Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)

1878-10-26

992 LOCALELE DE ȘCOALE. Monitorulu de adi publica următorilă ordine circulară adresată de către d. ministru al cultelor și instrucțiunii publice către d-nii prefecți din țară: „Domnule prefectu, „Consiliulă județănă respectivă fiind deja întrunită de la 15 cuvinte, în sesiune ordinară, supt-semnatură nu de puțină interesă crede că este pentru instrucțiune d’a vă atrage atențiunea asupra celoră comunicate d-vestre prin ordinulă circulară No. 7,207, de la 31 Iuliă espirată, relativă la starea materiale a sceleloră, ș’a ve ruga se bine-voițî a profita de ocasiunea întrunirii Țisului consiliă, stăruindu cu totă energia ca, în conformitate cu art. 52, aliniatulă 8, din legea în puterea căreia funcționăză, se ia măsuri, chiară în acesta sesiune, pentru ameliorarea materială a scolelor, atâtă de imperiosă cerută de situația loră actuală, bine cunoscută d-vestre din citata circulară, și mai cu osebire din localitate. „Nu mai puțină veți insista pe lângă comitetul permanente ca tate îmbunătățirile prevăzute prin bugetele comuneloră pentru scule, și care bugete li s’aă supusă deja de la 15 cuvinte, conformă legei comunale, se fiă aprobate întocmai, a se prevedea fonduri suficiente pe unde se va constata că nu suntă în de ajunsă, precum ș’a se intercala asemenea fonduri pe unde n’ară esista delocă, așa încâtă anulă acesta se se potă simți cu, fericire că, prin energia d-vestre și concursură bine-voitoră ală aceloră autorități, are se dispară verice inconvenient, care, din causa lipsurilor, materiale regretabile, s-ară opunem la regulata funcționare și progresare a scolelor din județul în capulă căruia ve aliați. „Primiți, d-le prefectă, asigurarea distinsei mele considerațiuni. „p. ministru, Stefanescu.“ ----------------.......................... SOIRI D ALB 3?ILEI. Din capitală. Cursur de Chimiă esperimentală ală d-lui profesoră Davila se face ca și în anii trecuți în Amfiteatrul spitalului Colțea, Lunia, Mercuria și Vineria, de la 4 peneta sorer....... " * Pentru dame suntă locuri speciale. Din județe. je|In Iași, s’au începută întrunirile în vederea viitorelor alegeri „comunale. Dumineca trecută, pe câtă ne spune Ștafeta, s’a ținută oă întrunire publică în sala Primăriei. Oposițiunea, în tóte nuanțele iei, s’a întrunită asemenea la d. Mavrogheni; la acastă întrunire casé n’au putută lua parte de câtă invitații. ■MIn Bacău, a apărută ună noă chiară, Muncitorulu, cu devisa, onestitate, dreptate adevără, și supt direcțiunea politică a ji d-lui Dimitrie Rosetti Tețcanu. Ii urămă lungă durată și stăruință pe calea indicată de devisa ce și-a luată. Din țevile latine. In cercurile oficiale spaniole se crede că Cortesio (Camerele) își vor termina lucrările la 24 Decembre. Regele a primită pe senatori și pe deputați, care i-au esprimată pe d’uă parte regretele loră, pentru atentatulă Moncasi, eră pe de alta i-au presintată urări și felicitări pentru c’a scăpată din acelă atentată. Ministerul n’are intențiunea d’a pune Catalonia supt starea de asediu. * L’Italie dice că negocierile preliminare pentru încheiarea unui tratată comerciale între Italia și Austria s’au începută la 26 Septembre la Viena și s’au sfîrșită la 3 Octobre. Represintanții Italiei, d-nii Elena și Axerio, favorizațî de disposițiunile binevoitore ale represintanților Austriei, au dusă aceste negocieri la bună sfîrșită. Ună protocole finale, supt semnată la Viena la 3 Octobre, va servi de basă negocierilor definitive. Aceste negocieri se voră începe îndată ce guvernele interesate voră ratifica acelă protocolă. * In 30 Octobre s’aă deschisă Cortesiî din Spania. D. Castelar va adresa îndată uă interpelare pentru arestarea lui Pig Margall, care, după cum se anunciase, a fostă pusă oră în libertate. fiarele din Madrid se ocupă forte multă cu cestiunea dacă, în urma atentatului asupra regelui, va trebui se se decreteze uă lege escepțională. Foculă de pistolă ală lui Moncasi încălzise atâtă de multă penă față ministeriale, încâtă s’a credută în dreptă a face propunerea ca guvernulă spaniolă se imiteze legea în contra socialiștilor) din Germania. Mai tóte Rarele s’aă rădicată în contra acestei idei și chiară unele (Rare consservatóre o combată, dicândă că legislațiunea esistente e pre de ajunsă ca se împedece esensele, în contra atentateloră énse nu folosesce nici un lege. ROMANULU, 26 OCTOMBRE, 1878 St KMMMMMMmnMMMMMMNKHUBBRMBMMHWHMaNHNHM Din străinătate. Uă telegramă din Baden, adresată Gazetă Coloniei, anunciă că Impăratul Germaniei a plecată la Coblentz în ziua de 31 Octobre. ■fr Morning-Post primește scriea că principele de Bismarck s’a întorsă la Berlin în ziua de 1 Ntrembrer~ " ~~ * Cei mai însemnați neguțători din New- York au ținută uă întrunire în care aă numită uă comisiune însărcinată d’a organisa uă întrunire naționale, care ară fi chemată d’a delibera asupra unui proiectă de esposițiune internaționale la New-York, în 1889 săă mai curândü.* Le Journal de St. Petersbourg califică de glumă articolulă din Times care îngagia pe puteri se oblige pe Rusia d’a esecuta tratatul de la Berlin. Trebuie a demonstra mai ântâiă, Țice numitulă Rară, că Rusia s’a depărtată de la acelă tratată. * Uă telegramă din Constantinopole anuncță că Porta a trimisă tutoră represintanților Turciei în străinătate discursulă pronunciată la Filipopoli, de către generalele Dondukow-Korsakov ca informațiune și pentru a le semnala atingerile aduse în acestă discursă tratatului de la Berlin. Bulgarii din Rumelia au îmânată comisiunii de la Filipopoli uă petițiune în care ceră anexarea provinciei soră la Bulgaria. * Se crede, dup’uă telegramă din Constan șitinopole, că Rușii aă de gândă d’a profita de protestă tulburăriloră ce aă isbucnitu în nordulu Macedoniei, pentru a ocupa acestă țară. * Rușii să mesurî pentru a ierna în prejma Adrianopolei. * Magzir-pașa lucrază pentru potolirea poporațiunilor din prejma Demoticei. * Sultanul- a însărcinată pe Osman-pașa cu înalta preveghiare a lucrărilor de armare și de întărire a liniei de apărare de la Ciatargia la Derkos. Acele lucrări se urmără cu cea mai mare activitate.] * La Constantinopole, circulă scomptură că Porta ară refusa d’a încredința delegaților francesi și englesi administrațiunea vameloră. * Generarele Totleben a visitată tóte posițiunile rusesci pene la Lule-Burgas. * La 29 Octobre, s’a trimisă în Creta firmanulă care sancționeză supt semnarea convențiunii cretane. Capii insurgențiioră părăsescă Creta. D. Conduriotis, ministru al Greciei la Constantinopole, a fost informată, după uă telegramă din acestă din urmă orașă, că nota engleză relativă la observarea tratatului de la Berlin va conține recomandațiunea pentru Grecia d’a se supune la mijlocirea puteriloră. Porta a dată ordine guvernatorilor turci în Asia d’a face lucrările trebuinciase pentru introducerea nouei gendarmerii în provincia soră.* In districtulă Bitoliei, s’anunciă de la Constantinopole, a isbucnită una mică conflictă între Bulgari și între trupele turceșce. Noui bande bulgare intră în Macedonia. * In Elveția s’aă terminată alegerile pentru consiliul națională luptă luptă înverșunată între ultramontani și liberali. Aceștia, fiindă în mai multe locuri destinați între dânșii, au trebuită să lase tărâmură adversariloră loră.In Berna, care până acum nu trimisese în consiliul națională de câtă represintanți liberali, a reușită de astădată totă lista ultramontană. * In Belgia, unde liberalii și-au asiguratură majoritate în Cameră, iesuiții au fost învinși și ’n alegerile comunale, ale căroră resultată a fostă asemenea în favorea partitei liberale. Studii asupra Demografiei și Geografiei medicale din districtel llfova. D. dr. Chelbudianu a publicată mai demâlji, supt titlulű acesta, uă mică broșură, care cuprinde partea statică a subiectului, partea dinamică va fi tratată in a doua broșură, ce va apare în curénda. Broșura ce avemu sapt ochi este însoțită deuă hartă a districtului Ilfova, care arătă părțile supuse inundațiilorti și părțile ce sunt supuse la infiltrațiunile bălților”. „La prima inspecțiune a chartei județului Ilfovă, dire. d. dr. Chabudianu, se pote vedea că acestă județă se împarte în două FOIȚA ROMANULUI- 25 OCTOBRE. SEFTEMANA TEATRELOJ IU. RU Y-BLAS dramă în 5 acte de Victor Hugo, tradusă în versuri de d. D. Olănescu. Tipurile femeiesc! autată-d’auna mai multă reliefă în piesele ’lui Victor Hugo de câtă tipurile de bărbați: Maria Tudor, Lucreția Borgia, Marion Delorme, în piesele care portă numele !ora,Thisbea în Angelo, Dona Sol în Emani, Guanamora în Les Burgraves, Blanche în Le Boi s'amuse, suntă închipuirile frumóse ale unui geniă lirică, înainte de tóte. Ense, fidelă în acesta reguleleră artei lirice, poetulă zugrăvesce femeile săle cu un singură trăsură; contururile sunt abia arătate, figura flotăză într’un semi-umbră, mai presusă de noi, în domeniulă poetică ală zînelor”. Femeile create de Shakespeare și de Molière sunt adevărate femei, în inima cărora poetul a suflată uă pasiune, care surescităză tóte viiturile săă tóte virtuțile ce zăceau în sînulă loră. In creațiunea loră, poeții au făcută să intre tóte elementele constitutive ale femeii, suntă chipuri complete, firesei, idealisate, dără trăindă viăța noștri, în care recunoscemü tóte simțimintele nóstre împodobite c’uă artă cerăscă. Victor Hugo, luândă ca puntă de plecare uă tesă, și acăstă tesă fiindă totă d’auna afară din natură, creațiunile lui nu potă fi decâtă afară din natură; personagjele ce pune în scena n’aă de câtă forma omenăscă, dară lumea în care trăiescă nu este a nostră, este țăra închipuirilor poetice. Nu voi imputa poetului că Maria de Neuburg nu este conformă cu ceia ce ne spune istoria despre acestă regină. Istoria o reprezintă ca un femeiă violente, crudă, lacomă, ademenitare după mortea bărbatului său. Devotată Austriei, ea susținea cu energia drepturile arhiducelui Carol la moștenirea tronului Spaniei. Era ună felă de Agripină înverșunată la căpătâiula lui Claudiu murinde. Regina din Ruy-Bîas corespunde mai multă cu caracterulă blândă, tristă, visătoră ală nevestei d’ântâiă a lui Carol II, acestă sărmană Maria-Luisa de Francia, asuprită de camerera majoră și unită de regina-mamă, Maria-Ana de Austria, văduva lui Filip IV, pentru care șederea în Spania nu fu de câtă ună lungă chină și care muri două morte grabnică, rămasă până astăzî neexplicată. Însă Victor Hugo, luândă caracterul reginei Maria-Luisa de Francia, a pusă pe scenă pe regina Maria de Neuburg, este dreptul lui de poetă, supt condițiunea casé ca să nu ne de pe Buy Bias ca ună modelă de dramă istorică. Victor Hugo ne reprezintă că femeiă sclavă etichetei Curții, neputândü nici să se puie la ferăstră, nici se face, nici să plângăscă cu femeile săle, nici să se plimbe; uă femeiă măritată cu ună bărbată îmbătrânită înainte de vârsta, care’șî petrece vieța departe de dânsa, în întunecosulă săă paiață davără. E destulă, pră multă chiară, pentru a scula iubirea ce s’a născută în anima acestei femei părăsita. Ea iubesce pe omulă care’i aduce flori din țăranei, citesce scrisórea sa cu pasiune și animarea tresaltă de bucuriă cândă vede p’acestă omă. Ne pare răă énse cândă o anisimă R cândă acestui omă, pe care ’lu vede pentru prima oră, că regele n’are să vie în nóptea aceia, nici în cele-lalte nopți, căci va petrece totă văra la țără. Văcurusaftă n’aru fi vorbită astuferă. I mari regiuni, diferită caracterisate. Dacă, în adeveru, plecândă de la comuna Panteleimonă, vomă duce uă liniă spre Nord, prin Tunari (valea Paserea) și Cociocă (valea Snagovii), eră alta spre Sudă-Estă prin Frundinesci (valea Paserea și Dâmbovița), Suhată și Monastirea (lângă Iezeră Mostiștea), vomă împărți județulă Ilfovu în două părți : una, situată d’asupra acestui centură poligonală, formândă regiunea de Nordă-Estu, cealaltă, de desuptul acestui centură, constituindă regiunea de Sudă- Vestă. „In regiunea Nordă-Estu, găsimă mă numără considerabilă de lacuri și mai nici ună cursă de apă însemnată, afară de Ialomița, în regiunea de Sud-Vestă, din contra, suntă concentrate tóte rîurile care scaldă pideiculă, și una singură lacă, considerabilă în adevără. Iezerulu Greciloră, dără care e isolată în partea cea mai escentrică a acestei regiuni. „In regiunea Nordă-Estu, văile sunt numerose apropiate unele de altele, cuprinse între înălțimi mai multă săă mai puțină considerabile, dără totădeauna aceste văi au uă mică întindere, mai cu osebire în lărgime , în regiunea Sud--Vestă, din contra, văile sunt puțină numerose, se desfășură pe oă lungime mai însemnată, unele luândă chiară în lărgime uă importanță mai multă săă mai puțină mare, dără totădeauna coprinsă între înălțimi puțină pronunciate. “ Conclusiunile dinamice ale acestei [fapte statice] se vor a trage în broșura următóre. Recomandămă dără forte multă acestă lucrare tuturoră omenilorü de stiință; e bine să ne ocupămă puțină și noi de țăra nostră, după ce ne amu ocupată atâta de celelalte. ietorii străini ai romanologiei. Littré, Paris, Egger, P. Meyer, Brachet, Pelissier și alții, sunt autorii întrebuințați, catalogul scrierilor respective se află chiară în fruntea manuscriptului, eră, acolo unde d. F. Damă li se refere mai directă, suntă citați pe alocurea în corpul testului. Elementele împrumutate se combină împreună într’ună modă inteliginte, fără ca să dea prileju la vr’aă contradicere și fără de a ocasiona pră multe repetițiuni nefolositóre. Despre utilitatea unei istorii a limbei francese nu încape cea mai mică îndouială. Limba francesă se studie la liceele nóstre în cursă de 1r șăpte ani, și periodulă acesta este destul de lungă pentru a ne îndreptăți a cere de la elevi capacitatea de a înțelege și de a traduce, nu numai testurile moderne ale scriitorilor, ci încă câteva din testurile anteriore renașcerii. Cu tote acestea, cunoștințele gramaticale ce se propună astăzi suntă insuficiente spre ună asemenea sfîrșită, în câtă cartea d-lui F. Damă va fi uă cheia indispensabilă pentru deslegarea mai multoră dificultăți și enigme. Pe lângă acesta, ea va fi folositare chiară acolo unde resturile sunt pe deplină inteligibile, fiindăcă, explicândă căușele unora din regulele limbei actuale, va înlesni pătrunderea adevăratului genu alăiei. Metoda adoptată e cea cronologică, precum cerea natura lucrului, înse fenomenele limbistice nu sunt grupate numai după criteriul timpului, ci și după logica alcătuirii lor. Eă găsescă, d-le ministru, că lucrarea d-lui profesoră Frădăric Damă pate să se aprobe și să se recomande pentru clasele superiore de liceu, fiindăcă împlinesce uă lacună, care se va face din ce în ce mai simțitore, cu câtă se voră esecuta mai rigurosă programele în ființă. Primiți, etc. Prof., G. L. Frollo. Istoria limbă francese Supt acestă titlu va apare mâne, la librăria frații Ioniță, uă carte didactică de d. Frédéric Damé, care a fostă aprobată de onor, consiliă permanente ală instrucțiunii publice. Credemă că nu putem face mai bine decâtă să reproduceam estrasulü de pe raportul presintată consiliului permanente și precuvântarea autorului, ca să recunoscă cititorul, câtă de trebuinciosă este acestă carte pentru scalele nóstre, unde elevii trebuie se dobândăscă elementele tuturoră studieloră ce voră urma la universittate. Estrasa de pe raportulu presintată la consiliulu, permanente ale [instrucțiunii publice. Domnule ministru, In conformitate cu ordinul d-vóstre, No. 5,589, de la 14 luni, mă grăbescă a vă supune resultatulă cercetării instituite asupra manuscriptului d-lui profesore Frădăric Damă „Elemente de istoria limbă francese“. Observămă din capulă locului că d. F. Damă n’a pretinsă nici decum de a produce oă lucrare strictă originală. Ca oricare membru consciinciosă ală corpului didactică, d. Frădăric Damă s’a silită de a se ține la curentul materiei profesate și vine astăzi să puie la îndemâna elevilor fructele unora din studiile și lecturile d-săle. In asemenea împrejurări, condițiunile de care atârnă meritulu lucrării în cestiune nu potă fi decâtă cele următóre: 1. Uă bună alegere, uă suficientă pricepere a isvóreloru; 2. Urmărirea unui scopă de uă utilitate reală pentru învățămăntă; 3. Uă bună metodă și uă formă bună de esposițiune. In privința isvórelorü. d. Frădăric Damă s’a mărginită la cele franțuzescense a alesă pre cele mai recente și autoritate, care la rândul ă loră recapitulaseră în sine resultatele dobândite pân’acum de înteme PRECUVENTARE. Mi se pare c’a sosită timpulă ca să se învețe în liceele și gimnastele României istoria limbei francese, care este neapărată trebuinciosă pentru că înțeleptă înțelegere a gramaticei francese. „Cuvintele și faptele gramaticale, oice Brûchet, nu se pot ă înțelege fără istoria loră. “ Și, în adevără, că limbă nu este ună ce mortă, ea are oă esistență propriă și individuală, presintă tote caracterele unui organismă supusă legilor, morții și vieței; tote faptele constitutive ale vieței se producă și se arătă într’ună modă lămurită în desvoltarea ei. „Viața unei limbe, dice Pelissier, constă într’uă serie de modificări, care ’i servescă a se menține într’uă perfectă armonie cu spiritulă, trebuințele, simțimintele și cugetările unui poporă, a se transforma c’uă răpe<iciune estraordinară supt influința cugetării, urmărindă tóte fluctuările ei, esprimândă tóte delicatețele; ecoulă nu resfrânge sunetul mai exactă, umbra nu însoțesce corpul ă mai d’aprope. Se póte dice chiară, printr’uă comparațiune mai exactă, că, pentru ună poporă, limba este aceia ce este sămânța pentru plantă, este totă d’uădată ună organă ș’ună fructă ală vieței. Legea vieței, pentru uă idiomă, constă în a se transforma în vocabularură săă, în sintaxa sa, în caracterele săle literare.“ Cândă uă limbă este bogată c’mă numără de cuvinte destul de mare pentru a exprima tóte faptele esențiale ale lumei fisice , morale și sociale , tóte elementele vieței omului; cândă a fost ă întrebuințată de genie superiore în poesiă și ’n elocință, atunci ea este fișată în vocabularură săă, în sintaxa sea, în spiritul ă seă; ea ajunge la virilitate, la ceia ce s’ară putea numi perfecțiunea sea, și totă ce atinge constituțiunea acestei limbe pregătesce și grăbesce decadința ei. Iubirea a coprinsă totă anima reginei ea nu mai vede decâtă pe Ruy-Blas pe pământă și recunoscă că acestă [pasiune pate justifica multe lucruri : câte catastrofe politice n’au avută alte cause! Însă, pentru ca că femeiă, chiară d’ară fi regină, să ne intereseze de iubirea iei, trebuie ca să fiă sinceră pasionată. Și Maria, care, din iubire, și-a călcată datoriile de regină și-a făcută din omulă pe care ’hi iubesc e primul ăieă ministru, care e gata să lase corona și tronulă și să fugă cu densulă, nu mai are de câtă ură și dispreță pentru ele, cândă aude că acum șase luni era slugă. Iubirea care nu resiste unei asemenea încercări este uă iubire mincinosă și n’are nimică poetică. Multă mai adevărată este în Marion Delorme iubirea lui Didier pentru Marion, în Marie Tudor iubirea lui Gilbert pentru Jeanne și a Reginei pentru Fabiani, în Angelo iubirea Thisbeci pentru Rudolf, în Le Roi s’amuse iubirea Blanchei pentru Regele! Săă Maria de Neuburg găsia pe Ruy-Blas destulă de frumosă ca să’lă iubăscă și, în casulă acela, ladică săă grand de Spania, trebuie să , urmeze a’lă iubii săă e convinsă de genială săă politică, și, în casulă acela, cum încetăză d’a lă admira pentru că a purtată livrea . Amă putea, în adevără, să ne esplicămă altă felă simțimântulă de ură și de dispreță care șterge în anima iei iubirea d’uădiaioră, neputându-șî esplica biletulu cea primită, spaima lui ,Ruy Blas, presința lui Sallustră, supunerea amantului său către acestă omă, tăcerea lui, haina ce portă, ea nu pate crede de câtă ună lucru, adică că a fostă jucăria unei machinațiuni infernale, pregătită de Ruy-Blas și de don Sallustră. Addăcă ară fi aflată că don Sallustră, acum șase luni, a poruncită lui Ruy-Blas d’a fi amantulă iei, bănură la ce-’i vine s-ară fi schimbată în siguranță și Ruy-Blas n’ar fi putută să se sculeze zicândă că a fostă păpușa lui don Sallustră. Acestă defectă ală piesei este simțitoră, cu atâtă mai multă că scena n’a fost interpretată de d-ra Vasilescu cu destulă putere, dânsa ară fi putută să scape, prin jocul ă săă, prin mimica sea, totă falsitatea situațiunei, precum a făcută Sarah Bernhardt la Paris. Victor Hugo a făcută din Maria de Neuburg uă femeiă înamorată , nimică mai multă, și n’a desvoltată de câtă partea a-