Romanulu, iulie 1878 (Anul 22)

1878-07-31

­­ANULU DQUE­PECI ȘT DOÜI VOLESTE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Artieolele nepublicate se arád. 20 BAM BSEMP1A RULÜ / Redacțiunea și Ad­ministrațiu­nea strada Domnei 14 LUNI, MARȚI 31 IULIU, 1 AUGUSTU 1878. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. * In Capitală și districte: una and 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue da l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleick­­markt. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMLPARE LU BLIPIII­ POPI 31 CUPTORU. DUBIu­ C&M. 12 AUGUSTU. Reacțiunea ne procură, plăcuta o­­casiune de a face cu uă patru două lovituri. Pe de­uă parte ea chiama m­ereu vendeta națiunii asupra guvernului actuală și a partidei ce era repre­­sintă, arătându’l tratatulu de la Berlin și strigându: cee ce art fft­­cutü radicalii din România. Pe de altă parte ea acasă guver­­nului că n’a intrată la învoiela cu Rusia, că n’a încheiată un fi tra­tată cu dânsa; că nu s’a folosită de situațiunea delicată și anevoia sa în care s’a aflată Rusia spre a dobândi, pe calea unoră negocieri particulare, condițiuni mai favorabile pentru ța­ră, de­cât și cele coprinse în trata­­tul­ de la Berlin. In privirea acestei de a doua a­­cusări ne am­i fi de ajunsu pate să amintimu că serioșii și consecinții adversari ai partidei naționale și liberale acusați nu de mulții cu mare învierșunare pe guvernă că nego­­ciază în secretă cu Rusia; că vinde Rusiei interesele țărei; că tote pro­testările oficiale în contra preten­­siuniloru Rusiei nu suntfi de­cât fi uă comedie, căci în realitate gu­­vernul ei este pe deplină înțeleșii pe supt mână cu Rusia, și că Basara­bia este sacrificată de densul st­âncă de la Li­vădi­a. Astăzi seriasa și reala oposițiune face înső­uă crimă guvernului și partidei naționale că n’au­ comisă ceia ce le imputa mai nainte totut ca uă crimă. Dară să trecemii peste acésta nouă dovada de seriositate și de bună credință, și se răspundemü totut de uă dată ambelor fr­aculări: că radi­calii cu guvernul ă­torii au­ făcuții tratatulu de la Berlin; că culpabili sunt­ radicalii și guvernulii lorii pentru că n’au tratată de-a drep­­tulă cu Rusia. Aci venimț la compararea între ceia ce tratatulü de la Berlin dă Serbiei și Muntenegrului și ceia ce el îi dă României. Muntenegrului și Serbia au­ făcută tocmai ceia ce oposițiunea de la noi <zice acum că trebuia să facă Ro­mânia. Muntenegrulft și Serbia n’au a­­vută radicali la putere. Muntenegrulft și Serbia au­ tra­­tată și s’afi învoiții în tote cu Rusia. Ce profită a fi trasă aceste două state din acesta situațiune ? Mai ântâiii ele n’au­ foștii admise a ’și pleda causa naintea Congre­sului. Lucrulfi era naturalii : din mo­­mentul ft ce ele erau înțelese cu Ru­sia, nu mai aveau­ ce căuta naintea Congresului; puterile n’aveau­ de­câtă a se înțelege la rândulii loră cu Ru­sia, care era pe deplinii înțelesă cu dănsele. Pentru acestă cuvăntă ne­greșită nici unului din plenipoten­țiari n’a rădicată vocea spre a cere ca represintanții Serbiei și al Munte­negrului să fîă chiămați naintea Congresului, ca să arate dorințele țăriloră­lorii. Déca și România ară fi tratată și s’ară fi Înțeleșii cu Rusia, nu mai Încape ni doaie­ á că și în privire ’I totö asta­ felit s’ar fi fi urmată. A­­tunci sé se mai fi văzuții strigătele și țipetele oposițiunii! Atunci acu­­sări de trădare! Atunci incriminări de vendere de țară ! Și de bună semn atunci aceste strigăte ar fi fi avuții mare resuneții în sînului na­țiunii. Nu trebuie să uităm și că repre­­sintanții României au­ foștii admiși în Congresul, în urma unei moțiuni propusă de lordulii Salisbury, mo­țiune îndelungă discutată și cu vioi­ciune combătută de plenipotențiarii Rusiei și chiar și de principele de Bismark. Numai după ce acesta mo­țiune, susținută cu energie de mar­­chizulii de Salisbury, care cu acestă ocasiune a făcută spirituala obser­­vațiune că, „déca s’a admisă Grecia, care cere a ’și anesa pământuri stră­ine, este celui mai puțină drept și a se admite și România, care nu cere de­cât și a păstra pământuri ce ’i aparțină“, numai după ce acesta moțiune, $K­emft, a fost„ sprijinită și de Francia, Italia, Austro-Unga­­ria și Turcia, cele­l­alte două puteri n’afi mai facutat împotrivire, și de­legații României aui fost­ admiși. Ei bine, daca represintanții Ro­mâniei, în locul de a sosi la Berlin ca protestatari,­­ar fi fi sosiții ca înțe­leși în tote și pe deplină cu Rusia, mai rădica are marchizulfi de Salis­bury vocea în favorea admiterii loru în Congresul ? Este vâdu­fi că nu. Este asemenea vădu­it că n’am fi fi foștii priviți de­cât fi ca nesce unealte supuse în mâ­na Rusiei și că puterile occidentale, departe de a ne fi susținută, ne-ar fi fi retezat și cât și ar fi fi putută mai multă din ceia ce am fi fi dobândiții­­ prin ruvoinla cu Rusia, spre a slăbi astft­fel și vă unealtă periculosit. Așa s’a întâmplații eroicului Muntenegru, așa s’a întâmplată Serbiei; ambele state au­ perdutat că mare parte din avantagiele date foră prin tratatulu de la San-Stefano; și de bună sema Rusia n'ar fi fi făcuții casus beli din menținerea avantagielorii nóstre, du­pă cum n’a putută face din ale consângenilor fi­iei Muntenegrului și Serbia. E că unde ne-am­i fi dusă, fără nici uă îndouiéla, uă înțelegere și unii tratată încheiată cu Rusia mai ’na­inte de întrunirea Congresului. Să veni­mă acum și la tratatulu făcuții la Berlin numai și numai de trădătorii de radicali din România. Acești­ tratatu, strigă oposițiunea prin organulu­ iei principalii, nu ne dă nici măcar și independința. „Art. 48 din tratatulu de la Ber­lin, trice Pressa, ne ridică indepen­dința și autonomia comercială, și art. 57 ne iubesce ânsăși suverani­tatea teritorială, dând fi străinilor și dreptulii de a face lucrări pe teri­­toriulu nostru, fără consimțimântuiui și participarea nóstru. „Însăși jurisdicțiunea consular­ă tratatulu din Berlin cată s’o reînvi­­eze, și consideră ca în vigore ve­­chiele drepturi și privilegiuri ale con­­sulilor și, dându-ne numai autoritatea de a încheia, cu părțile interesate, convențiuni, pentru a regula acesta cestiune.“ „Acéstá se numesce a fi indepen­ denta și de sine stătătorii!!“ esclamă totul Pressa în alții mumâr ft. Ca să ne convinge mo­déca prin­cipalului organit alfi oposițiunii are soft nu dreptate, se vedem fi mai ân­­tâift ce <fica articolele în cestiune. Articolul 1t 48­­ Jice: „Nici unii drepta de transitu nu va fi percepuții în România asupra mărfurilorii ce trecui prin Principate.“ Organulii oposițiunii, legându-se de aceștii articole, nu probăză de cât si adânca sea ignoranță despre dreptulii internaționalii, In starea de înaintare în care a ajunsu as­tăzi, și despre cestiunile vamale. Afle organulii conducătorii alci o­­posițiunii că astăzii nu se mai per­­cepui drepturi de transitu în tota Eu­ropa; rasele de transitü sunt și cu drepții cuvântă privite de sciință ca barbare și unice; astăzi mărfurile nu mai plătescfc în Europa rase vamale de­câtfi numai în țara de destina­­țiune. Afle asemene iluștrii conducători ai oposițiunii că în România*1 nu se percepe nici să tasă de transiti. Prin urmare articolulut 48 alfI tra­tatului nu desființeză nimicii și nu atinge nici unii drepții esistentii. Cine ejice că acestii articole „ne ră­dică independința și autonomia co­re1i“, rostesce min';'— be late și seci­ apsice de ori-ce se­riositate. Puterile aui pusă în tratată dis­­posițiunea de la articolulft 48 și pentru Serbia, și pentru Munte­negru, și pentru Turcia, negreșiții numai ca să garanție în favorea industriei țerilor și civilisate, de­ore­­ce unele state din Oriunte au­ per­cepută pând ieri și unele percepți încă și astățil rase de transitü. Negreșitii oposițiunea nu va mer­ge cu seriositatea până a susține că tot­i radicalii din România au­ pus șt în tratată disposițiunea de la art. 48 și pentru Serbia, și pentru Mun­tenegru și pentru Turcia. Toții atâții de seriese sunt și de­­clamațiunile oposițiunii și asupra art. 57, și asupra juridicțiunii con­sulare, în ceia ce privesce pe Ro­mânia. Cu totul și alta­ felu este însă în ceia ce privesce pe Serbia, unde ju­­ridicțiunea consulară se mănține în­­ termeni preciși, și în ceia ce pri­­­­vesce pe Muntenegru, unde și ju­­ridicțiunea consulară se menține, și suveranitatea teritorială este greu­ atinsă, prin dreptul și dații Austro-­­ Ungariei de a face poliție pe teri­­­­toriulii muntenegrean­t. In numărul 11 viitorii vom fi urma analiza acestorai interesante și im­portante punte. In Estramadura (Spania), s’a ivită un bandă republicană. Regina Christina e forte rea. Zepce, 8 Augustă.—Ieri, două brigade­­ din a șesea divisiane­ră înaintată pe te­­­­renulă forte muntosă de la Maglay spre Zepce. Inimiculă, arendă șase mii omeni cu patru tunuri, a fost­ respinsă din două posițiuni pe care le ocupa, după ce a fă­cută uă resistență înverșunată.­­ Al­ 27-lea batalion­ de vânători a silită,­­ printr’ună atace în coste, ună batalionă de mizant cu șepte oficialî d’a depune armele. Generarele Filipovici și suita sea aă fostă adesea espușî la foculă inimi­cului. Perderile nóstre suntă jde 58 morți și răniți. T­imiculă a perdută numeroși morți , și 700 prisonierî. Constantinopole, 10 Augustă. — Consi­­liul­ de miniștri s’a ocupată astăzi cu ces­­tiunea bosniacă. Cestiunea elenică e totă în suspensiune. Memorandulă Greciei n’a fostă încă în to­­tală discutată. Despărțimulte de trupe răsescî­ară fi in­trată ierî,în Varna, fără să întâmpine re­­sistență.‘S’aă­trămisă la 18 vase, spre a transporta materialul­.­­ -Londra­ 11 Augustă. — D. Wolff, com­i­sarulă engresă pentru organizarea Rumeliei orientale, va pleca Marți. Paris, 11 Augustă. Le­ Constituț­ionel sus­poleon cu principesa Thyra a Danemarcei Viena, 11 Augustă, — Uă telegramă a comandantelui supremă, datată de la Zepce» 8 Augustă, confirmă strălucita victoria re­purtată la 7 de către trupele austriace a­­supra 6000 insurgenți care aveau patru tu­nuri. Totă poporațiunea mahometană, care locuieșce la mijlo­cii de Doboj, a luată parte la luptă, care a durată de la amen­i pene la șase ore și jumătate, și “care s’a sfîrșită prin respingerea inimicului. Constantinopole, 11 Augustă.—S’asigură într’ună modă positivă că Porta a trimi să ieri ordine energice la Saraievo, în care declară că s’a învoită cu Austria asupra baselor, unei convențiuni și adaogândă că, trupele austriace intrândă ca­­ amice, ori­ce împotrivire n’ară servi la nimică și ară fi periculosă. nesă guvernului înălțime! Sele Principelui României. Schimbul­ instrumenteloră ratificării di­­sului tratată s’a făcută la 3 ale acestei luni între Germania, Austro-Ungaria, Fran­cia, Marea­ Britanie, Italia și Rusia. Câtă despre Sublima Portă, instrumentele sale de ratificare n’au putută fi espediate la timpul dară ambasadorulă Turciei a fostă automată de a declara că Maiestatea Sea Sultanală a ratificată tratatulă, că ea­­ să socotesce valabilă din­­ Ziua de 3 August) curinte, și că schimbulă instrumenteloră turcescă de ratificare se va face în ter­menii de cinci-spre-dece (zile. Supta semnatulă profită de acestă ocasie pentru a reînoui d lui Litéin asigurarea pre deosebitei sale considerațiuni. (Semnată), Radovitz. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 10 Auguste.—Abendpost dice că de la alți 13-lea corpü n’a sosită nici să scrie ulterioră. Ministrul­ Tisza a fost­ a­­lesă cu unanimitate la Sipsi-Szent-György în Transilvania. Paris, 10 Augustă.—Marele duce Con­stantin și mareșalul­ de Mac-Mah­on au schimbată astăzi să visită. Monitorul­ de ieri publică urm­ă­­torea notă diplomatică: Escelența Lea d. de Radovitz, tri­­misfi estraordinarii și ministru ple­nipotențiarii alfi Maiestăței Selelm­­peratorului Germaniei, Rege alft Pru­siei, însărcinații cu politica esteriara, in lipsa Alteței Sale Bismarck și Escelenței !­ri­ncipele de Séle d. de Billon, a comunicații, la 23 Iulist (4 Angliștii) curinte 1878, d-lui G. Vârnav-Litenu, aginte diplomatică alft României, copia autentică a tra­tatului din Berlin. Reproducem și act în traducțiu­­ne, nota oficială prin care ne-a fost fi făcută comunicați­unea aces­tui tratatft . Berlin 4 Augusti­ 1878. Referându-se la nota din 13 Iultă cu­rinte, și conformându-se unei hotărîri a Congresului, supta semnatură Trimisă estra­­ordinară și ministru plenipotențiarii al­ Maiestăței Sale împăratului Germaniei, Re­ge ală Prusiei, are avere de a înainta pe lângă acesta d-luî Literu, aginte diploma­tică ală înălțime! Sele Principelui Româ­niei, uă copie a tratatului de Berlin, cer­tificată ca întocmai cu originalulă, rugân­­du’ă se bine-voiescă a transmite acestă a­­ ­cuparea Bosniei și Brzegovinei. Z­iarele francese primescfă din Ra­­gusa urmatorea telegramă, cu data de 6 Augustă. Sorii din Mostar anundță că Au­­striacii au­ intrat și în acelst oraș și fără resisteință, la 3 Augusti­, înainte de intrarea lerii, aprópe 6000 insurginți musulmani s’afi în­trunită spre a ține consiliet ; el afi ceruții ca armata să S’opuie la in­­trarea Austriacilor ft. Șefii guvernu­lui, opunându-se la acesta, fură toți a fi foștii jefuite și archivele guver­nului distruse. Porta a cerută guvernului au­striacă de a se face u­ anchetă asupra acestorfi fapte. După o­ sorie sosită din Sarajevo, Hagi-Lola a proclamată șeri atulut (legea musulmană) ca singura lege ce trebuie să fie observată de ce­tățeni. The Mor­ning­ Post blameza pe Aus­tria pentru că și-a trimisat trupele în Bosnia, fără să consulte popora­țiunea musulmană și fără plebis­­citai. Cornitele Andrassy,­­vice numit ulft­­ Jiaril, este răspunzătorii pentru cri­mele și grozăviele la care dă foci intrarea trupelorfi austriace în Bos­nia. Pacea Europei e acum asigu­­rată; dérft repausului Austriei e ne­apărată pusu în pericol ft. Uă telegramă din Viena, cu data de 6 Iulift, anuncță că cea mai ma­re parte dintr’uă divisiune austri­acă a fostă îngagiată aprope de Ivasna. Perderile Austriacilorft au­ fost seriase. ț­iarulu turcescu­ Wakit descrie cu următorii termeni situațiunea în Bosnia în ajunului intrării trupelorfi austriace: In țară domnesce uă mare fer­­bere și suntfi tendințe pentru uă turburare a liniștei publice la intra­rea trupelorfi austriace. Uă mișcare de revoltă în Bosnia ar­ pute pro­voca turburări și oă mișcare revo­luționară în Ungaria; de aceia guver­­nulfi procede cu multă reservă. Cabinetulii din Viena a primită ca condițiune a ocupării proviso­­riului și recunoscerea drepturilorfi su­verane ale Sultanului în țările pe care le va ocupa. Faptele și eveni-

Next