Romanulu, iulie 1878 (Anul 22)
1878-07-31
ANULU DQUEPECI ȘT DOÜI VOLESTE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Artieolele nepublicate se arád. 20 BAM BSEMP1A RULÜ / Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 LUNI, MARȚI 31 IULIU, 1 AUGUSTU 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. * In Capitală și districte: una and 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue da l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleickmarkt. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMLPARE LU BLIPIII POPI 31 CUPTORU. DUBIu C&M. 12 AUGUSTU. Reacțiunea ne procură, plăcuta ocasiune de a face cu uă patru două lovituri. Pe deuă parte ea chiama mereu vendeta națiunii asupra guvernului actuală și a partidei ce era represintă, arătându’l tratatulu de la Berlin și strigându: cee ce art fftcutü radicalii din România. Pe de altă parte ea acasă guvernului că n’a intrată la învoiela cu Rusia, că n’a încheiată un fi tratată cu dânsa; că nu s’a folosită de situațiunea delicată și anevoia sa în care s’a aflată Rusia spre a dobândi, pe calea unoră negocieri particulare, condițiuni mai favorabile pentru țară, decât și cele coprinse în tratatul de la Berlin. In privirea acestei de a doua acusări ne ami fi de ajunsu pate să amintimu că serioșii și consecinții adversari ai partidei naționale și liberale acusați nu de mulții cu mare învierșunare pe guvernă că negociază în secretă cu Rusia; că vinde Rusiei interesele țărei; că tote protestările oficiale în contra pretensiuniloru Rusiei nu suntfi decât fi uă comedie, căci în realitate guvernul ei este pe deplină înțeleșii pe supt mână cu Rusia, și că Basarabia este sacrificată de densul stâncă de la Livădia. Astăzi seriasa și reala oposițiune face însőuă crimă guvernului și partidei naționale că n’au comisă ceia ce le imputa mai nainte totut ca uă crimă. Dară să trecemii peste acésta nouă dovada de seriositate și de bună credință, și se răspundemü totut de uă dată ambelor fraculări: că radicalii cu guvernul ătorii au făcuții tratatulu de la Berlin; că culpabili sunt radicalii și guvernulii lorii pentru că n’au tratată de-a dreptulă cu Rusia. Aci venimț la compararea între ceia ce tratatulü de la Berlin dă Serbiei și Muntenegrului și ceia ce el îi dă României. Muntenegrului și Serbia au făcută tocmai ceia ce oposițiunea de la noi <zice acum că trebuia să facă România. Muntenegrulft și Serbia n’au avută radicali la putere. Muntenegrulft și Serbia au tratată și s’afi învoiții în tote cu Rusia. Ce profită a fi trasă aceste două state din acesta situațiune ? Mai ântâiii ele n’au foștii admise a ’și pleda causa naintea Congresului. Lucrulfi era naturalii : din momentul ft ce ele erau înțelese cu Rusia, nu mai aveau ce căuta naintea Congresului; puterile n’aveau decâtă a se înțelege la rândulii loră cu Rusia, care era pe deplinii înțelesă cu dănsele. Pentru acestă cuvăntă negreșită nici unului din plenipotențiari n’a rădicată vocea spre a cere ca represintanții Serbiei și al Muntenegrului să fîă chiămați naintea Congresului, ca să arate dorințele țărilorălorii. Déca și România ară fi tratată și s’ară fi Înțeleșii cu Rusia, nu mai Încape ni doaie á că și în privire ’I totö asta felit s’ar fi fi urmată. Atunci sé se mai fi văzuții strigătele și țipetele oposițiunii! Atunci acusări de trădare! Atunci incriminări de vendere de țară ! Și de bună semn atunci aceste strigăte ar fi fi avuții mare resuneții în sînului națiunii. Nu trebuie să uităm și că represintanții României au foștii admiși în Congresul, în urma unei moțiuni propusă de lordulii Salisbury, moțiune îndelungă discutată și cu vioiciune combătută de plenipotențiarii Rusiei și chiar și de principele de Bismark. Numai după ce acesta moțiune, susținută cu energie de marchizulii de Salisbury, care cu acestă ocasiune a făcută spirituala observațiune că, „déca s’a admisă Grecia, care cere a ’și anesa pământuri străine, este celui mai puțină drept și a se admite și România, care nu cere decât și a păstra pământuri ce ’i aparțină“, numai după ce acesta moțiune, $Kemft, a fost„ sprijinită și de Francia, Italia, Austro-Ungaria și Turcia, celelalte două puteri n’afi mai facutat împotrivire, și delegații României aui fost admiși. Ei bine, daca represintanții României, în locul de a sosi la Berlin ca protestatari,ar fi fi sosiții ca înțeleși în tote și pe deplină cu Rusia, mai rădica are marchizulfi de Salisbury vocea în favorea admiterii loru în Congresul ? Este vâdufi că nu. Este asemenea văduit că n’am fi fi foștii priviți decât fi ca nesce unealte supuse în mâna Rusiei și că puterile occidentale, departe de a ne fi susținută, ne-ar fi fi retezat și cât și ar fi fi putută mai multă din ceia ce am fi fi dobândiții prin ruvoinla cu Rusia, spre a slăbi astftfel și vă unealtă periculosit. Așa s’a întâmplații eroicului Muntenegru, așa s’a întâmplată Serbiei; ambele state au perdutat că mare parte din avantagiele date foră prin tratatulu de la San-Stefano; și de bună sema Rusia n'ar fi fi făcuții casus beli din menținerea avantagielorii nóstre, după cum n’a putută face din ale consângenilor fiiei Muntenegrului și Serbia. E că unde ne-ami fi dusă, fără nici uă îndouiéla, uă înțelegere și unii tratată încheiată cu Rusia mai ’nainte de întrunirea Congresului. Să venimă acum și la tratatulu făcuții la Berlin numai și numai de trădătorii de radicali din România. Acești tratatu, strigă oposițiunea prin organulu iei principalii, nu ne dă nici măcar și independința. „Art. 48 din tratatulu de la Berlin, trice Pressa, ne ridică independința și autonomia comercială, și art. 57 ne iubesce ânsăși suveranitatea teritorială, dând fi străinilor și dreptulii de a face lucrări pe teritoriulu nostru, fără consimțimântuiui și participarea nóstru. „Însăși jurisdicțiunea consulară tratatulu din Berlin cată s’o reînvieze, și consideră ca în vigore vechiele drepturi și privilegiuri ale consulilor și, dându-ne numai autoritatea de a încheia, cu părțile interesate, convențiuni, pentru a regula acesta cestiune.“ „Acéstá se numesce a fi indepen denta și de sine stătătorii!!“ esclamă totul Pressa în alții mumâr ft. Ca să ne convinge modéca principalului organit alfi oposițiunii are soft nu dreptate, se vedem fi mai ântâift ce <fica articolele în cestiune. Articolul 1t 48 Jice: „Nici unii drepta de transitu nu va fi percepuții în România asupra mărfurilorii ce trecui prin Principate.“ Organulii oposițiunii, legându-se de aceștii articole, nu probăză de cât si adânca sea ignoranță despre dreptulii internaționalii, In starea de înaintare în care a ajunsu astăzi, și despre cestiunile vamale. Afle organulii conducătorii alci oposițiunii că astăzii nu se mai percepui drepturi de transitu în tota Europa; rasele de transitü sunt și cu drepții cuvântă privite de sciință ca barbare și unice; astăzi mărfurile nu mai plătescfc în Europa rase vamale decâtfi numai în țara de destinațiune. Afle asemene iluștrii conducători ai oposițiunii că în România*1 nu se percepe nici să tasă de transiti. Prin urmare articolulut 48 alfI tratatului nu desființeză nimicii și nu atinge nici unii drepții esistentii. Cine ejice că acestii articole „ne rădică independința și autonomia core1i“, rostesce min';'— be late și seci apsice de ori-ce seriositate. Puterile aui pusă în tratată disposițiunea de la articolulft 48 și pentru Serbia, și pentru Muntenegru, și pentru Turcia, negreșiții numai ca să garanție în favorea industriei țerilor și civilisate, deorece unele state din Oriunte au percepută pând ieri și unele percepți încă și astățil rase de transitü. Negreșitii oposițiunea nu va merge cu seriositatea până a susține că toti radicalii din România au pus șt în tratată disposițiunea de la art. 48 și pentru Serbia, și pentru Muntenegru și pentru Turcia. Toții atâții de seriese sunt și declamațiunile oposițiunii și asupra art. 57, și asupra juridicțiunii consulare, în ceia ce privesce pe România. Cu totul și alta felu este însă în ceia ce privesce pe Serbia, unde juridicțiunea consulară se mănține în termeni preciși, și în ceia ce privesce pe Muntenegru, unde și juridicțiunea consulară se menține, și suveranitatea teritorială este greu atinsă, prin dreptul și dații Austro- Ungariei de a face poliție pe teritoriulii muntenegreant. In numărul 11 viitorii vom fi urma analiza acestorai interesante și importante punte. In Estramadura (Spania), s’a ivită un bandă republicană. Regina Christina e forte rea. Zepce, 8 Augustă.—Ieri, două brigade din a șesea divisianeră înaintată pe terenulă forte muntosă de la Maglay spre Zepce. Inimiculă, arendă șase mii omeni cu patru tunuri, a fost respinsă din două posițiuni pe care le ocupa, după ce a făcută uă resistență înverșunată. Al 27-lea batalion de vânători a silită, printr’ună atace în coste, ună batalionă de mizant cu șepte oficialî d’a depune armele. Generarele Filipovici și suita sea aă fostă adesea espușî la foculă inimicului. Perderile nóstre suntă jde 58 morți și răniți. Timiculă a perdută numeroși morți , și 700 prisonierî. Constantinopole, 10 Augustă. — Consiliul de miniștri s’a ocupată astăzi cu cestiunea bosniacă. Cestiunea elenică e totă în suspensiune. Memorandulă Greciei n’a fostă încă în totală discutată. Despărțimulte de trupe răsescîară fi intrată ierî,în Varna, fără să întâmpine resistență.‘S’aătrămisă la 18 vase, spre a transporta materialul. -Londra 11 Augustă. — D. Wolff, comisarulă engresă pentru organizarea Rumeliei orientale, va pleca Marți. Paris, 11 Augustă. Le Constituționel suspoleon cu principesa Thyra a Danemarcei Viena, 11 Augustă, — Uă telegramă a comandantelui supremă, datată de la Zepce» 8 Augustă, confirmă strălucita victoria repurtată la 7 de către trupele austriace asupra 6000 insurgenți care aveau patru tunuri. Totă poporațiunea mahometană, care locuieșce la mijlocii de Doboj, a luată parte la luptă, care a durată de la ameni pene la șase ore și jumătate, și “care s’a sfîrșită prin respingerea inimicului. Constantinopole, 11 Augustă.—S’asigură într’ună modă positivă că Porta a trimi să ieri ordine energice la Saraievo, în care declară că s’a învoită cu Austria asupra baselor, unei convențiuni și adaogândă că, trupele austriace intrândă ca amice, orice împotrivire n’ară servi la nimică și ară fi periculosă. nesă guvernului înălțime! Sele Principelui României. Schimbul instrumenteloră ratificării disului tratată s’a făcută la 3 ale acestei luni între Germania, Austro-Ungaria, Francia, Marea Britanie, Italia și Rusia. Câtă despre Sublima Portă, instrumentele sale de ratificare n’au putută fi espediate la timpul dară ambasadorulă Turciei a fostă automată de a declara că Maiestatea Sea Sultanală a ratificată tratatulă, că ea să socotesce valabilă din Ziua de 3 August) curinte, și că schimbulă instrumenteloră turcescă de ratificare se va face în termenii de cinci-spre-dece (zile. Supta semnatulă profită de acestă ocasie pentru a reînoui d lui Litéin asigurarea pre deosebitei sale considerațiuni. (Semnată), Radovitz. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 10 Auguste.—Abendpost dice că de la alți 13-lea corpü n’a sosită nici să scrie ulterioră. Ministrul Tisza a fost alesă cu unanimitate la Sipsi-Szent-György în Transilvania. Paris, 10 Augustă.—Marele duce Constantin și mareșalul de Mac-Mahon au schimbată astăzi să visită. Monitorul de ieri publică următorea notă diplomatică: Escelența Lea d. de Radovitz, trimisfi estraordinarii și ministru plenipotențiarii alfi Maiestăței Selelmperatorului Germaniei, Rege alft Prusiei, însărcinații cu politica esteriara, in lipsa Alteței Sale Bismarck și Escelenței !rincipele de Séle d. de Billon, a comunicații, la 23 Iulist (4 Angliștii) curinte 1878, d-lui G. Vârnav-Litenu, aginte diplomatică alft României, copia autentică a tratatului din Berlin. Reproducem și act în traducțiune, nota oficială prin care ne-a fost fi făcută comunicațiunea acestui tratatft . Berlin 4 Augusti 1878. Referându-se la nota din 13 Iultă curinte, și conformându-se unei hotărîri a Congresului, supta semnatură Trimisă estraordinară și ministru plenipotențiarii al Maiestăței Sale împăratului Germaniei, Rege ală Prusiei, are avere de a înainta pe lângă acesta d-luî Literu, aginte diplomatică ală înălțime! Sele Principelui României, uă copie a tratatului de Berlin, certificată ca întocmai cu originalulă, rugându’ă se bine-voiescă a transmite acestă a cuparea Bosniei și Brzegovinei. Ziarele francese primescfă din Ragusa urmatorea telegramă, cu data de 6 Augustă. Sorii din Mostar anundță că Austriacii au intrat și în acelst oraș și fără resisteință, la 3 Augusti, înainte de intrarea lerii, aprópe 6000 insurginți musulmani s’afi întrunită spre a ține consiliet ; el afi ceruții ca armata să S’opuie la intrarea Austriacilor ft. Șefii guvernului, opunându-se la acesta, fură toți a fi foștii jefuite și archivele guvernului distruse. Porta a cerută guvernului austriacă de a se face u anchetă asupra acestorfi fapte. După o sorie sosită din Sarajevo, Hagi-Lola a proclamată șeri atulut (legea musulmană) ca singura lege ce trebuie să fie observată de cetățeni. The Morning Post blameza pe Austria pentru că și-a trimisat trupele în Bosnia, fără să consulte poporațiunea musulmană și fără plebiscitai. Cornitele Andrassy,vice numit ulft Jiaril, este răspunzătorii pentru crimele și grozăviele la care dă foci intrarea trupelorfi austriace în Bosnia. Pacea Europei e acum asigurată; dérft repausului Austriei e neapărată pusu în pericol ft. Uă telegramă din Viena, cu data de 6 Iulift, anuncță că cea mai mare parte dintr’uă divisiune austriacă a fostă îngagiată aprope de Ivasna. Perderile Austriacilorft au fost seriase. țiarulu turcescu Wakit descrie cu următorii termeni situațiunea în Bosnia în ajunului intrării trupelorfi austriace: In țară domnesce uă mare ferbere și suntfi tendințe pentru uă turburare a liniștei publice la intrarea trupelorfi austriace. Uă mișcare de revoltă în Bosnia ar pute provoca turburări și oă mișcare revoluționară în Ungaria; de aceia guvernulfi procede cu multă reservă. Cabinetulii din Viena a primită ca condițiune a ocupării provisoriului și recunoscerea drepturilorfi suverane ale Sultanului în țările pe care le va ocupa. Faptele și eveni-