndreptând­u-se spre Dunăre. Paris. 7 Noembre.—Mareșalul­ de Mac-Mahon, primindu ieri pe delegații senatori­­lor­ ș’ai deputaților­ din drepta, le-a dată ună răspunsă forte categorică, implicând h­otărîrea nestrămutată d’a nu demisiona. Paris, 7 Noembre.—La Senată și la Ca­mera deputaților­, nu s’a întâmplată nici ună incidinte. D. Jules Grévy a fostă a­­lesă președinte provisoriu al­ Camerei. Nu se scie încă ce­otărîrî s’aă luată de către stânge. Partitele s’observă. Constantinopole. 7 Noembre.—Navele neu­tre din marea de Azov ară fi autorisate în curăndă de către Portă d’a eși din por­turile ruseșcî ș’a se duce în Ar­hipelag cu condițiune d’a ’și vinde încărcătura la Con­stantinopole, dăcă sunt­ încărcate cu ce­reale. fiarele turcescî anunciâ că Muktar-pașa organiseză cu activitate apărarea Erzeru­­mului, că’ a și primită ajutore și că ceta­tea e bine întărită și în­destulă de apro­­visionată. Noutăți de la Orkhania nu sunt­, cele venite din alte punte sunt­ neînsemnătore. Londra, 7 Noembre. — fiarele engleze publică on telegramă din Constantinopole cu data de la 6, anunciând­ că Muktar­­pașa a părăsită posițiunea de la Beinbo­­gen, lângă Erzerura, pe care o ocupară Rușii. O­ altă telegramă spune că locuitorii din Erzerum nu primescă ca Muktar-pașa să susțină ună asediu în acelă locă, pen­tru că l’ară vătăma bombardarea. Ei pără­­sescă cetatea și fugă la Bayburt. Lupta de luni s’a terminată prin fugă completă din partea Turcilor­. AGENȚIA RUSA Telegrama R. S. I. Marele duce Nicolae. Bogota, 25 Octobre. — In naptea de la 23 spre 21, generarele Skobelev a dusă oă parte din trupele săle asupra posițiunii de la estrema ante-gardei la stânga satu­lui Brestowitza și a rădicată întăriri și ba­­­terie, cari­nă deschisă asupra Turcilor, m­ă facă neașteptată în salve. Inimiculă a răspunsă slabă. Totuși, împușcătura s’a a­­nimată cândă detașamentul­ nostru de vo­luntari a atacată pe neașteptate locuințele Turcilor­, cari ne ’mpedeeaă, s’au omorîtă cu baioneta. Turcii deferă alarma și tre­­buiră să’și arate forțele și posițiunile. Pe la amădă, totulă se liniștise. Grenadirii din gardă aă pătrunsă la 21 Octobre prin Komarow pănă la Djurilow, pe drumul­ Wratzeî, aă bătută uă parte din Cerchesî, aă luată 100 care, 370 capete de vită, 400 berbeci. Ună dragonă a fostă rănită. Ulanii au ocupată drumulă de la Ra­hova la Vidin ș’aă tăiată linia telegrafică între Rahova și Lom­-Palanka. La 24, aă făcută să recunoscere la Ra­hova, s’aă constatată că acestă puntă e­vită­­rită și ocupată de 1.500 ómeni de infan­­teriă cu 3 tunuri. Oă parte din trupele turcescî s’a re­trasă de la Rahova la Lom-Palanka. Popo­­rațiunea turcă fuge. Pe drumul­ Sofiei, detașamentul­ colo­nelului Cerevin a ocupată Petreven și în­tăririle Zamșnitz. Redacțiunea și Ad­ministrațiinea strada Domnei 14 JOUI, VINERI 27, 28 OCTOBRE 1877. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală: unui anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. In districte: unii anu 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; un lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrului 15 lei. A se adresei: IN ROMANIA, la administrațiunea diamlul. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancieuue comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 16 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. 27 BRUMARELU- 8 BRUMARU. Arătarămă mai de-ună-ț­l în re­­sumat, cum apreciază situațiunea României corespond­ințele din Berlin ale cj­iar­ului oficioșii Corespondința politică din Viena. Astăzi punem­ă în vederea publi­cabil testul a­numitei corespondințe : „Că Rusia nu pretinde ancesări de provincie în Europa s’a pronun­­ciat­ cu plină autoritate atâtă la Berlin câtă și la Petersburg încă cu multu mai ’nainte de ținerea conferințelor e­ din 1876, și acum, cândă e mai multă de­câtă proba­bilă că România va ieși din resbelă ca Stată independinte la Dunărea de jos­, nici că mai pote fi vorba despre astă­fel­ de cuceriri. Prin ur­mare e ună lucru zadarnică de a răs­pândi din cândă în cândă asemene îngrijiri și temeri. Principele Carol și principesa Elisabeta, prin atitudi­nea ce o observă în aceste timpuri critice, se bucură de simpatii forte mari în cercurile cele mai înalte de aici. Asemene și disposițiunile mi­litare ale principelui Carol, împre­ună cu atitudinea armatei române, ș’au atrasă deplina recunoscință a cercurilor­ de aici. România a dove­dită că scie să se bată, și încă cu suc­ces­­, pentru independința ce o pre­tinde, și astă­felă a dată puternice probe despre puterea iei de viață. In ori­ce întâmplare este în interesulă Europei d’a crea ace­stei țări oă nouă posițiune, care să îndrepte e­­goismulă­amenilor­ săi de partite a­­supra altor­ lucruri mai folositore de­câtă suntă necontenitele lor a­sforțări după domnie.“ Der Osten din Viena răspunde la aceste relevări în următorulă modă : „Ultimele espresiuni din acesta corespondință inspirată de d. Bis­marck sunt­ îndreptate la adresa a­­celoră influențe și intrige englese, maghiare și turcesci, cari în acestă moment a dat năvală asupra minis­terului Brătianu, cu scapă, ca, pe cândă armata combate pe câmpul­ de onore, în același timp, să smul­gă domnia în interesul­ vrăjmași­­lor­ conjurați ai naționalității ro­mâne.“ Z­­iar­ele din Viena și Pesta, anu­me Deutsche Zeitung și Pesti Napló, spună că proiectul„ condițiunilor­ de pace, publicată și de noi mai de ună­(ri, a fostă dată de corespondin­­tele din Bucuresci ală­­ ziarului ger­mană Vosische Zeitung, care publicân­­du’lă, Agenția Havas l’a răspândită a­­poi prin foile francese. Aceste fundă credemă d’ajunsă pentru astăzi celoră cari în sinceri­tate aă criticată și critică cu a­­mară acțiunea guvernului, trece mă nainte. A făcută și face ore­care scomptă, neisbutirea negoțiăriloră despre tra­­tatul­ de comerciă austro-germană. Acesta neî nțelegere a făcută și face ună neajunsă Austro-Ungariei și din causa că nu s’a putută face încă înțelegere între ceste din ur­mă în privința uniunii duaniare și comerciale. Suntă do­i ani de cândă urmeză negoțiarea între Viena și Pesta, și nu s’aă învoită pén’acum, și tim­­pul ă s’a scurtată, căci cu finele a­­nului se sfîrșesce și vechia loră u­­niune duaniară. Ne ’nțelegerea între guvernele Ger­mană și Austro-Ungară a făcută scomotă, fiindă că unii au bănuită că ea ară proveni din cause politice ară nu numai comerciale. Ne­înțelegerea între guvernele din Viena și din Pesta a făcută scomotă, pentru că interesele comerciale jic­nite potă jicni și interesele poli­tice. Timpul­ scurtându-se, se crede că Ungurii voră înțelege pericolele la cari s’ară espune jicnindă interesele Austriei, și că celă puțină voră primi, pette una alta, uă tarifă de vamă autonomă. Gândă suntă ne ’nțelegeri între State, celă mai bună sistemă este tarifa autonomă, căci numai astă­felă interesele suntă mai pu­țină lovite, și se dă timpă pentru negoțiări cari se ’nlăture pedicele, comerciale seci politice, cari oprescă pentru câtă­ va timpă între unele State în ehiniarea unui tratată de co­merciă. Consiliulă ce’să dămă Unguriloră, îlă dămă și guvernului nostru,—de­și aci cestiunea este întru tote cu multă mai mică—deci, precum însînuiescă unele «fiare, vr’unulă din guvernele străine s’ară lăsa sĕ se ’mpedice de ’nrîurirea cestiunii israelite, rea în­­țelesă și cu putere sploatată de unii, pentru a ’nchiria cu noi­uă defini­tivă convențiune comerciale, în con­formitate cu cea provisorie ce este în vigore. Ca să cunoscu cine­va bine ideiele și scopurile unei partite politice­, se caute s’o prindă atunci cândă ea vorbesce numai despre principii, a­­tunci când­ își trage lopețile și-și lasă luntrea în mersul­ apei. Partita care o represintă la noi Pressa, se suspendă, se ucise ea în­­săși, mai îndată cu căderea ministe­rului Catargi. Peste câtă­va timpă reapăru, îase prin schimbare la față. Ea dec­larâ atunci că represintă centru. Declarându-se centru (burta, cumă (Jicea) Francesii) n’a bine-voită a spune și ce are în pântece, adică dacá este centru dreptă sed centru stângă. Diarulă Timpulă a ’ntrebată-o în­dată ce voiesce, cine este, elă abă­tută-o binișiară pe burtă; dară răs­punsurile au fostă îngânate, sune­­tulă burtei a fostă ș’a rămasa secă. Nu ne mestecarămă de­locă în a­­castă certă de familie, dară obser­­varămă mersulă acestui centru, pentru că este ’n interesulă publică, se se scie ce este, ce cugetă și ce ară voi a face fie­care partită. Fără să intrămă în desbaterea principiiloră,— căci nu de asemenea studii seă lupte se intereseză astăzi națiunea—‘ puserămă supt ochii pu­blicului dovezile necontestabile, că centru de la Pressa, este a<]­ d’uă o­­piniune, mâne de alta, și că une­ori în aceiași primă Bucuresci, putea găsi cine­va totă ce i-ară fi pe placă. Nu mestecați în același articolă osebite opiniuni: «Jiserămă onorabili­­loră noștri confrați, pentru cari a­­vemă osebite considerați­uni. Nu susțineți cândă una, cândă alta, nu mestecați ast­fel, lucrurile în­câtă să se pote presupune că faceți ast­felă ca să puteți­­ fice> după îm­prejurări, c’ați fostă pentru sâă con­tra ori­cării idei, ori­cării acțiuni ș’a ori­cării neacțiuni. Ca să nu fimă bănuiți, ca să nu ne bănuimă noi ânșine, că póte nu suntemă în stare d’a aprețui, bine și dreptă, linia de conduită a celoră cari se credă datoria d’a ne combate cu ori­ ce preță, puserămă supt ochii publicului, și âncă faciă în fac­ă, li­nie cu linie, mai tate argumentele celoră de la Pressa, pentru și contra actelor­ guvernului în cestiunea cea mare a resbelului. Cu modulă acesta fie­care putea să se judece prin elă ânsuși, satisfacerea ce deter­iă Pres­sei fiindă cu prisasă deplină, restulă privesce pe cititorii, pe judecătorii, pe suveranii noștrii. Aceste­­ fise, se renimă acum la cea­l­altă parte, asupra căreia sun­temă datori sé ne ’ncercămă adese d’a face lumină, asupra ideieloră par­titei de la Pressa, culc^e­­­>«min^ $ise­­rămă mai susă, numai după cele ce spune ea însăși, chiară când ă face simple aprob­ări, simple teorii po­litice. Vorbindă despre cele ce s’aă fă­cută în Francia, de la 16 Mai­ și pân’acum, Pressa a susținută guver­nală de Broglie și Fortou. Se scie de toți că acestă guvernă a fostă susținută în Francia numai de către Bonapartiștî și de către cei din centru dreptă. Se scie de toți că Bonapartiștii l’au susținută numai pentru ca să sugrume națiunea în alegeri, ca se puta astă­feră se restabilesca impe­­rială. Se scie de toți că centru dreptă l’a susținută pentru ca, siluinduse a­­legerile, se putá se strecóre restabi­lirea monarh­iei legitime. Pressa de la noi, n’avea aci în jocă interesele personale ale partitei sale. Ea nu se putea interesa de acele alegeri de­câtă numai din puntură de ve­dere ală principiiloră. Déca dată Pressa a fostă cu cen­tru dreptă din Francia, ea reprezintă la noi centrală dreptă, și ’n acestă casă Timpul ă avea curentă cândă o bătea pe burtă (Jicendu’l: — Spune ce ai acolo ? Ce repre­­sinți tu fără ai voștri! ? Daci a fostă cu Bonapartiștii, a­­tunci ea dec­lară că principiul ă iei este d’a impune națiuniloră prin strângă guvernulă ce ele nu ’să voiescă. Pressa scia, ca tota lumea , că bărbații cei mai emininți ai Fran­ciei erau în contra guvernului de la 16 Mai­; și cu tote aceste, cu 6­­ zile înaintea alegerilor­ de la 4 Oc­­tobre, ea tăise cititorilor- sel : „Toți câți suntă cu mintea liniș­tită, căți nu s’aprindă de flacăra „unei imaginațiuni febrile, s­ă nu „se hrănescă din vederi destrăbălate; „toți acei cari nu se conducă de o­­„goismală strâmptu­ală intereseloră „m­ai mică numără de interesați, ca „d-nn­ Ordinaire, Naquet și semenii „acestora, imensa majoritate a na­țiunii francese, etc., etc.“ Așa­dară Thiers, Dufaure, Léon Say, Alou, Montalivet, Mignet, Grévy, Léon Renault, Henri Martin etc., etc., etc., toți omenii cei mai însem­nați ai Franciei, cu tote­­ ziarele Ca Débats, le Temps, la France etc., etc., și imensa majoritate a națiunii fran­ceze, sunt­, după cei de la Pressa, cu mintea nelinișcită, și se hrănescă cu idei febrile, destrăbălate, etc., etc., și nu mai răm­âne, după dumnelorb, bărbați de Stată serioși, maturi și neegoiști, de câtă d-nii Roucher, Cas­­sagniac și cei de la Figaro, cari, în unire cu d-nii Catargi și Nicolaidi, se sugrume națiunea în alegeri, séd se mârgă chiară pân’a face să lo­vire de Stată, „în casuță, crudă pen­­­tru Francia, cândă sectarii radica­lismului, acolo, ca și ’n ori­ce țară, „ară puté­ree și să pună mâna pe „frânele guvernului.“ 1) In numeralii de Mercuri, Pressa, se silesce se iese din vultarea în 1). Pressa de la 2 (14) Octobre.

Next