Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)

1878-10-26

992 LOCALELE DE ȘCOALE. Monitorulu de adi publica următorilă ordine circulară adresată de către d. mi­nistru al­ cultelor­ și instrucțiunii publice către d-nii prefecți din țară: „Domnule prefectu, „Consiliulă județănă respectivă fiind­ de­ja întrunită de la 15 cuvinte, în sesiune ordinară, supt-semnatură nu de puțină in­teresă crede că este pentru instrucțiune d’a vă atrage atențiunea asupra celoră co­municate d-vestre prin ordinulă circulară No. 7,207, de la 31 Iuliă espirată, rela­tivă la starea materiale a sceleloră, ș’a ve ruga se bine-voițî a profita de ocasiunea întrunirii Țisului consiliă, stăruindu cu totă energia ca, în conformitate cu art. 52, a­­liniatulă 8, din legea în puterea căreia funcționăză, se ia măsuri, chiară în acesta sesiune, pentru ameliorarea materială a scolelor­, atâtă de imperiosă cerută de si­tuația loră actuală, bine cunoscută d-ves­tre din citata circulară, și mai cu osebire din localitate. „Nu mai puțină veți insista pe lângă comitetul­ permanente ca tate îmbunătă­țirile prevăzute prin bugetele comuneloră pentru scule, și care bugete li s’aă supusă deja de la 15 cuvinte, conformă legei co­munale, se fiă aprobate întocmai, a se pre­vedea fonduri suficiente pe unde se va con­stata că nu suntă în de ajunsă, precum ș’a­ se intercala asemenea fonduri pe unde n’ară esista de­locă, așa în­câtă anulă a­­cesta se se potă simți cu, fericire că, prin energia d-vestre și concursură bine-voitoră ală aceloră autorități, are se dispară veri­ce inconvenient, care, din causa lipsurilor, ma­teriale regretabile, s-ară opunem la regulata funcționare și progresare a scolelor­ din județul­ în capulă căruia ve aliați. „Primiți, d-le prefectă, asigurarea dis­tinsei mele considerațiuni. „p. ministru, Stefanescu.“ ----------------.......................... SOIRI D ALB 3?ILEI. Din capitală. Cursur­ de Chimiă esperimentală ală d-lui profesoră Davila se face ca și în anii trecuți în Amfiteatrul­ spitalului Col­­țea, Lunia, Mercuria și Vineria, de la 4 pene­ta s­orer....... " * Pentru dame suntă locuri speciale. Din județe. je|In Iași, s’au începută întrunirile în ve­derea viitorelor­ alegeri „comunale. Dumi­neca trecută, pe câtă ne spune Ștafeta, s’a ținută oă întrunire publică în sala Pri­măriei. Oposițiunea, în tóte nuanțele iei, s’a în­trunită asemenea la d. Mavrogheni; la a­­castă întrunire casé n’au putută lua parte de câtă invitații. ■M­In Bacău, a apărută ună noă chiară, Muncitorulu, cu devisa, onestitate, dreptate adevără, și supt direcțiunea politică a ji d-lui Dimitrie Rosetti Tețcanu. Ii urămă lungă durată și stăruință pe calea indicată de devisa ce și-a luată. Din țevile latine. In cercurile oficiale spaniole se crede că Cortesio (Camerele) își vor­ termina lucră­rile la 24 Decembre. Regele a primită pe senatori și pe de­putați, care i-au esprimată pe d’uă parte regretele loră, pentru atentatulă Moncasi, eră pe de alta i-au presintată urări și fe­licitări pentru c’a scăpată din acelă aten­tată. Ministerul­ n’are intențiunea d’a pune Catalonia supt starea de asediu. * L’Italie dice că negocierile preliminare­­ pentru încheiarea unui tratată comerciale între Italia și Austria s’au începută la 26 Septembre la Viena și s’au sfîrșită la 3 Octobre. Represintanții Italiei, d-nii Elena și Axerio, favorizațî de disposițiunile bine­­voitore ale represintanților­ Austriei, au dusă aceste negocieri la bună sfîrșită. Ună protocole finale, supt semnată la Viena la 3 Octobre, va servi de basă ne­­­­gocierilor­ definitive. Aceste negocieri se voră începe îndată ce guvernele interesate voră ratifica acelă protocolă. * In 30 Octobre s’aă deschisă Cortesiî din Spania. D. Castelar va adresa îndată uă inter­pelare pentru arestarea lui Pig Margall, care, după cum se anunciase, a fostă pusă oră în libertate. fiarele din Madrid se ocupă forte multă cu cestiunea dacă, în urma atentatului a­­supra regelui, va trebui se se decreteze uă lege escepțională. Foculă de pistolă ală lui Moncasi încălzise atâtă de multă pe­nă față­ ministeriale, în­câtă s’a credută în dreptă a face propunerea­ ca guvernulă spaniolă se imiteze legea în contra socia­­liștilor) din Germania. Mai tóte­­ Rarele s’aă rădicată în con­tra acestei idei și chiară unele (Rare con­­s­servatóre o combată, dicândă că legislați­­unea esistente e pre de ajunsă ca se îm­­pedece esensele, în contra atentateloră énse nu folosesce nici un lege. ROMANULU, 26 OCTOMBRE, 1878 St KMMMMMMmnMMMMMMNKHUBBRMBMMHWHMaNHNHM Din străinătate. Uă telegramă din Baden, adresată Ga­zetă Coloniei, anunciă că Impăratul­ Ger­maniei a plecată la Coblentz în z­iua de 31 Octobre. ■fr Morning-Post primește scriea că princi­pele de Bismarck s’a întorsă la Berlin în­­ ziua de 1 Ntrembrer~ " ~~ * Cei mai însemnați neguțători din New- York au ținută uă întrunire în care aă nu­mită uă comisiune însărcinată d’a organisa uă întrunire naționale, care ară fi chemată d’a delibera asupra unui proiectă de es­­posițiune internaționale la New-York, în 1889 săă mai curândü.* Le Journal de St. Petersbourg califică de glumă articolulă din Times care îngagia pe puteri se oblige pe Rusia d’a esecuta tra­­tatul­ de la Berlin. Trebuie a demonstra mai ântâiă, Țice nu­­mitulă­­ Rară, că Rusia s’a depărtată de la acelă tratată. * Uă telegramă din Constantinopole anun­cță că Porta a trimisă tutoră represintan­ților­ Turciei în străinătate discursulă pro­­nunciată la Filipopoli, de către genera­­lele Dondukow-Korsakov ca informațiune și pentru a le semnala atingerile aduse în acestă discursă tratatului de la Berlin.­­ Bulgarii din Rumelia au îmânată comi­­siunii de la Filipopoli uă petițiune în care ceră anexarea provinciei soră la Bulgaria. * Se crede, dup’uă telegramă din Constan­ și­tinopole, că Rușii aă de gândă d’a profita­­ de protestă tulburăriloră ce aă isbucnitu în nordulu Macedoniei, pentru a ocupa a­­cestă țară. * Rușii s­ă mesurî pentru a ierna în prej­ma Adrianopolei. * Magzir-pașa lucrază pentru potolirea po­porațiunilor­ din prejma Demoticei. * Sultanul- a însărcinată pe Osman-pașa cu înalta preveghiare a lucrărilor­ de ar­mare și de întărire a liniei de apărare de la Ciatargia la Derkos. Acele lucrări se ur­mără cu cea mai mare activitate.] * La Constantinopole, circulă scomptură că Porta ară refusa d’a încredința delegaților­ francesi și englesi administrațiunea vame­­loră. * Generarele Totleben a visitată tóte po­sițiunile rusesci pene la Lule-Burgas. * La 29 Octobre, s’a trimisă în Creta fir­­manulă care sancționeză supt­ semnarea con­­vențiunii cretane. Capii insurgențiioră pă­­răsescă Creta.­­ D. Conduriotis, ministru al­ Greciei la Constantinopole, a fost­ informată, după uă telegramă din acestă din urmă orașă, că nota engleză relativă la observarea trata­tului de la Berlin va conține recomanda­­țiunea pentru Grecia d’a se supune la­ mijlocirea puteriloră. Porta a dată ordine guvernatorilor­ turci în Asia d’a face lucrările trebuinciase pen­tru introducerea nouei gendarmerii în pro­vincia soră.* In districtulă Bitoliei, s’anunciă de la Constantinopole, a isbucnită una mică con­­flictă între Bulgari și între trupele tur­­ceșce. Noui bande bulgare intră în Macedonia. * In Elveția s’aă terminată alegerile pen­tru consiliul­ națională lupt­­ă luptă în­verșunată între ultramontani și liberali. A­­ceștia, fiindă în mai multe locuri destinați între dânșii, au trebuită să lase tărâmură adversariloră loră.­In Berna, care până a­­cum nu trimisese în consiliul­ națională de câtă represintanți liberali, a reușită de astă­dată totă lista ultramontană. * In Belgia, unde liberalii și-au asiguratu­ră majoritate în Cameră, iesuiții au fost­ învinși și ’n alegerile comunale, ale căroră resultată a fostă asemenea în favorea par­titei liberale. Studii asupra Demografiei și Geo­grafiei medicale din districtel llfova. D. dr. Chelbudianu a publicată mai de­m­âlji, supt titlulű acesta, uă mică broșură, care cuprinde partea statică a subiectului, partea dinamică va fi tratată in a doua broșură, ce va a­­pare în curénda. Broșura ce avemu sapt ochi este însoțită de­uă h­artă a districtului Ilfova, care arătă părțile supuse inun­­dațiilorti și părțile ce sunt­ supuse la infiltrațiunile bălților”. „La prima inspecțiune a chartei jude­țului Ilfovă, dire. d. dr. Chabudianu, se pote vedea că acestă județă se împarte în două FOIȚA ROM­ANU­LUI- 25 OCTOBRE. SEFTEMANA TEATRELOJ IU. RU Y-BLAS dramă în 5 acte de Victor Hugo, tradusă în ver­suri de d. D. Olănescu. Tipurile femeiesc! au­tată-d’a­una mai multă reliefă în piesele ’lui Victor Hugo de câtă tipurile de bărbați: Maria Tudor, Lucreția Borgia, Marion Delorme, în pie­sele care portă numele !ora,Thisbea în Angelo, Dona Sol în Emani, Guanamora în Les Burgraves, Blanche în Le Boi s'amuse, suntă închipuirile frumóse ale unui geniă lirică, înainte de tóte. Ense, fidelă în acesta re­­guleleră artei lirice, poetulă zugrăvesce fe­meile săle cu un singură trăsură; conturu­rile sunt­ abia arătate, figura flotăză în­­tr’un semi-umbră, mai presusă de noi, în do­­meniulă poetică ală zînelor”. Femeile crea­te de Shakespeare și de Molière sunt­ ade­vărate femei, în inima cărora poetul­ a su­flată uă pasiune, care surescităză tóte vi­­iturile săă tóte virtuțile ce zăceau în sî­­nulă loră. In creațiunea loră, poeții au fă­cută să intre tóte elementele constitutive ale femeii, suntă chipuri complete, firesei, idealisate, dără trăindă viăța noștri, în care recunoscemü tóte simțimintele nóstre împodobite c’uă artă cerăscă. Victor Hugo, luândă ca puntă de plecare uă tesă, și a­­căstă tesă fiindă totă­ d’a­una afară din na­tură, creațiunile lui nu potă fi de­câtă a­­fară din natură; personagjele ce pune în scena n’aă de câtă forma omenăscă, dară lumea în care trăiescă nu este a nostră, este țăra închipuirilor­ poetice. Nu voi­ imputa poetului că Maria de Neuburg nu este conformă cu ceia ce ne spune istoria despre acestă regină. Istoria o reprezintă ca un femeiă violente, crudă, lacomă, ademenitare după mortea bărbatu­lui său. Devotată Austriei, ea susținea cu energia drepturile arh­iducelui Carol la moștenirea tronului Spaniei. Era ună felă de Agripină înverșunată la căpătâiula lui Claudiu murinde. Regina din Ruy-Bîas co­respunde mai multă cu caracterulă blândă, tristă, visătoră ală nevestei d’ântâiă a lui Carol II, acestă sărmană Maria-Luisa de Francia, asuprită de camerera­ majoră și unită de regina-mamă, Maria-Ana de Aus­tria, văduva lui Filip IV, pentru care șe­derea în Spania nu fu de câtă ună lungă chină și care muri două morte grabnică, rămasă până astăzî neexplicată. Însă Victor Hugo, luândă caracterul­ reginei Maria-Luisa de Francia, a pusă pe scenă pe regina Maria de Neuburg, este dreptul­ lui de poetă, supt condițiunea casé ca să nu ne de pe Buy Bias ca ună modelă de dramă istorică. Victor Hugo ne reprezintă că femeiă sclavă etichetei Curții, neputândü nici să se puie la ferăstră, nici se face, nici să plân­­găscă cu femeile săle, nici să se plimbe; uă femeiă măritată cu ună bărbată îmbătrâ­nită înainte de vârsta, care’șî petrece vi­eța departe de dânsa, în întunecosulă săă paiață da­vără. E destulă, pră multă chiară, pentru a scula iubirea ce s’a năs­cută în anima acestei femei părăsita. Ea iubesce pe omulă care’i aduce flori din ță­ra­nei, citesce scrisórea s­a cu pasiune și anima­rea tresaltă de bucuriă cândă vede p’acestă omă. Ne pare răă énse cândă o anisimă­­ R cândă acestui omă, pe care ’lu vede pentru prima oră, că regele n’are să vie în nóptea aceia, nici în cele-l­alte nopți, căci va petrece totă văra la țără. Văcur­­u­saftă n’aru fi vorbită astu­feră. I mari regiuni, diferită caracterisate. Dacă, în adeveru, plecândă de la comuna Pante­­leimonă, vomă duce uă liniă spre Nord, prin Tunari (valea Paserea) și Cociocă (va­lea Snagovii), eră alta spre Sudă-Estă prin Frundinesci (valea Paserea și Dâmbovița), Suhată și Monastirea (lângă Iezeră Mos­­tiștea), vomă împărți județulă Ilfovu în două părți : una, situată d’asupra acestui centură poligonală, formândă regiunea de Nordă-Estu, cea­l­altă, de desuptul­ acestui centură, constituindă regiunea de Sudă- Vestă. „In regiunea Nordă-Estu, găsimă m­ă nu­mără considerabilă de lacuri și mai nici ună cursă de apă însemnată, afară de Ia­lomița, în regiunea de Sud­-Vestă, din con­tra, suntă concentrate tóte rîurile care scaldă pideiculă, și una singură lacă, considera­bilă în adevără. Iezerulu Greciloră, dără care e isolată în partea cea mai escentri­­că a acestei regiuni. „In regiunea Nordă-Estu, văile sunt­ nu­merose apropiate unele de altele, cuprinse între înălțimi mai multă săă mai puțină con­siderabile, dără totă­dea­una aceste văi au uă mică întindere, mai cu osebire în lăr­gime , în regiunea Sud--Vestă, din contra, văile sunt­ puțină numerose, se desfășură pe oă lungime mai însemnată, unele luândă chiară în lărgime uă importanță mai multă săă mai puțină mare, dără totă­deauna co­­prinsă între înălțimi puțină pronunciate. “ Conclusiunile dinamice ale acestei [fapte statice] se vor a trage în broșura urmă­­tóre. Recomandămă dără forte multă aces­­tă lucrare tuturoră omenilorü de stiință; e bine să ne ocupămă puțină și noi de țăra nostră, după ce ne amu ocupată atâta de cele­l­alte. ietorii străini ai romanologiei. Littré,­­ Paris, Egger, P. Meyer, Brachet, Pelissier și alții, sunt­ autorii întrebuințați, catalo­gul scrierilor­ respective se află chiară în fruntea manuscriptului, eră, acolo unde d. F. Damă li­ se refere mai directă, suntă citați pe alocurea în corpul­ testului. Ele­mentele împrumutate se combină împreună într’ună modă inteliginte, fără ca să dea prilej­u la vr’aă contradicere și fără de a ocasiona pră multe repetițiuni nefolosi­­tóre. Despre utilitatea unei istorii a limbei francese nu încape cea mai mică îndouială. Limba francesă se studie la liceele nóstre în cursă de 1r șăpte ani, și periodulă acesta este destul­ de lungă pentru a ne îndrep­tăți a cere de la elevi capacitatea de a în­țelege și de a traduce, nu numai testurile moderne ale scriitorilor­, ci încă câte­va din testurile anteriore renașcerii. Cu tote acestea, cunoștințele gramaticale ce se pro­pună astăzi suntă insuficiente spre ună a­­semenea sfîrșită, în câtă cartea d-lui F. Damă va fi uă cheia indispensabilă pentru deslegarea mai multoră dificultăți și enig­me. Pe lângă acesta, ea va fi folositare chiară acolo unde resturile sunt­ pe de­plină inteligibile, fiindă­că, explicândă cău­șele unora din regulele limbei actuale, va înlesni pătrunderea adevăratului gen­u ală­iei. Metoda adoptată e cea cronologică, pre­cum cerea natura lucrului, înse fenome­nele­ limbistice nu sunt­ grupate numai după criteriul­ timpului, ci și după logica alcătuirii lor­. Eă găsescă, d-le ministru, că lucrarea d-lui profesoră Frădăric Damă pate să se aprobe­ și să se recomande pentru clasele superiore de liceu, fiindă­că împlinesce uă lacună, care se va face din ce în ce mai simțitore, cu câtă se voră esecuta mai ri­­gurosă programele în ființă. Primiți, etc. Prof., G. L. Frollo. Istoria limbă francese Supt acestă titlu va apare mâne, la li­brăria frații Ioni­ță, uă carte didactică de d. Frédéric Damé, care a fostă aprobată de onor, consiliă permanente ală instrucți­unii publice. Credemă că nu putem­ face mai bine de­câtă să reproduceam estrasulü de pe raportul presintată consiliului permanente și precuvântarea autorului, ca să recunoscă cititorul, câtă de trebuinciosă este acestă carte pentru scalele nóstre, unde elevii tre­buie se dobândăscă elementele tuturoră stu­­dieloră ce voră urma la universittate. Estrasa de pe raportulu presintată la consi­liulu, permanente ale [instrucțiunii publice. Domnule ministru, In conformitate cu ordinul­ d-vóstre, No. 5,589, de la 14 luni­, mă grăbescă a vă supune resultatulă cercetării instituite asu­pra manuscriptului d-lui profesore Frădăric Damă „Elemente de istoria limbă fran­cese“. Observămă din capulă locului că d. F. Damă n’a pretinsă nici de­cum de a produce oă lucrare strictă originală. Ca ori­care membru consciinciosă ală corpului didactică, d. Frădăric Damă s’a silită de a se ține la curentul­ materiei profesate și vine astăzi să puie la îndemâna elevi­­lor­ fructele unora din studiile și lectu­rile d-săle. In asemenea împrejurări, con­­dițiunile de care atârnă meritulu lucrării în cestiune nu potă fi de­câtă cele urmă­­tóre: 1. Uă bună alegere, uă suficientă pricepere a isvóreloru; 2. Urmărirea unui scopă de uă utilitate reală pentru învăță­­măntă; 3. Uă bună metodă și uă formă bună de esposițiune. In privința isvórelorü. d. Frădăric Da­mă s’a mărginită la cele franțuzesc­­­ense a alesă pre cele mai recente și autoritate, care la rândul ă loră recapitulaseră în sine resultatele dobândite pân’acum de înteme­ PRECUVENTARE. Mi se pare c’a sosită timp­ulă ca să se învețe în liceele și gimnastele României is­toria limbei francese, care este neapărată trebuinciosă pentru că înțeleptă înțelegere a gramaticei francese. „Cuvintele și faptele gramaticale, oice Brûchet, nu se pot ă înțelege fără istoria loră. “ Și, în adevără, că limbă nu este ună ce mortă, ea are oă esistență propriă și indi­viduală, presintă tote caracterele unui or­­ganismă supusă legilor, morții și vieței; tote faptele constitutive ale vieței se pro­ducă și se arătă într’ună modă lămurită în desvoltarea ei. „Viața unei limbe, dice Pelissier, constă într’uă serie de modificări, care ’i servescă a se menține într’uă perfectă armonie cu spiritulă, trebuințele, simțimintele și cuge­tările unui poporă, a se transforma c’uă răpe<­­iciune estraordinară supt influința cu­getării, urmărindă tóte fluctuările ei, es­­primândă tóte delicatețele; ecoulă nu res­­frânge sunetul­ mai exactă, umbra nu în­­soțesce corpul ă mai d’aprope. Se póte dice chiară, printr’uă comparațiune mai exactă, că, pentru ună poporă, limba este aceia ce este sămânța pentru plantă, este totă d’uă­­dată ună organă ș’ună fructă ală vieței. Legea vieței, pentru uă idiomă, constă în a se transforma în vocabularură săă, în sintaxa s­a, în caracterele săle literare.“ Cândă uă limbă este bogată c’m­ă nu­mără de cuvinte destul­ de mare pentru a exprima tóte faptele esențiale ale lumei fisice , morale și sociale , tóte elementele vieței omului; cândă a fost ă întrebuințată de genie superiore în poesiă și ’n elocință, atunci ea este fișată în vocabularură săă, în sintaxa sea, în spiritul ă seă; ea ajunge la virilitate, la ceia ce s’ară putea numi perfecțiunea sea, și totă ce atinge consti­­tuțiunea acestei limbe pregătesce și gră­­besce decadința ei. Iubirea a coprinsă totă anima reginei­ ea nu mai vede de­câtă pe Ruy-Blas pe pământă și recunoscă că acestă [pasiune pate justifica multe lucruri : câte catastrofe politice n’au avută alte cause! Însă, pen­tru ca că femeiă, chiară d’ară fi regină, să ne intereseze de iubirea iei, trebuie ca să fiă sinceră pasionată. Și Maria, care, din iubire, și-a călcată datoriile de re­gină și-a făcută din omulă pe care ’hi iubesc e primul ă­ieă ministru, care e gata să lase corona și tronulă și să fugă cu den­­sulă, nu mai are de câtă ură și dispreță pentru ele, cândă aude că acum șase luni era slugă. Iubirea care nu resiste unei a­­semenea încercări este uă iubire minci­­nosă și n’are nimică poetică. Multă mai adevărată este în Marion Delorme iubirea lui Didier pentru Marion, în Marie Tudor iubirea lui Gilbert pentru Jeanne și a Re­ginei pentru Fabiani, în Angelo iubirea This­­beci pentru Rudolf, în Le Roi s’amuse iu­birea Blanchei pentru Regele! Săă Maria de Neuburg găsia pe Ruy-Blas destulă de fru­­mosă ca să’lă iubăscă și, în casulă acela, ladică săă grand­ de­ Spania, trebuie să , urmeze a’lă iubi­­i săă e convinsă de ge­nială săă politică, și, în casulă acela, cum încetăză d’a­ lă admira pentru că a purtată livrea . Amă putea, în adevără, să ne es­­plicămă altă­ felă simțimântulă de ură și de dispreță care șterge în anima iei iubi­rea d’uădiaioră, neputându-șî esplica biletulu ce­a primită, spaima lui ,Ruy­ Blas, presința lui Sallustră, supunerea amantului său către acestă omă, tăcerea lui, haina ce portă, ea nu pate crede de câtă ună lucru, adică că a fostă jucăria unei machinațiuni infernale, pregă­tită de Ruy-Blas și de don Sallustră. Ad­­­dăcă ară fi aflată că don­­ Sallustră, acum șase luni, a poruncită lui Ruy-Blas d’a fi amantulă iei, bănură la ce-’i vine s-ară fi schimbată în siguranță și Ruy-Blas n’ar­ fi putută să se sculeze zicândă că a fostă păpușa lui don Sallustră. Acestă defectă ală piesei este simțitoră, cu atâtă mai multă că scena n’a fost­ interpretată de d-ra Vasilescu cu destulă putere, dânsa ară fi putută să scape, prin jocul ă săă, prin mimica sea, totă falsitatea situațiunei, precum a făcută Sarah Bernhardt la Paris. Victor Hugo a făcută din Maria de Neu­burg uă femeiă înamorată , nimică mai multă, și n’a desvoltată de câtă partea a-

Next