Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)
1878-10-18
ATITULU DQUE-țECI ȘT DOAI VOI ESTE SI VEI PETE A. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Refracțiunea și Administrafnnif la strada Pumnei 14 Bucuresci, H Brumarelu 1> iarulu Timpuli, în numărul său de la 17 Octobre, presintă ceva fenomenală, asupra căruia atragemu toată atențiunea, nu a publicului în genere, ci mai alesă a oposițiunii. Intr’uă țară constituțională oposițiunea este ună elementă necesară. Guvernul celă mai bună pate să facă greșeli, sau celă puțină pate să nu fiă destulă de energică în unele împregiurări, póte să scape din vedere vreoă cestiune importantă. Prin criticele sale, oposițiunea îlă îndrepteză să îlă deșteptă. Chiară când ea nu are dreptate, totuși provdcă discuțiunea, elă prin discuțiune se face lumină. Oposițiunea derű, chiară pre severă, chiară nedreptă, este uă fericire pentru ună guvernă sinceramente constituțională. Decă oposițiunea n’ar fi, ună asemenea guvernă ară trebui s’o creeze, căci pericolul celă mai mare pentru ună regimă constituțională este cândă cei de la putere începu a se crede infailibili, și ei voră începe neapărată a se crede astă-felă, decă nimeni nu-i va contrazice, deca nimeni nu-i va combate. Oposițiunea de la noi trebuie sĕ recunosca, cu mâna pe consciință, că guvernulă actuală n’a împedecat’o nici-uă dată, directă sau indirectă, de a-și manifesta opiniunile, de orice natură și supt orice formă. In fașa critică prin care amă trecută și din care—fiă Z‘să în parantesă—n’amă eșită încă cu ’desăvârșire, oposițiunea a mersă pró departe. Ca să potă [resturna guvernulă, ea nu s'a sfiită d’a arunca in facia penă și acusațiunile cele mai imposibile. Orice altă guvernă s’ară fi crezută datoră de a lua unele măsuri restrictive, profitândă de starea de resbelă în care se afla țara. Gruvernal actuală n’a făcută-o. Eră a lăsată să i se dea epitetulă de socialista și cine mai solo câte altele, dară nu s’a atinsă de libertatea discuțiunii, chiară atunci cândă ea degenerase într’uă absolută licență. Avemă dreptul ă dorit de a zine că guvernul actuală iubesce oposițiunea, considerând’o ca ună resortă indispensabilă ală regimului constituțională; și, Zicendă „guvernă actuală“, noi înțelegemă aci întregulă partită liberală, astăzi la putere. Iubindă oposițiunea, care ’i aduce mari serviție tocmai atunci cândă îi combate, partitulă de la putere ară dori, prin, ea sâșî acesta, ca ea să nu se discrediteze, să nu per Ză orice autoritate, orice prestigiu în opiniunea publică, să nu ajungă la oă treptă atâtă de josă încâtă să nu mai fiă cu putință de a se pune cineva cu ea pe ună terenă de discuțiune. Oricare ar fi părerile, principiile, teoriile oposițiunii, ele trebuie să se îmbrace într’u formă cuviinciosá. Că oposițiune rău crescută, cu care nimeni nu va voi să stea la vorbă, nu mai este oposițiune. Prin buna cuviință cineva se respectă pe sine ănsuși și merită considerațiunea altora, chiară atunci când aceștia desaprobă în fondă opiniunile sale. Prin lipsa] de bună cuviință arătă cineva că nu se respectă pe sine ănsuși, deri atunci alții potă ore să’lă mai respecte ? In România, celă puțină în capitală, oposițiunea este representată prin două organe quotidiane: Fresia și Timpul. Ambele pretindă a represinta așa numitulu partită conservatoră, împărțită, se zic0» bi două nuanțe: uă nuanță moderată sau „centru“ și uă nuanță nemoderată sau „estrema dreptă“. Cată să mărturisimă că Pressa, organulă nuanței moderate, a respectată mai totă-d’auna buna-cuviință, punăndu-se astă-fidă în formă pe terenul unei adevărate oposițiuni, cu care pate cineva să discute. Regretămă sinceramente d’a nu putea Zici acesta și ’n privința Timpului. S’a constatată că acestă organă ală „estremei drepte“ represintă pe „unulă singură“. Acesta totuși nu iară răpi încă ună grabă orecare de autoritate, de vreme ce și „unulă singură“ pare să fiă uă individualitate marcantă, ună contingență de la lumină în opiniunea publică. S’a mai constatată că acelă unulă , singură „lucreză cum se pricepe“. Nici chiară acesta n’ară fi încă uă pede că absolută de-a discuta cu Timpul, celă puțină din cândă în cândă, de vreme ce, „lucrândă, cum i se pricepe“, elu pOte se nemerăsca I câte uă-dată, să dea [[câte uă-dată ] peste ună momenta lucidă, peste uă ideiă luminosă. Totă ce se cere într’ună modă imperiosă de la ună adversară, de la uă oposițiune seridsă, este de-a nu se depărta de la preceptele bunei cresceri, adică de-a se respecta pe sine ănsuși pentru a putea fi considerată de către ceilalți. Și cum are buna presetie să îipsescă tocmai unui organă ală „estremei drepte“, care se crede de-a fi în România ceia ce fusese altădată în aristocratica Francia elegantulă Saint- Germain ? Ei bine, ceé cum se începe primulă Bucuresci ală Ziarului Timpulu de la 17 Octobre : „Reputațiunea Românului de 111- „font apocaliptică este așa de bine întemeiată, încâtă de multă „neamă impusă ca liniă de purtare „a nu ne mai îngriji de pantalo„nadele sóle, nici a ne mai da ostenela de-a le combate. Nu scimă „a mânui armele CaraginioSG cu „care se luptă Românulu și ne-amă „face ânșine ridiculi decă în facia „săbiei de lemnă a lui Arlfequin „amă scote din tocu să spadă se„miósa.“ Apoi mai urmeză în flecare aliniată câte ună bufonii, caraghioșii, etc. Acesta să fiă are limba giulă de la Saint- Germain ? Amă spusă mai susă, și mai repetâmă âncă vă dată, că dorimă din totă sufletulă ca oposițiiunea de la noi să nu se discrediteze. In evenimentele grave prin care trece România, cândă fiecare pasă trebuie să fie bine cumpătată, cândă orice greșală, orice măsură pripită, nediscutată, nelămurită printr’u desbatere prealabilă , ară putea să ne fie fatală, oposițiunea este forte necesară guvernului actuală, fără a mai Z100 că ea este forte necesară chiară în timpii normali oricărui guvernă constituțională. Amă fi desperați dacă în România, astăzi mai multă ca ori și cândă, n’ară fi ună partită de oposițiune, și vedemă de acea cu uă adevărată grijă acestă partită perZându-se prin discredită. E că de ce, aneîtă dată, atragemă cea mai seriosa atențiune a resturiloră acestui partită de oposițiune asupra fenomenalului numără, de la 17 Octobre, ală ziarului Timpulu. SENVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris 28 Octobre.—Senatul și Camera deputaților au ïnceputü astăzi sesiunea loră. Ședința Camerei? a fost neînsemnată. Camera și-a amânatii ședința pe Luni, orő Senatulü pe Joul. Constantinopole 27 Octobre.—Insurgenții bulgari din Macedonia sunt evaluați la 12,000. Ei ar fi întăriți cu 18,000 milițieni. Se asigură că esaregulă bulgară e favorabilă insurecțiunii. Raporturile consumioră mai multoră putemi ară fi constatândă că rescula a fostă plămădită cu concursură Rusiloră. Viena 28 Octobre. — Wiener Abendpostlice : „Scirile despre rescula din Macedonia sunt îngrijitore. Insurgenții înainteză spre Seres. Scopulu l oră e d’a da Bulgariei întinderea stipulată de tratatul de la San-Riofiurin, in era uo del inauroățiim^în an11SGII1"nătate europeană.“ Borna 28 Octobre. —„In discursulfi cea pronunciată către alegătorii sei din Legnano, d. Minghetti a zisă: „Vă lege istorică împinge pe Turci în Asia și tradițiunile italiane îndreptăză pe Austria spre Oriunte. Trebuie a ușa d’uă moderațiune loială faciă c’uă putere amică și vecină. Dorința nostră d’a ne rectifica fruntariile e legitimă, înse numai pentru poporele înțelepte se nască tensiunile oportune.“ Starea lucrurilorű în Dobrogea. Monitorulű de adî publică următorul comunicată : „Unele diare aă pretinsă că guvernatorulu Dobrogei ară fi pusă în vérijare mobiliarulă cancelariiloră publice și că ară fi dată ordine d’a nu se face nici să primire armatei și autorităților române la intrarea loră în acesta provincie. „Informațiunile ce guvernul’ a primită din sorginte oficiale ’să pună în posițiune d’a declara că aceste sciri suntă eronate. „D. Belotzerrovitz, guvernatorul Dobrogei, nu numai n’a pusă în vendare mobiliarulă despre care este vorba, ci, din contra, a dată ordine șefiloră districtelor, pentru a face inventarie de deosebitele mobile aparținendu cancelariilor, spre a se preveni astafe lu ori ce deturnări, și apoi a se remite autorităților române. „In ceia ce privesce piedicele ce s’ară fi adusă bunei primiri proiectate, resultă asemenea, din informațiunile ce are guvernulă, căjd. Belotzervovitz nu numai n’a adusă nici uă piedică pregătiriloru proiectate, din contra, le-a încuragiatu, deschizendă chiară uă suptscripțiune pentru a se acoperi cheltuielile unei primiri gata și invitândă pe impiegații administrațiunii și municipalității a se asocia cu densulă pentru buna primire a autorităților române în Dobrogea.“ Presa francesă și discursului mareșalului-președinte. țiarele francese nu se ocupă de cota de măreța ceremonie a împărțirii I recompenselor și de discursur pronunciată cu acesta ocasiune de președintele Republicei. Să constatămă mai ântâiă cu tate ziarele republicane, fără deosebire, se arătă pe deplinü satisfăcute de cuvintele mareșalului de Mac-Mahon: „Precum amă anunciată, ducele Rappel, președintele Republicei a deschisă printr’ună discursă împărțirea recompenselor. Acestă discursă a fost aplaudată de asistenți și va fi aplaudată de țara întregă.“ „Pentru prima oră, observă le Voltaire, mareșalul de Mac-Mahon formuleză în publică dă adesiune așa de lămurită și de puternică în favorea Republicei. Serbarea de la 21 Octobre și discursul mareșaluluipreședinte vor fi cea mai bună pregătire pentru numirea delegaților și pentru alegerile senatoriale de la 5 Ianuarie.“ „Trebuie să mulțămimă d-lui președinte ală Republicei, dicele XIX-elitere, acestui președinte care este mareșalul de Mac- Mahon, fiindă că a adusă în sine ună omagiă publică „liniștei poporațiuniloră, păcii“ cetățiloră, fiindă cea proclamată mai alesă ferma sea credință în durata și înrodirea organisării nóstre.“ „Discursulă deră, scrie La Marseillaise, are celă puțină meritulă d’a fi pe deplină constituțională. Și acesta feste destulă, ca Francia să fiă mulțămită.“ „Discursul ă, ce președintele Republicei a pronunciază la acestă măsuță ceremonia, duce la République Frangaise, în facia demnitariloră și laureaților, artei și industriei din tote națiunile glumei civilisate, va atrage atențiunea publică și impresiunea, ce va produce, nu pote fi decâtă favorabila pacificărei spiritelor și securităței muncei. Pentru prima oră, de la 24 Mai 1873, se aude primulă magistrată ală Republicei nóstre, tineriță, spontanea și fără o bănuială de siluire, limba giulă ce convine totă d’uălată postului ce ocupă și stării opiniuni în Francia." Le Journal des Débats constată că discursul mareșalului a produsă impresiunea cea mai satisfăcătore și că a fostă întreruptă de mai multe ori prin repetite striate de „ Trăiască Republica“ ! Organul centrului dreptă, le Soleil, face următorele refresiuni:“ Acestă discursă justifică prevederile nóstre. Nu conține nici un frasa care se aibă ună caracteră politică și care pate fi controversată. Președintele Republicei face apele la spiritul de concordia, la respectură absolută către legile și instituțiunile țării, la iubire și la desinteresare către patriă. Acestă apelă va fi audită de Francia întregă. Va fi audită de tóte partitele estreme, care vor înțelege că, înainte de tote, trebuie să se supuie instituțiunilor stabilite și legilor resistenți." le „Oricum, orice organilă bonapartistă Gaulois, discursul mareșalului-președinte, forte măsurată, scrisă cu eleganță, a fostă forte bine primită.“ MERCURI, 18 OCTOMBRE, 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAUTENTE. In Capitală și districte: umană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Lafiite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITATJA la d. doctorii Gustavo Croce. V San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLÂRULU GRIS A IN AUSTRIA. Cabinetul Pretis, care e în formațiune, începe deja a se clătina. Se scie că baronul de Pretis a făcută uă programă și a comunicat-o parlamentului.Diferitele partide consultându-se aă respinsă ministrului președinte, unele acceptândă programarea în totală, altele numai în parte, eri altele respingândă-o. Centrală stângă a respinsă că va este ca ocupațiunea să rămână în starea loi actuală, adică să nu se mai întindă și asupra districtului Novi Bazar — temându-se negreșită că ocuparea acestui districtă ară costa nouă jertfe atâtă bănesci, câtă și de viețe. Afară de acesta a cerută reducerea armatei și reformarea contribuțiunilor. Acesta ar însemna acceptarea programei baronului de Pretis fără nici uă condițiune. Stânga însă, după cum spună diarele, nu va primi fără condițiune programa d-lui de Pretis, și nici partida progresistă. Se pare ca stânga să se diviseze, trecândă uă parte forte neînsemnată la programa noului prim-ministru. Cu tote astea, după Neue Prese Presse, programa d-lui de Pretis va fi acceptată în casuță celă mai bună de către clubul proprietarilor mari, de către noul ei clubu progresistă care e forte slabă și de către oă fracțiune a stângei. Clubulă progresistă și cealaltă jumătate a stângei n’ară sprijinit programa: „ Acesta ensă n’ară fi oă majoritate cu care baronulă de Pretis se potă susține ună cabinetă. Zice diarulă numită, chiară decă ară face încercarea se’să formeze.“ DIETA UNGARA. Se telegrafieză din Pesta cu data de la 26 Octobre : Silințele de fusiune ale diferitelor fracțiuni ale oposițiunii n’aă avută în conferința de ieri nici ună resultată. Pesti Napló zice că stânga extremă nu va intra de astă dată în delegațiuni; oposițiunii unite se vor lăsa șase locuri. Pester Correspondentz află că deputații croați sunt hotărîți a nu vota pentru ună proiectă de adresă, ale cărei pasagie privitore la ocupațiune nu vor fi în sensul adresei croate. Într’uă conferință a partitei liberale, comitetul de candidațiune a împărțită liste cu numele tuturor acelora care să fie aleși în comisiunile permanente. Propunerile au fost primite. In conferința de ieri, Luni, s’a făcută candidarea pentru comitetul de adresă. Englitera și Afganistanulti. In Engliteza se urmeză discuțiunea pentru și contra ocupării Afghanistanului. Acum e lordul Lawrence care pledeză în contra unei asemenea întreprinderi. Argumentele sale se pot resuma în următorea frasă: „Dăcă vomă intra în Afghanistan, atunci în prima liniă vomă resturna guvernulă actuală, în loculă căruia nu ne vomă pute pune nici vădată — mă guvernă care, cu tóte greșălele sale, se potrivesce pentru poporă și-i este de ajunsă. Atunci vomă trebui se stăpâni mă țera cu tóte elementele sale de împotrivire și de trădare.“ Mai la vale lordulă Lawrence dice : „Ași adauge că politica amicală de mai ’nainte a Englitezii facă cu Emirulă a adusă rudele cele mai bune. In acele vremuri n’aveamă nici intrigi între Emiră și Rusia, nici raporte despre pasionatele mlnioKmnii î în mufro metro oin.i OUIVUOVUOUil J *iu vvuvxu uwuuJL m Mt UU miamu nici scrii despre încercările lui d’a începe ună resbelă religiosă în contra necredincioșiloră." Times se declară cu totulă pentru aceste considerațiuni; dérü cere se i [se arate ună mijlocă, cum s’ară putè împedeca Rusia, fără a ocupa Afghanistanulu, d’a’șî însuși ea ânsășî acelă teritoriu ală Indiei. Aici zace totă înțelepciunea. Discursulü d-lui Northcote. Citima în Independința Belgică: „Testulu discuursului d-lui Stafford Northcote la Wolverhampton nu distruge impresiunea ce a produs analiza telegrafică. „Cuvintele care,ne au părută de natură a alarma opiniunea publică erau literalminte reproduse în analiză ; totă ce se pote spune, ca atenuațiune, este că ele pară a fi zis0 mai cu semă ca să demonstreze fărei necesitatea d’a spriji cabinetul, , fără nici uă reservă, dăcă voiesce să asigure că tratatul din Berlin va fi esecutată și că pacea va fi menținută; este că conjură pe organele oposițiunei de a înceta atacurile lor în contra Rusiei și că ceia ce este mai urgentă în privința esecutării tratatului privesce mai cu semn pe Porta, întregulă discursă nu trădă că mai puțină aceste temeri, care au impresionată cu atâtă mai multă, cu câtă suntă exprimate de unu ministru, care este obligată să fie circonspectă și care nu provină numai de la Sublima Portă.“