Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)
1878-01-15
esssiess^ssisssssa Ion Grigore, chamatü la serviciul timporală, generală de brigadă de la 1862, Iuliu 15, în funcțiunea de comandantă al divisiei II teritoriale militară. Sunt înălțați la gradul de colonelă, pe ziua de 1 Decembre 1877. Pilotă Constantină, din 1-iulă regimentă de dorobanți, locot.-colonelă de la 1871, ianuarie 9, în corpul de stată majoră, după legea cadrelor; Mărculescu George, comandantă al regimentului 2 de infanterie de linie, funcție remasă vacantă prin înaintarea colonelului Angelescu George; Berendei Anton, din regimentul 6 de dorobanți, în corpură de stată majoră, după legea cadrelor; Argiu Ion, în corpură de stată majoră; Măldărescu George, comandantă al regimentului 4 de infanterie; Gorjan Augustă, comandantă ală regimentului 3 de dorobanți; Pastia Mihailă, locot.-colonelă de la 1873, Mariță 9, din regimentul 3 de artilerie, în corpul de stată majoră, și se numesce inspectorăală tuturoră stabilimentelor de artilerie; maiorulă Lahovari Iacobă, din corpul de stată majoră, este înaintată la gradul de locotenentă colonelă. Sunt înaintați în gradul de maiori: Nicolae Spiridon, în ală 4-lea regimentă infanterie de linie; Tudorache Ilie, din divisiunea pompierilor; Bucuresci, în ală 5-lea regimentă de dorobanți, ală 2-lea batalionă Vlașca; Papazolu Dimitrie în ală 4-lea regimentă infanterie de linie; Fălcoianu Mihailă, din compania gendarmî București, în ală 7-lea regimentă de dorobanți, prin înaintarea maiorului Bibică Vasile Roșetă. Boteză Panaită, din regimentul a 13 de dorobanți, în ală 2-lea batalion de dorobanți Suceva, în locul maiorului Ion Nicolae, cădută mortă în lupta de la 7 Septembre; Pruncu Constantin, din ală 5-lea regimentă de mnte, în ală 10-lea regimentă de dorobanți, 1 iulă batalion; Putna, în locul maiorului Șanțu George, căiută mortă în lupta de la 30 Augustă; Algia Mihailă, în regimentulă 1-1ă de artilerie; Ursanu Vasile, în corpul flotilei, la vacanța ce este în acelă corpă, prin înaintarea maiorului Murgescu Ion. Funcțiunea de intendență generală, creată cu ocasiunea mobilisărei armatei, se suprimă, deorece după uă espreziență de mai multe luni, s’aprobază că cu acesta funcțiune în loc d’a se aduce uă înlesnire serviciului, s’a creată din contră complicațiuni și dificultăți mai mari în administrațiunea armatei. D. Rădulescu Dimitrie, guardă de artilerie clasa II, este înaintată la guardă de clasa I, la direcțiunea arsenalului armatei. Mihăilenu Toma, guardă de artileria clasa III, la direcțiunea Protechniei și Corlătescu George, la direcția arsenalului armatei sunt înaintați la guardi clasa II. Căpitanul, în demisie Glogovenu Alesandru, aflată în acestă posițiune de la 1872 Septembre 23, este reprimită în armată cu gradulă și vechimea cea avută în timpul demisionării sale, la vacanța ce este în regimentul 2 de artilerie prin înaintarea căpitanului Algiu. Monitorul de astăzi publică următorele decrete: Sunt înălțați la gradul de locotenentă-colonelă: Șișman Ștefan, în al 8-lea regimentă de dorobanți, și Ion Grigorie, comandantă al regimentului 10 de dorobanți, Bender Joseph, ajutoră al șefului regimentului 7 de călărași, Răsu Mihail, adjutoră ală șefului regimentului 5 de călărași. D. Văcărescu Teodor este înaintată la gradul de maioră în milițiile călări, pe ziua de 1 Ianuarie 1878, pentru a recompensa serviciele făcute în luptele succedate în Bulgaria, ca atașată la marele cuartieră. Căpitanul Mauu Ion este înaintată la gradul de maioră în al 3-lea regimentă de călărași, după legea cadrelor. Suptlocotenentele Lupu Alesandru, din batalionulă de geată, este înaintată la gradul de căpitană în corpul de stată-majoră. Suptlocotenentulă Ghica Emil este înaintată la gradul de locotenentă la vacanța ce este în regimentul de milițiaî călări, escadronulă din a 4-a divisie teritorială. Amu anulită pe mulți dintre d-vostră că ară avea de gândă se propună ca Adunarea se facă uă adresă de condolență către Camera italiană. Dacă împărtășiți acestă ideie, ve rogă să vă pronunțați decă voiți ca adresa se se facă de biărcă sau deuă comisiune specială. Voci. Biuroulă. Adunarea în unanimitate decide a se trimite uă adresă de condolență Camerei italiane. I. Președinte. D. ministru de esternă ne comunică că Duminecă se va face la Mitropolie ună Requiem, în urma încetării din viață a regelui Italiei, unde sunt invitate tóte corpurile statului, și prin urmare suntă încredințată că și d-vostră veți asista. Voci. Da, da. Se acordă concediu d-loră N. Furculescu, A. Teriachiu, F. Milescu, N. Guran și AM. Șendrea. Se declară vacantă colegială IV de Putna, fiindăcă d. Pruncu a primită uă funcțiune salariată. Se comunică Adunării adresa d-lui ministru al afacerilor străine prin care rugă pe d-nii deputați a asista la Requiem ce este a se celebra la mitropolia pentru odihna sufletului repausatului Rege al Italiei Victor Emanuel. Adunarea se aftă de acesta. Se comunică Adunării adresa comisiunii financiare pe lângă care se înainte dă procesulă-verbală încheiată de comisiunea financiară la 31 Decembre 1877 relativă la însărcinarea dată de Adunare de a îndeplini formalitatea prevăzută la art. 98 al legii comptabilității generale a statului. Adunarea se aftă de acesta. Se comunică Adunării adresa d-lui ministru de financie pe lângă care înainteză procesulă verbală închiriată de consiliul de administrațiune ală casei de depuneri la 31 Decembre 1877 pentru constatarea situațiunii operațiuniloră disei case. Adunarea se actă. Se comunică Adunării petițiunile locuitorilor din comunele Bătescu, Vâlcelele, Grădiștea, Gologanu, Boldu, Gradiștea-de- Jos, Domnița, Ștubeiă, Sălciora, Obidiți, Macrina și Dara, judecială Râmniculă-Sărată, relative la rechisițiuni de care, D. N. Fleva, cere urgința asupra acestei petițiuni. Argința s’admite. D. ministru de culte și instrucțiune publică prezintă Adunării următorele proiecte de lege : I. Pentru clasificarea personalului serviciului penitenciară centrale. II. Pentru deschiderea unui credită estraordinară de lei 10,000,000 necesară pentru plata lucrăriloră ce se voră esecuta pe linia Proiesei-Predelă în cursula anului 1878; pentru înființarea de nouă tase în comuna Curtea-de-Argeșă; pentru desființarea taselor asupra metrilor liniari de la fațadele proprietăților din Iași; pentru modificarea taxei ce se percepe asupra prețului vânzării vitelor în comuna Fălticeni. D. C. Bobeica anunciă d-lui ministru de interne uă interpelare asupra dării în întreprindere a acceseloră urbi Botoșani, cândă s’ară fi călcată legea comptabilității. D. G. Hasnai (Jic) că e autorizată din partea d-lui Nicu Pilat, întreprimjetorul aceloră scrise,jja declara că d-sea este gata se renunde la acestă contractă, déea s’ară dovedi că oferta d-săle a adusă pagubă comunei. D. C. Bobeica. Se se ieactă de acesta. 1). T. Bagdat cere a i-se răspunde la interpelarea a cea anunțată asupra luării de rechizițiune a careloră cu boi. D. ministru cultelor răspunde că d-sea și a primită comunicare unei asemeni interpelări; d-sea adauge că nu e regulamentară a adresată asemenea interpelare întregului ministeră. Dacă interpelarea s’a comunicată d-lui ministru de interne, d-sea va putea veni mâine sau celă puțină pommâne se răspundă. Déca ense nu va putea veni, să fiă sicură d. deputată că săăeă sea ună altă colegă ală meă va răspunde în loculă d-lui ministru de interne. D. T. Bagdat. Tocmai acesta voiescă și că. La ordinea dilei este raportulă comisiunei financiare pentru deschiderea unui credită de 150.000 lei pentru plata lucrărilor de apărare ce suntă a se face pe linia drumului de seră Ploescu-Predeal. D. P. Buescu, raportorul comisiunei financiare, dă citire raportului și proiectului de lege prin care se deschide pe sema ministerului lucrărilor publice ună credită de 1. 150.000 pentru lucrări de apărare pe linia Ploesci-Predeal. D. N. Fleva cere amânarea discnsiunii pentru efore, trei cicre, până când se va tipări și se va distribui proiectul d-loră deputați D. P. Buescu răspunde că Adunarea a votă uă transacțiune; în acea transacțiune se dice că lucrările de întreținere se voră plăti de ministeră. Ce se dice adi prin acestă cerere? Se dice că să dămă ceia ce se cere pentru costulă aceloră lucrări de întreținere. Mulțumiți-vă că se cere numai 150,000 lei; va veni mă timpii cândă pentru aceste lucrări nu voră ajunge milione. Celă puțină acum de adi penămâne vomă trece cu oă sumă mai mică. Mulțumiți-vă că adi dați numai 150,000 lei. Nu puteți face altă felă, pentru că suntă lucrări de acele de întreținere ale celoră nenorocite pereuri cari nu țină de câtă vă săptămână, și peste uă săptămână dispară. Așa déra trebue să vă conformați legea votate de d-vostră, dândă aprobarea d-vostră pentru suma ce vi se cere. Parte din suma cerută s’a întrebuințată deja în lucrări de întreținere făcute în tomna anului trecută. Aceste lucrări de întreținere au să mai continue, și prin urmare pentru facerea acestora se dă acestă sumă. Vedeți dară, că lucrulă este forte simplu, și nu scă ce amu fi putută dice mai multă decâtă atâtă. Câtă despre ceia ce a lisă d. Fleva, că lucrarea acesta n’a trecută prin secțiuni, apoi mă miră că i-a scăpată d sele din vedere că uă asemenea lucrare nu trece prin secțiuni, ci se trăiite d’a dreptur ă la comisiunea financiară. D. Ministru lucrărilor publice, P. S. Aurelian. D-loră, cestiunea este forte simplă! D-vostră ați votată ca, până la terminarea resbelului, lucrările efectuate de Crawley și compania să fie întreținute, și în vederea acestei întrețineri a lucrărilor determinate ați votată oă sumă de două milione. Basată pe acestă votă, ministerulă a dată ordine în tomna trecută de a se face aceste lucrări de întreținere, carită și începută și asceptămă ună comptă exactă de situațiunea lucrărilor. La 30 Decembre espirată, d. Crawley esecutase lucări în valore de peste 130,000 franci, și acei bani ’i dați în socotela sumei de două milione ce au votată. Suma ce vi se cere acum este numai uă acomtă. De va fi nevoie încă de alte lucrări, veți mai da bani până la concurența sumei pe care ați votată-o. Nu v’amă cerută suma de 2 milione, ci v’amă cerută uă sumă multă mai mică și acesta pentru că amă socotită că este mai bine să vă ceremu credite pentru fiecare lucrare de întreținere, de câtă să sumă în blocu. D. A. Sihlenu, vorbindă în cestiune de regulamentă,zice că ® să e călcată, căci proiectulă de faclă nu s’a trimisă la secțiuni, ș’apoi susține și d-sea amânarea D. Ministru de culte și instrucțiune publică răspunde d-lui Sihleau, explicândă regulamentulă. Se pune la voiă propunerea de amânare și se respinge. D. I. Codrescu, în desbaterea generale, întrebă dăcă s’am început a se face acele lucrări neapărată trebuitóre, séu s’a lăsată ca ele să se încăpă chiară acum în timpul iernei? Și în acestă casă nu semnă ce feră de lucrări de apărare se voră pute face într’ună timpă ușa puțină propice ca iarna. Déca s’aă începută lucrările așa de târziiă și numai pentru minima sumă de 150 mii franci, care încă nu s’a cheltuită totă, întrebă: crede d. ministru că aceste lucrări oferă destulă garanțiă că la primăvără le vomă mai găsi pe valea Prahovei ? Credă, d-loră, că și Camera și țara întregă e setofă d’a sei ce se face cu aceste lucrări; căci ună capitală de 11 milione de franci nu e puțină lucru a se perde; și declară că voi fi satisfăcută decă d. ministru ne va spune că lucrările acestea sunt suficiente. D. Ministru lucrărilor publice. Pentru explicările privitore la începerea lucrărilor d, credă că predecesorele meu, d. Docan, este mai competente a vi le da, căci d-sea era ministru pe acelă timpă. D. I. Docan. Răspunderea pentru votulă dată de d-vostră în Iunia me privesce pe mine. Sciți discusiunea ce s’a făcută atunci și me prinde mirarea că astăii se mai face din noă discusiune pentru acești 150,000 lei acordați deja de d-vostră în suma de două milióne pe cari ați votată-o atunci. Déca ministrulă a venită astăzi din nou să ve ceră acești bani este pentru că voiesce să vedea socotela rendă cu rândă de modulă cum se cheltuiesce acestă sumă de două milione. Nimeni nu a prevedutu că resbelulă, în ceia ce privesce pe România, se va deschide așa încâtă se nune fi aflată în putință de a prevedea mai din vreme mijlacele de a susține acestă resbelă, așa încâtă tote mijlacele de cald pute dispune țara s’aă dată atunci pentru armată, lăsându-se la uă parte întreținerea și reparațiunea drumului de seră Ploiesci-Predeală. Vă declară că, pe câtă amă fostă că la ministeră, până la finitură lui Iulțiu, nu s’a făcută prin cunoscinU mea nici uă vărsare de bani pentru întreținerea acestui dram”. D. P. S. Aurelianu ministrul lucrărilor publice. D-soră deputați, în privința întrebării d-lui Codrescu, răspundă că lucrările sunt făcute după statele inginerilor noștri însărcinați cu acestă lucrare și, daca nu s’aă putută cheltui aceste 2 milione, este că nu suntă lucrări pentru acestă sumă. Suntă lucrări de tuneluri cari se potă face și în timpul iernei, și în fine, daca se póte strica ceva din causa ploilor, celor mari sau altoră împrejurări, acesta póte scăpa și prevederilor mele și înginerilor noștri. Inginerii au fostă de părere să facemă cutare lucrare, și că amă dată ordină să se facă pentru că ingineră suntă omeni competing. D. R. Maniu. Ințelegă că resbelulăa împedicată de a se întrebuința acestă sumă pentru lucrările la cari ea era destinată pentru întreținerea liniei Ploiesci-Predeală, ânsă așă voi să scră déca d. ministru ală lucrărilor publice a avută celă puțină îngrijirea să vădă care este starea aceloră lucrări, începândă de la Iumă i până cândă este a se pune în lucrare întreținerea loră pentru ca să vădă d-sea până la ce punctă suntă degradate și până la ce sumă va fi trebuință a se da pentru întreținerea loră ? Acesta ași voi să scră. D. P. Buescu. D-lorit, acesta sumă de 150 mii lei, după cum am spusă adineaori, sporită încă cu ouă milionă două, va fi uă sumă aruncată în vântă. Acestă iută ferată începândă de la Câmpina în susă este uă ilusiune. Bă eramă faciă acolo cândă se făceaă reparațiunile și nu seă déca voră fi mai esistândă în momentul de faciă. Lucrările nu s’aă începută nici pe cândă era d. Docan la ministeră, nici în Septembre, ci abia pe la începutul lui Octobre, și nu credă că va mai exista ceva din aceste lucrări. D. ministru de lucrări publice . Ve declară că m’amă ocupată și cuască starea lucrăriloră forte bine, și, daca voiți, ve potă aduce oă situațiune exactă de tóte lucrările ce s’aă făcută. Ceia ce ânsă ve rogă este se credeți că ministerul nu póte să scre de că va ajunge două milione, sau deca va trebui mai multă sau mai puțină. Ceia ce ve potă spune este că, cu câtă vomă face mai multe lucrări de apărare, cu atâta deteriorările voră fi mai mici. D. Em. Costinescu. D-loră, amă avută ocasiune se visiteză aceste lucrări nu într’ună puntă său două, ciape totă linia, de la Pioiescî pene la Bredeală. Și eu care seamă veutü, și soă pe unde suntă făcute, și pe unde nu suntă, nu mé miră ,că s’a făcută lucrări de apărare pentru uă valore așa de mică; iată pentru ce nu ie mică : concesionarii, cândă, au construită acestă liniă, au avută în vedere să evite lucrarea pereuriloră, și au făcută pretutindeni lucrări cari n’aveau trebuință de pereuri. Astuferă cea mai mare parte din aceste lucrări sunt făcute afară din albia propriu zisă a Prahovei, cândă pe malură stângă, cândă pe malură dreptă ; Din lucrările cari nu se trece prin matca Prahovei nu suntă âncă făcute. De aceia lucrările esistente n’au mare trebuință de apărare, și numai cândă rambleurile forte mari, forte însemnate, ce voră trece prin albia Prahovei, voră fi făcute, numai atuncea lucrările de apărare voră costa forte multă. E că, încă vă dată, de ce nu mă miră că se cere numai 150,000 fr. Speră asemenea că în primăvară nu vomă avea mari perderi de constatată, nu pentru că traseul ă ară fi perfectă, nu pentru că linia, cădată terminată, întreținerea nu va costa forte multă, ci numai pentru cuventură că lucrările espuse directă curentului Prahovei încă nu s'au făcută. Disensiunea fiindă închisă, se pune la votă luarea în considerare a proiectului de lege și se primeșee cu 49 voturi contra 13. Articolele 1 și 2 se adoptă fără disensiune. Se pune la votă proiectul de lege în totală și se primesee cu 55 voturi contra 7. Ședința se rădică la 4 ore, și Camera trece în secțiuni. mamă, spre a alege ună senatore în locul d-lui Lascar Catargi demisionată, și celelalte două în ziua de 25 Ianuarie, spre a împlini prin noul alegeri vacanțele rămase în Senată în urma numirii d-soră Diaconovici și Caramanlâu ca prefecți. PENTRU CAMERA Colegiile I din județele Tutova, Iași, Romanați, Bolgrad și Covurlui sunt convocate pentru ziua de 23 ianuarie spre a alege câte ună deputată în locurile rămase vacante prin optarea d-lui C. Bozianu pentru Senată, prin demisiunea d-lui Cozadini, prin încetarea din viață a d-lui Berendeiă și prin numirea d-lor Paruseff și N. Catargi în funcțiuni d’ale Statului. Colegiile II din județele Bacău și Buzău sunt convocate, celă d’ântâiu în ziua de 23 Ianuarie, spre a alege ună deputată la vacanța declarată în urma invalidării alegerii d-lui N. Morțun , celă d’ală douilea la 25, spre a îndeplini vacanța lăsată în Adunare prin numirea d-lui Ferechide într’uă funcțiune salariată de Stată. Colegiile III din Cahul și Ilfov sunt convocate pentru ziua de 25 Ianuarie, spre a alege, celă d’ântâiă ună deputată în loculă d-lui Leonida Stere, demisionară, eră celălaltă, două deputați, în loculă d-lui Eugeniu Stătescu, care a optată pentru Senată, și ală d-lui Eugeniu Carada, a cărui alegere a fostă invalidată. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Vineri, 13 Ianuarie, 1878. Ședința se deschide la 2 ore după amerji supt președința d-lui C. A. Rosetti, fiind presințî 73 d-in deputați. Se urmeză uă mică desbatere asupra contestării rădicate că Adunarea n’ar fi în numără, dără nu cere nici ună d. deputată ună noă apelă. Incidintele se închide. D. Președinte. D-soră deputați, ați aflată toți de mortea regelui Italiei și ați suferită toți de perderea acestui rege care ’și a pusă în pericolă coronarea pentru a face unitatea Italiei și a menține libertățile publice înscrise în Constituțiunea țării sale. Aplause. ROMANULU, 15 IANUARIU, 1878 Convocarea colegieloru vacante. PENTRU SENATU Colegiulu I din județele Nemțu, Sucéva și Bolgrad suntu convocate, cele d’ântâiă pentru ziua de 28 sa re: Reproducemă următorele serii, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedintce : Aflămă că armata română, care împresură Vidinul, a atacată ierimăsară de supt zidurile acestei cetăți, întărită cu trei redute și, după uă luptă crâncenă, d luată cu asaltă sătulă și redutele. Ea aă respinsă pe Turci în cetate, luîndu-le, între altele, cinci tunuri și prisonieri. Servițiulă telegrafică ale Agenției Havas. Viena, 25 Ianuarie.—Un telegramă din Pera, cu data de 24, adresată ziarului Fremdenblatt zice că garnisona turcăscă din Galipoli întăreșc o sătulă Bulakkioi, situată spre mădănopte și care domină drumul de la Keșan. La palatul de la Dolma-Bakçe se facă pregătiri pentru a transporta pe Murad la Brussa, în casab cândă Sultanulă și guvernul ară părăsi orașul. Direcțiunea generală a archivelor Satului. A eșită de supt presă și se va pune peste puțină în vânzare prima serie a publicațiunilor Istorico-Filologic, ale direcțiunii generale a archivelor Statului, supt titlul de : Cuvinte din Bătrâni. — Liba Română vorbită între anii 1550—1600, studiu paleografică și linguistică de B. P. Hasdeu, cu un introducere asupra importanței și direcțiunei șciințifice a filologiei române de celebrulă linguistă germană Hugo Schuchardt. Acestă volumă, aprópe 400 pagine în mare, cuprinde, afară de introducerea generală: I. Treîdecî și trei texturi, cu cercetări introductive și vaste adnotațiuni istorice, paleografice, economice, juridice, linguistice etc. II. Ună glosară documentară dintre anii 1535-1592. III. Ună specimenă de dicționară etimologică ală limbei române pe basa unui vocabulară manuscrisă de la 1600. IV. Șase indici analitice. V. Vr’vă cinci-deci de facsimile de pe portrete manuscrise, iscăliture, peceți, semne pe hârtie, etc., etc. Cursă de limba francesă. Fiindă solicitată de mai mulți părinți, anunță că voiă deschide ună cursă practică de limba franceză, care va ține de la 1 la Februarie la 1 in Iulie, spre a fi continuată de la 1 iu Septembre încolo, îndată ce voră avea 20 de inscripțiuni. Prețulă va fi 12 fr. pe lună. Voră fi date trei secțiuni pe septemână, într-ună locală în centrul orașului. Cursulă e pentru școlari între 7—15 ani, cari n’aă începută, săă abia au începută studiele limbei francese. 7|Déca vină cereri de la școlari mai înaintați, se va organisa ună altă cursă în dată ce voră fi 20 de inscripțiuni. B. Florescu,