Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)
1878-10-14
952 „Nu credu ca Ciprulu se fiă uă caută de cheltuiala pentru Englitera; credu că vom putea în curândă stabili acolo una guvernă care va putea servi de modelă continentului vecină și fiți încredințați că guvernulă va usa de tote drepturile ce’î dă tratatulă, ca s’ajungă la restabilirea ordinei și prosperității în provinciile armeneșci și în tote celelalte, care au fostă până astăzî atâtă de încercare. Este un nobile sarcină care se oferă Englitezei; ea o va îndeplini, suntă sigură, fără ca financiele sale se sufere. „Este ună altă noră. Scrți că n’am primită încă responsură ce trimisură nostru aduce de la Cabală și nu trebuie se vă așteptați, prin urmare, ca se intru în amănunte asupra politicei guvernului în privința Afganistanului. Nu vă voi întreține nici de relațiunile ce-a avută acestă țară cu miniștrii ce ne-aă precedată, daru ce ne potă spune este că, pene acum, politica Enghterei a fostă d’a lăsa Afganistanulă independințe și tare, dérà d’a’lă avea ca aliatü. N’amü dorită nicimă dată se întindemü péne acolo erarele Indiei, ânse trebuie să se manție condițiunile ce ană enumerată. Déca emirulă nu mai este tare, deca nu mai este independinte, deca nu mai este aliatulă nostru, trebuie sé cunoscemű căușele acestoră schimbări și se căutămă ce este de făcută. (Aplause). Decă aă mijlocită nescalc influințe în acesta țară, trebuie să ne păzimă. Noi nu dorimă de fală să modificămă ceia ce a esistată pene astăzi. „Se pate ca explicarea ce asteptămă de la Cabulă să fiă satisfacetóre și să numai avem, să ne ocupămă de acésta afacere; dar se pate asemenea să vedemă că tărâmul ă este periculosă și că suntemă amenințați d’uă erupțiune vulcanică. Oricum ară fi, trebuie să lămurimă situațiunea. (Aplause). „Trebuie ca situațiunea nostră să nu facă obiectul celei mai mici îndouieli și ca diplomația nostră pe starele nordice ale Indiei să nu potă fi sdruncinată. Este acolo uă cestiune forte însemnată pentru India și, dacă s’ară întâmpla ceva în imperiulă nostru indiană, comitetul Lancashire ară fi celă d’ântâiă care ară resimți contralovitura. S’a vorbită de imperialism^ și pare că voi fi acusată c’amă susținută acestă principiă. Nu sciă ce se înțelege prin acestă cuvântă; dérű, décà însemneza că, de wuu-ijew udani, ISUglilm na wsiului multă respectată ca acum în orice țeră europeană, credü că n’avem a să ne plângemă. „Déci se înțelege prin cuvântulă imperialismu c’amă întrunită tóte coloniile nóstre în aceiași legătură de iubire și de credință; că ele, c’am mare libertate, deși se potă crede independinte, nu rămâne mai puțină credinciose patriei loră mame, și că tóte, de la India până la Australia, la celă mai mică pericolă, suntă gata să ofere armele și banii loră; déci acesta este imperialismulă, să declară satisfăcută. Déci se înțelege că voima se păstramă India, că nu vomă permite nici unei puteri sé vie sĕ ne supere nici s’atingă influința nostră, mai trebuinciasă poporațiuniloră Indiei de câtă nouă, căci nici ună altă guvernă u’ară putea să le asi cure aceiași sumă de fericire și de libertate și să le pregatescu mai bine d’a se guverna singure, cum să guverneze celelalte colonii ale nóstre; dacă se înțelege că, aperând India, susține că imperialismulă, primescă bucurosă imputarea. Credu că imperială englesă este celă mai liberă și celă mai fericită ce-a fostă vr’uă dată. „Credu că instituțiunile ce avemă în Eaglitera sunt cele mai fericite ce că națiunea putută avea, și singura diferință ce există între noi și radicali— căci nu ’i putemă numi liberalii—1 este că, déci ară ajunge la putere, n’ară avea nimică mai degrabă decâtă d’a căuta a răsturna aceste instituțiuni, în loc d’a căuta să le îmbunătâțescă, precum facemă noi.“ Tunurile luate de la vrășmașă în resbelă, și espuse pe bulevardul Universității după defilarea de Duminică, suntă în numără de 47—nu de 42, cum din erareamă disă în darea nostră de semă despre serbarea primirei oștirei. Intre aceste 47 tunuri sunt: 29 mari de oțelă, 10 mici de bronză (tunuri de munte) și 8 mortiere de diferite mărimi. După locurile unde au fostă luate se împartă astă felă: La Plevna, 10 tunuri mari de oțelă și cele 10 mici de bronză; La Opaneză, 10 mari; La Smârdană, 9 mari. Pe mortiere n’am vădută nici uă tăbliță; ni se spune ânsă că suntă luate la Plevna. Afară d’aceste 47 tunuri, mai suntă alte 3 mari luate la Grivița, din care 2 așezate d’astă iărnă lângă statua lui Mihai Vitezula pe bulevardă și unulă la paiață, ș’alte 12 mari, care s’aă distribuită deja la corpuri și aă defilată în ziua de 8 Octobre. Așa déré, numerala totală ală tunuriloră vrășmășescî, luate prin vitejia oștirei nóstre și aduse în capitală, este de 62. ■. Guvernulă aduce mulțumirile sale d-loră maiori D. Nedelescu, ingineră, P. Daniilescu, Catinca Procopescu, D. Caramzulea și C. Daminescu, moștenitorii defunctei Mandacre, proprietara moșiei Ciara-Doicesci, pentru donațiunea făcută susă disei comune, a două localuri de didu, pentru trebuința seulei. (Monitorulă). România liberă află că esamenele de bacalaureată s’aă terminată. Resultatul n’a fostă tocmai satisfacătorii : din 68 de candidați, care s’aă presintată, abia 28 aă isbutita. Acesta ne dovedeste că juriulă esaminatorii a scrutit sé dețină adevărată caracteră de seriositate bacalaureatului, care mai anii trecuți deveniseră jucărie. Pe de altă parte ân se constatămu, cu durere, că tinerii noștri studenți nu s’aă convinsă încă de gravitatea pasului ce facă, cândă se presintă la mnă esamenă ce le va da titlul de maturitate; ei credă că a citi câte puțină din tóte și nimica tată, e destulă spre a obține acestă titlu. Se sperămă că juriile viitóre, ca și cele din anulii tuleai«* vinii nmiluna íburHcCUu, acestă amăgire. Aflrmă că secretarul generală ală ministerului de financie ară fi plecată la Tulcea, ca să culegă notițe asupra naturii impositelor din Dobrogea. Întâia serie a concurenteloră pentru instituții cea făcută ierică lecțiune publică din limba română; astăzi va face una din religiune (Madhabei) și alta din Igienă (Păstrarea apeloră de béutü). Din județe. Rareori amă avută pote ocasiune d’a consemna în aceste colone uă faptă, care să merite mai multe laude decâtă acea pe care o anuncă Curierulu de Bacău. D. loan Ionescu, cunoscutul nostru agronomă și represintante alăcol. IV în Adunarea deputaților, pătrunsă de adevĕrulu proverbului rumânescă că nu este săracii celii ce n’are tată și mamă, ci acela care n’are învățătură, a luată măsura d’a încuragia la învățătură pe copiii din șcala rurală de la Călinescu, resplătindu’i, pentru orî-ce notă bună ce vom ave, cu câte 10 bani, și totă d’uă dată a intervenită pe lângă învățătorul de la acea școlă, ca sé constituiescă uă casă de economiă școlară, cu banii cu care d. Ionescu va răsplăti pe elevii buni. D. Ionescu, a rugată în același timpă pe primarulă comunei respective ca să facă totă posibilul pentru ca copiii să se ducă la șcală. Cu modulă acesta, decă se va înființa casa de economiă,—și credemă că d. ministru se va simți fericită d’a aproba înființarea iei — copiii, cândă voră termina cursurile, voră avea și ună mică capitală, cu care să cumpere boi pentru muncă și fetele să’șî completeze zestrea. Felicitămă din inimă pe d. Ioan Ionescu pentru fericita inspirațiune cea avută și pentru patriotismul ă luminată d’a sacrifica un însemnată sumă spre a o realisa. Multă ară fi de dorită ca bogații noștri, care nu s’ară simți nici de cumă jicniți, de asemenea sacrificie, să urmeze frumosulă esemplu dată de d-sea, complice la uă conspirațiune republicană. „Se scie, dice N. F. Presse, că, în timpul republicei spaniole, Pig Margall a fostă câtăva timpă, după retragerea lui Castelar de la cârmuirea statului, capulă supremă ală Spaniei. Elă e ună bărbată cu multă mai radicală decâtă Castelar, și mai puțină idealistă decâtă acesta. Arestarea sea ne face se ghicimă că ’n Spania se pregătiseră răscolă republicană care, deca ară fi reeșită, ară fi aruncată pentru a doua oră în aeră regatală Burboniloră. Regele Alfonso se pare a se teme, căci cerceteza pe bătrânul Espartero, oracolulă și sprijinitorul, la tóte nevoile, din naintea căruia bunica sea s’a rugată în genuchi.“ * Ministerul instrucțiunii publice, ală cultelor și ală frumoselorü arți din Francia a primită de la comisarii străini, care represintă la Esposițiune doue<zeci și șapte state, ca dată pentru muscală etnografică și pedagogică ce este pe cale de înființare, totalitatea sca uă mare parte din obiectele ce compună colecțiunile etnografice și pedagogice ce ar espusă acele state. Statele donatore sunt: Andora, Englitera, Austria de la modiest, Austria, Canada, Capul Bunei Speranțe, China, Egiptul, Spania, Statele Unite, Finlanda, Grecia Guatemala, Ungaria, Indiele engleze, Indiele neerlandeze, Jamaica, Japonia, Marocul, Norvegia, Olanda, Portugalia, Rusia, Elveția, Victoria, etc. După că telegrama adresată regelui Alfons XII, Spania a dobândită la Esposițiunea universală 2.490 premie, dintre care 20 mari premie de onore, 175 medalie de aură, 435 de argintă, 835 de bronză, 983 mențiuni onorabile și 22 colaborațiuni. După Francia, Spania este națiunea care a dobândită cele mai multe premii. Ea vine după Francia și în privința valorei recompenselor dobândite. * — ——asta»—~ SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. D. ministru ală cultelor și instrucțiunii publice invită prin Monitorii pe funcționarii de ori-ce categoriă din județele Cahul, Bolgradă și Ismailă, și care aă a primi de la acestă ministeră retribuțiuni sau alte cheltuieli pe trecută câtă și pe luna Octobre, s’arete imediată unde se găsescă și la care casierii anume să li se facă mandate, trimițândă ánse state și compturi, ca și în trecută. * L’ Orient primeșce din Ismailă scriea că mulți comercianți din acelă orașă plecă spre a se stabili în Bucuresci și Galați, sau în Dobrogea, la Tulcea și Kiustenge. ROMANULU, 14 OCTOMBRE, 1878 Din țevile latine. Piațele străine primescă din Madrid scriea că Pig Margall a fost arestată ca Din străinătate. S’anuncă din Constantinopole cu data de 18 Octobre că Rușii au predată comisiunii internaționale administrarea financielor a Rumeliei.* The Times publică următorea telegramă din Viena: Mișcările Rușilor în giurulu Constantinopolei rămână secrete. Un lucru e sigură: Rușii urmeză a ține linia Ciatargia. Daci acestă situațiune nu va înceta, nu e neprobabile ca flota englesa să vie mai aprope de Constantinopole. * The Pall-Mall-Gazette primesce din Berlin, cu data de 18, scriea că Sultanulă examineza uă convențiune suplementară presintată de guvernul rusescă. Rusia, în acestă documentă, punând cu totulă d’uă parte stipulațiunile tratatului de la Berlin, cere ca, în părțile Turciei ocupate de Ruși, administrațiunea locală se remâie escînsivă în mânile loră, mai cu semă întru ’câtă privesce percepțiunea raseloră și administrațiunea financiară. Autoritățile ruseșcî din Rumelia orientală se ocupă cu activitate de organisarea miliției locale, sunt oficiali ruși. Amă fostă forte surprinși de a vede milițieni protestă ndă în contra numirii de oficiali ruși, deși acesta urmare e conformă tratatului de la Berlin. Fremdenblatt din Viena (zice că comisiunea internațională de regulare a fruntariei sârbo-turcesca s’a vedută silită d’a cere guvernului turcescă să rechieme pe Vahiapașa. Motivul acestui demersă nu e încă cunoscută. * Efectul ce a produsă în străinătate votarea legii în contra socialiștilor și discusiunile la care ea a dată locă nu prea favorabile. Uă corespondință adresată din Londra Gazetei Augsburgului zice că acestă lege, care lasă cugetarea germană la discrețiunea poliției, „n’a mărită respectulă ce inspiră imperiulă în Englitera“. Presa austriacă, cea ministerială ca și cea opozantă, a semnalată mai cu sema slăbiciunea partitei naționale, care, după câteva cuvinte ale cancelarului, s’a plecată atâtă de ușoră înaintea voinței sale. Ministrul de finanție al Japoniei a publicată bugetulă pe 1878-79. Datoria publică a crescută cu 13 milione dolari, ea este acum de 375 milione de dolari. O piarulă Obzor din Agram anuncță că guvernulă locală a primită de la ministerul ă j de esterne ordinulă d’a săvârși până la finnțulă lui Noembre repatrierea refugiațiloru. i Pentru acestă scopă s’aă acordată 330,000 florini. * % Secțiunea criminală a tribunalului din Birnbaum (Germania) a condamnată, la 18 a. e., pe cardinalul- conte Ledochowski la uă amendă de 15,000 mărci sau doui ani de închisore,pentru repetite delicte în contra legilor bisericescă. Afară de acesta, l’a mai condamnată și la două luni de închisore pentru insultarea guvernului. Deorece însă cornițele Ledochowski petrece sănătosă și veselă în Vaticană, condamnațiunea nu să va supăra așa multă. * Citimă în Neue Freie Presse: „Vă nouă complicațiune amenință pe Rusia din estremală Oriunte. Guvernul chineză cere înapoi de la vecinulă moscovită provincia Kulgia și (statul) Turkestanului care apare în Tașkend anundă că armata chineză din Tso-Tsung-Tong se află deja la granița Kulgei, unde-i sosescă necontenită ajutore din întrulă Chinei. Se pate presupune că acestă cerere e inspirată de Englitera, avândă de scopă d’a pune d’uă cam dată capătă intrigelor ruse din Kabulă și cochetării cu Șir-Ali.“ * Kirid, foia oficială din Creta, descrie pe largă primirea intusiastă ce s’a făcută de către Creteni lui Midhad-pașa, pe care iă numesce „marele reformatore ale Turciei“. împrumuturile otomane. 11 Italie primeșce din Londra informațiunile următore asupra proiectului financiară presintată de d. Hamond Porții otomane. D. Hamond a propusă Porții măsurile următore, în numele comitetelor englese și francese ale detentorilor de titluri otomane: „împrumuturile esteriere de 6 la sută voră fi reduse la prețură de emisiune și nu voră mai produce dobândă de câtă 42 la sută, ceia ce ară scade capitalul datoriei turcesce de la 68 milione livre sterling la 41 milione livre sterling și anuitatea destinată la servițiulă dobândisoră și la amortisare de la 5,861,000 livre sterling la 2,000,000 livre sterling. Acesta anuitate va fi garantată în venitul vamei Constantinopolelui, alătutunuîiluiu, puicuței, limbiului, a căruia încasare va fi delegată unei comisiuni numită de comitetele engleze și francese. Datoria generală 5 la sută va fi asemenea redusă la prețul de emisiune de 45, ceia ce ară scade capitalul, de la 75 milione livre sterling la 35 milione livre sterling ; dobânda n’ară mai fi decâtă de 3 la sută, garantată totă în veniturile susă menționate.“ Porta a răspunsă d-lui Hamond, printr’uă telegramă adresată ambasadorului otomană la Londra, că nu pute discuta acestă propunere, de vreme ce se va întocmi în curândăuă comisiune pentru a examina tote cestiunile financiare, și că propunerea va fi supusă acestei .comisiuni la cea d’ântâiă a sei întrunire. de seră Bucuresci-Giurgiu aă produsă în cele optă luni ale anului acesta mai multă decâtă în anulă trecută : poșta, 391,609 1, 36 b.; telegrafulă, 465,968 1. 29 b. și linia ferată Bucuresci-Giurgiu, 897,454 lei 07 bani. S’a încasată ânsă mai puțină din darea pentru căile de comunicațiune,din foncieră, din venitură salineloră, și altele. Scăderea de la căile de comunicațiune I se explică prin faptul că toți reserviștii, care au luată parte la resbelă, au fostă , scutiți pe viață d’acesta dare, în urma votării bugetului. Se înțelege deră că venitulă trebuia să seaeră, de vreme ce legea I a micșorată numeralü contribuabililoră ce s’avusese în vedere la votarea bugetului. Din fontieră s’a încasată mai puțină din causă că guvernulă, considerândă acestă venită ca celă mai sigură, cum și este, a I luată măsuri ca mai ântâiă se se încaseze rămășițele petrecută și apoi să se urmă firescă și imposibulă pe anulă acesta. Măsura a produsă ună resultată forte bună, de vreme ce se vede că s’aă încasată remășițe într’uă sumă multă mai mare dacâtă în trecută. Credemă ânsă—atâtă în folosulă statului câtă și mai cu semn în ală contribuabilului—că n’ară trebui să se lase a se grămădi rămășițele, căci, că dată, grămădite e mai greu se voră puté plăti și statulă se va vede nevoită d’a recurge la tóte asprimile legii de urmărire. Pentru scăderea de la saline, tabloul nu dă nici uă lămurire; déru credemă că, pe d’uă parte, oprirea esportului în timpul resbeluluj și, pe d’alta, greutatea transportului,țatâtă din causa stricării drumuriloră, câtă ș’a morții viteloră, aă avută orecare înrîurire asupra scăderii acestui venită. Intr’ună cuvântă, bugetul anului cuvinte ni se presintă astăfelă: Venituri : 93,372,451 1) încasări în optă luni : 97,206,408 b. 61. Deci, în cele d’ântâiă optă luni, tesaurulă publică a incasată nu numai suma prevâdută la venituri în bugetă, ci 3,333,975 lei b. 16 mai multă decâtă este prevedută. Până la 1 Septembre 1878 aveamü datat însemnatulă escedinte 3,333,957 1. 61 b. și până la sfîrșitul anului mai remână încă patru luni. In suma veniturilor nu este cuprinsă: 1) escedintele de venituri ce va da linia ferată Romană-Vârciorova ; 2) escedintele ce va da linia ferată Iași-Sucava, amândouă înscrise în bugetă în sumă de 9 milione și 3) plata societății acționariloră liniei Romană-Vârciorova pentru supraveghere și controlă. Situațiunea acesta vorbeșce de sine, orice amăgire noi va fi mai prejosă de realitate. Acestă situațiune a permisă guvernului să reducă la 7 la sută dobânda bonurilor de testură, pentru care la venirea lui la putere se plătia 12 și chiară 14 la sută, fără să se potă găsi cu ușurință banii trebuincioși, chiară cu asemenea enorme dobânesc. PARTEA ECONOMICA. Financiele Statului. Ministerial de finanețe publică în Monitorulu oficiale uă dare de semă despre veniturile statului încasate în timpul ă de la 1 Ianuarie 1878 până la 1 Septembre 1878. După acesta dare de semn, veniturile încasate în cursul ăceloră d’ântâiă opta luni ale anului curinte se urcă la suma de lei 97,206,408 b. 61. In aceleași luni ale anului trecută, s’aă încasată 51,519,883 lei 72 b. Deci, în cursul anului curinte, tesaurului încasată 45,686,525 1. 89 b. mai multă decâtă în timpul corespunnétorii din anulă trecută. Cele mai însemnate cresceri de venituri au fostă: 1) la vămi, care în cele optă luni din 1878 au produsă 10,902,088 lei 36 b., pe cândă în același timpă în 1877 n’aă produsă de câtă 5,128,351 lei 91 b. 2) . Timbrală și înregistrarea aă produsă 3,333,388 lei 47 b. în 1878, pe cândă în acelașă timpă (8 luni) în 1877 n’aă produsă de câtă 2,457,935 lei 66 b. 3) . Din arenujile moșielor statului s’a încasată în 1878, lei 5,418,466 b. 49, pe cândă în 1877 nu se încasase în acelașă timpă de câtă 3,355,182 1. 68 b. 4) . Din rămășițele exercițieloră închise s’a încasată, de la 1 Ian.—1 Sep. 1878, 1. 2,531,527 b. 66 mai multă decâtă în timpul corespuniétorii din 1877, 5) . In fine, poșta, telegrafulă și drumulă Gestiunea mortalității. D. doctoră Șerbănescu ne trimite urmatorulu articolu căruia Ii domn cu plăcere bea în colónele nóstre. Marea cestiune rădicată de d. ministru C. A. Rosetti, relativă la mortalitatea poporațiunii din capitale, a atrasă după dânsa savantulă raportă ală d-lui doctor Felix și scrierea d-lui dr. Cantemir. Un lucru înse de prima importanță nu s’a atinsă în acesta capitală cestiune, și credă că este uă sacră datorie d’alvareta, căci este basa fundamentală în asemenea materiă. Voi lăsa la uă parte condițiunile care încongioră pe individă, descrise de d-nii d-rn Felix și Cantemir, și mă voi raporta la condițiunile ce se tragă de la individă. Pentru acestă scapă, mă oprescă la cestiunea sănătății și constituțiunii părinților). J. J. Rousseau (jice : Unul din cele mai însemnate isvóre de baie este roua sănătate a tatălui și a mamei; ceia ce a făcută pe M. Bertillon a zice că ară fi nerațională d’a aștepta să bogată recoltă de la ună pământă sterilă, precum și d’a ave speranță d'a obține copii robustî din părinți a cărora constituțiune este stricată prin escese și bóle. F. Ribes a observată că de la constituiunea mamei depinde a copilului. Și, în a- 1). Afară de cele 28,000,000 bilete ipotecare, din