Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)

1878-10-27

996 »aminntóe ® ® 868Wsm8K«SB8W Bacimm amBros HIW^ROMANULU, 28 OCTOMBRE, 1878 „Am­ fi grea d’a ’și închipui­tă­otărîre mai nedreptă. Se condamnă unii rai­­onü și jumătate de Bulgari d’a românea supt ju­gulă Turciloră, spre a feri d’uă absorbire închipuită vr’uă sută de sate grecesc?, si­tuate exclusivă numai pe fruntaria sud-es­­tică a Macedoniei! Noi credemă că acesta măsură nu răspunde nici chiară interese­­lor­ bine înțelese ale minorității greceșci. Intrândă în principatulă bulgară, Grecii ar­ fi fostă părtași la bine­facerile unui guvernă constituțională, care garantăză e­­galitatea tuturora supușilor, înaintea legii, pe câtă vreme, supt dominațiunea Turciloru; ei vor" remâne pentru ună timpă neotărîtă "nișce ghiauri desprețuiți. De altmintrelea acele sate s’ară pută lăsa afară de frunta­riile principatului. „Macedonia merită atențiunea Europei încă și din altă punte de vedere. In nu­­merase părți ale acestei provincii begiî po­­sedăscă tóte pământurile, pe când­ crești­nii se află în stare de servitute. Servitu­tea, desființată de tote națiunile s­ civilisate, se află încă în plină vigore în acesta ța­ră. Bulgarii, fără apărare în contra auto­­rităților­ turcesci, suferă uă adevărată es­­ploatare din partea begiloră a totă-puter­­nică. Acesta esploatare, protegiată de pri­­vilegiile Turcilor­, ajunge la ast­­felu de proporțiuni, în câtă poporațiunea creștină e redusă la starea de proletariată. „In locă d'a vede situați­unea soră îm­bunătățită, locuitorii din districtele Plovdiv, Slivia, Adrianopole, etc., pe ruinele fume­­gânde a trei sute de sate și orașe, plân­­gândă perderea a cincizeci de mii mar­tiri morți supt cuțită, prin strângă, în tem­nițe săă în esilă. Macedonenii, dhcemă, vedă deschidendu-se dinaintea loră ună noă viitoră de spaimă și se vădă dați din noă pe mâna aceluiași guvernă, de la care le vină tóte relele; ei se ’ntreba cu uă în­fricoșare generală unde suntă garanțiele reformei oră stipulate de Congresă, chiară și ’n casulă cândă membrii comisiunii, in­stituită pentru a organisa ș’a supraveghia regimul­ acestoră provincii, ară isbuti a se înțelege pentru a semna ună proiectă comună! „Nici vă îndoaială nu pote fi că Porta lucrăză pentru a întări preponderența mi­cului grupă de musulmani în aceste țări; alte influința voră lucra în favorulă Gre­­cilorü. însă Bulgarii, care cu tóte,aste for­­mezu majoritatea în Rumelia și in Mace­donia, n’aru pute privi cu sânge rece la aceste încercări d’a înăbuși naționalita­tea loră. Intrebămu : Ore acestă stare de lucruri. Introdusă în Oriinte și cunoscută acum Europei, n’are de bază favoritismului Ore Europa nu va protesta în contra a­­cestui sistem­? Bulgarii nu voiesc­ să vi­oleze drepturile nici unei naționalități care trăiesce în vecinătatea loră; ei recunoscă tuturoră acelașă dreptă d’a se desvolta. Însă ei mai curendă voră ușa de tóte mij­­lócele de care dispună, de câtă se se su­pună unei minorități și se se închine unei otărîri care îi condamnă la uă morte trep­tată, politică și națională, într’una ținută care e însuși lăgănulă naționalității soră. „Comunicândă aceste considerațiuni a Es­­celenței Vóstre, ne rugămă se acordați să bine-voitare examinare enumerării elemen­­telor­ de slăbiciune și de ruină ce conține noua stare de lucruri instituită pentru Bulgaria. Acesta situațiune nu va lipsi d'a atrage nouî calamități asupra nefericit­e­i nóstre patrie, deja de atâtea ori încercată. Déca nouî șiroie de sânge voră curge în­­tr’ună viitoră apropiată, răspunderea nu va căde asupra nóstre, căci noi­amă în­științată pe Europa de pericolele ce ame­nință pacea Oriintelui.“ ; înființarea comunelor­ „însurățeii“ și „Vladimirescu“.­ ­ La 12 Octobre, s’a inaugurată înființarea­­ comunei nouă, numită însurățeii, din cu­­prinsul­ actualei comune Laculț-Rediu, pe moșia statului Mușetănca. Noua comună va fi populată de 500 capi­i de familie și, în diua inaugurării, s’a și I­lusit în posesiune de comisiunea ad hoc 119 săteni, cărora li s’a dată câte una po­­gonü pentru casă, în vatra satului, și câte 10 pogone de pământ și de arătură, în ța­rină. La aceste solemnitate a participată d. prefecții ală județului, cucernicul« protoie­­reu, cu parte din dereni din orașu și de prin comunele rurale, d. președinte ală Co­­­­mitetului perman inte, care face și parte din­­ comisiunile de împroprietărire, d-nii mem­­­­brii ai Comitetului permanente, președin­­­tele consiliului județeană și d-nii consilieri,­­ supt prefectulu plășii Balta, mai mulți pri­­mari de comune și săteni din mai multe comune, care veniseră se se bucure de mo­mentului în care frații și fiii soră însurăței luau în stăpânire pământulă ce le-a reser­­vatu țara. D. președinte al­ comitetului permaninte, îndată după terminarea servițiului religiosu, s­a ținută unu discursu, prin care mulțămia­ŭ guvernului actuală, în numele județului, pentru solicitudinea ce­a pusă întru a rea­lisa împroprietărirea sătenilor­ în drepții, și care săteni au fost­ nedreptățiți în timpii de 14 ani de fostele guverne și văduviți de drepturi ce se acordă legea rurală, încă de la 1864, rugândă pe d. prefectu a a­­răta guvernului recunoscința sea și a jude­țului ce represintă pentru acesta faptă mă­reții și, adresându-se în urmă către săteni, le-a cjisu între altele: „Săteni, priviți câmpiele frumose, pe care­­ țâra, ca uă mamă bună, vi le-a păstrată și­­ astăzi sunteți chiemați a le lua în stăpânire, spre a ve bucura voi și urmașii voștri de fructele ce vară produce prin munca bra­țelor n­oastre și a plugului.“ D. prefectă, în respunsulu scă, a asigu­­rată că va transmite guvernului aceste ma­nifestări de recunoscință din partea între­gului județă și că ține multă ca­se ved­ă opinca rădicată în nivelă cu tote cele­l­alte clase din societatea română. Asemenea și d. președinte alu consiliului a îndemnată pe săteni se se grăbăscâa se folosi de pamântul a ce li s’ă dată. In urmă a avută locă tragerea sorților­ și, în aclamațiuni entusiaste, s’a perpetratu faptulu împroprietăririi, aretându-se fiă-că­­ruia partea sea de pământu, atâtü în ța­rină, câtă și în satu. La 17 Octobre s’a inaugurată asemenea­­ și înființarea comunei n­oi, numită Tudor­­ Vladimirescu, din coprinsulu comunei Ca­­r­zasu, pe domeniul­ Brăila, punendu-se în posesiune chiar­ în acea di peste 30 însu­răței, remaindu ca peste curendă se se­­ completese numerală de 200 capi de fami­lie, din care are se fiă compusă acestă co­­­­mună. In curendă vamă face cunoscută lectori­­i loră noștri și constituirea celora-1­alte co­mune din județul­ nostru.­­Micula Brăianu). 1 FOSTA K­­OM­A­R VL VI— 27 OCTOBRE. SEPTEM­AN­A TEATRELORU, RUY-BLAS dramă în b acte de Victor Hugo, tradusă în ver­suri de d. D. Olănescu. Câtă despre don Cesar de Bazan, nu sciu ce se zicu. Este una elementă pără­sită în piesă ca și ’n societatea m care trăiesce. Nu servesce întru nimicu la des­­voltarea acțiunei. Nu încurcă în nimicu lu­crurile pregătite de don Sallustiu. Rolulu lui pate fi cu totul­ suprimată, fără ca piesa să sufere în nimicu­. Toți scimă că elementele, care intră în combinațiunile u­­nei drame, trebuie se fie strînsă legate între ele. Din momentul­ când­ dramatur­­gulü introduce unu personagiu­, trebuie se aibă trebuință de densulu, și singura ne­voia ce­ a avută Victor Hugo de don Cesar este pentru a umple golul­ din actulu alu IV-lea, care s’aru putea șterge întregă fără ca publiculă se simtă că lipsesce ceva, și s’aru putea juca singura fără ca publiculă se înțe­­lagă că este uă parte deslipită de întregulu sen. STAREA JUDEȚELORU. Supt acestă titlu vomă fia de aci înain­te seria cititorilor­ noștri despre starea fle­cărui județă din țară, folosindu-ne pentru acesta de raportele comitetelor­ permanente către consilierii județeni, care au începută a se publica în Monitorulü oficiale, înce­pemŭ astăc­i cu județulă Mehedinți. Agricultura.­Recolta din acestă județă­­ a fostă în anulă acesta în mare parte a­­bundentă. De­și în unele părți grânele au suferită din causa pîouiloră, semenăturele de porumbă aă dată ânsă m­ă rodă forte abundentă, astă­fe­l că județulă ară pute esporta mari cantități din acestă feră de producte. Instrucțiunea publică.— In anulă curinte au fostă deschise în­ comunele rurale ale a­­cestui județ s u­ă numără de 92 școli de băeți și 1 de fete, din care 8 de gradul­ I și 84 de gradul­ II, și au fost­ frecventate­­le 2,664 băeți și 44 fete, în totală 2,708, distribuiți pe plăși astă­feră: Ocolu 387 băeți, Câmpu 296 băeți și 5 fete, Blahnița 316 băeți și 4 fete, Dumbrava 352 băeți, 1 Motru-de-Susu 441 băeți, Motru-de-Josă I 470 băeți și 9 fete, și plasa Cloșani 402 băeți și 26 fete; eră instrucția urbană se compune din 2 scule de băeți și 2 de fete, fundă frecventare regulată de 539 băeți și 205 fete, în totală 744. Ia scala de mese­rii s’aă primită în acești ani 8 copii ca in­terni și s’a regulată ca și în anul­ urmă­tor ă să se primăscă 5. Comunele rurale. — Administrațiunea din comunele rurale lasă încă de dorită în pri­vința ținerii comptabilității comunale ș’a regulei ținerii acteloru civile, din cauză că în multe comune mici primarii n’au cunoș­tință de carte, eră salariile scriitorilor« sunt­ atâta de mici în­câtă nu se potă găsi omeni cu cunoștințe. Servițiula sanitară. — Locuitorii din a­­cestă județă au fostă feriți anulă acesta de bule­ epidemice. Pentru vaccinarea copiilor, s’au numită proviscină trei vaccinatori. In luna Marte, ivindu-se pesta bovină, comitetulă a luată tóte măsurile pentru­­ mărginirea răului. Astăzi­ epizootia a înce­tată în multe comune, eră în altele nu mai are atâta putere ca îa începută. Totuși acestă flagelă a secerată în ju­dețul­ Mehedinți 6,099 vite, care se îm­partă pe plăși după cum urmără : Plasa Ocolu, 1,010 vite; Bahnița, 1,151; Câmpu, 2,103; Dumbrava, 932; Motru-de- Josu, 460; Motru-de-Susă, 306 și Cloșani, 137 vite, astă­felă că uă parte din locui­torii districtului se găsescă astăzi în lipsă de boi cu care se potă face în abundență arăturile de toamnă. Financiele comunale. — De­și comitelulu a redusă cheltuielela, astă­felă că le echi­valezi cu veniturile și lasă câte una esce­­dentă, totuși, din cauza neîncasării regu­late a­­ zecimelor­ comunale, ce se împli­­nescă cu contribuțiunile fiscale, care suntă în enorme rămășițe,­a ajunsă ca să nu se potă plăti regulată de către unele comune cheltuielele foră obligatorii. Drumurile județene și comunale vicinale. — In cursul­ anului s’au făcută următo­­rele lucrări : 195.680 metri curenți, reparațiuni făcute cu mânile pe șoselele în comunicație. 8,330 metri curenți, împetrirea esecu­­tată. 8,645 metri cubici, petrișă cărată. 69,021 metri cubici, terasmentă esecu­­tata. 40,504 întindere esecutata, terasmentă (metri curenți).­­25 podețe făcute pe deosebite linii, plus reparațiuni și alte 4 poduri în con­strucție. La care lucrări s’a întrebuințată 32,015 Țile cu brațele și 7,082 cu carele, resul­­tându uă rămășiță de 83,384 cile cu bra­țele și 49,638­­ file cu carele. ------.-------------------------------------------------------“ i : I j SOIRI D’ALE PILEI. ] I­n capitală. A. A. U­. R. R. Domnitorulă și Domnu­l au bine-voitu a primi Marți, 24 cuvinte în­­ audiență particulară pe E. S. d. conte Iloyos de Sprintzenstein, trimisă estraordinară și­­ ministru plenipotențiarii alu Maiestății Sale | Imperatulu Austriei, Rege alu Ungariei,­­ împreună cu d-na contesa Ilogos. (Monitorulu). D. Cogălniceni a sosită în capitală Sâm­­? ! bată dimineța. D. I. Brătianu s’a întorsu adi-dimineță ! (Luni). •# i „ . I Comisiunea, însărcinata a studia Dobro­ i gea la facia locului, și-a sfîrșită lucrările I și s’a înapoiată în capitală, j Aflămă că ea aduce cele mai frumose­­ impresiuni din acea țară. Locuitorii Ro­­­­mâni, Turci, Tătari, Greci, și chiar­ Bul­garii, așteptă cu nerăbdare intrarea arma­tei române și trecerea acelei provincie în stăpânirea nostră. * Monitorulu oficiale de Duminecă publică Ș uă circulară a d-lui ministru da justiția către d-niî președinți și procurori de tri­bunale, invitându’Î a nu recunosce ș’a nu autentica învoielele pentru înstrăinarea fă­țișă sau ascunsă a pământurilor« acordate I țeraniloră de legea rurală din 1864. * Monitorulu de ieri publică unu decreta în urma căruia d. maiorű Romulus Ma­­gheru, din corpulu de stată-maioră, e nu­mită atașată militară pe lângă d. Dimitrie Brătianu, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiaru pe lângă Maiestatea Sea Impĕratulu Otomaniloru, la Brăila. Se mai vorbesce că și ală 8-lea de dorobanți încă va fi mobilisatu, eră ală 6-lea de l­ulă se zice că va fi celă ântâiu care va trece. La trecerea trupeloru pro­babilă că va asista A. S. Regală Domni­­torulă. Suptscripțiunea împrumutului primăriei Berladu până astăzi s’a rădicată la 50.000 lei în Galați. Se facă înscrieri până la fi­nea lunei. Din țevile latine. Se anunciă din Madrid că tribunalul­ a refuzat­ cererea avocatului lui Moncasi, aten­­tatorele la viața regelui Spaniei, care avea de obiectă a se face uă anchetă la Tara­­gona, unde acusatula a fost­ îngrijită în timpă de trei luni într’una stabilimentă de alienați. Din județe. Garda civică, dice Micula Brăianu, face mare progresă și la noi. In fie­care Du­minecă, ese afară din orașu, unde face e­­serciție pe batalione și companii. Oficialii asemenea facă esercițiă vă dată pe săptă­­mână în curtea Primăriei. Instructori sunt­ oficialii de la vânători. Amu admirată ze­­lulă cu care cetățenii se întrecu a se de­prinde cu mânuirea armei, ceia­ ce probeza că voru deveni­ adevărați soldați. . . ânse, mai multă clasa muncitóre ’și dă acăstă nobilă osten­ila, áru coconașii, care vedu pete până și ’n sare, se dau la uă parte de la împlinirea datoriei cetățenesci. Aceîașii află positivü că, peste câ­­te­va­­ zile, vom­ sosi în Brăila 300 bosniaci refugiați, pentru care autoritățile au și lu­ată măsuri de instalare. * Ieri, 4ice hVocea Covurluiului de Joud, s’a constituită în Galați pentru prima oră, după noua posițiune creată României, co­misiunea internaționale a Dunării. Preșe­­­dinte a fost­ alesă Caratheodory-pașa, re­­presintantele Turciei. * Vocea Vo­rluiului alla din Brăila că au sosită acolo urmatorele trupe române, des­tinate pentru a trece în Dobrogia: unu re­­­­gimentu de roșiori sosită la 22, care s’a , și împărțită în cuartiere, și care se află­­ supt comanda d­e col. Chirițescu; regi­­­­mentele 4 și 7 de linie, care sunt­ în sa­­­­tele de prin­prejuri; unu batalionu de vâ­nători și regimentulu 1 de artilerie, care au sosită ieri sera. Pe lângă aceste se spu­­­­ne că compania 4 din regimentulu de in­­fanteriă, din garnisóna nostră, va trece și­­ ea la Macină. Asemenea se mai aștăptă re­­­­­gimentului No. 8 de la Iași, care va trece ! Din străinătate. Golos, dieru rusescu, vorbindu într’ună articolu despre cestiunea Afganistanului, cjice: „Rusia, de­și trebuie a supraveghia d’a­­própe guvernul« indiană, n’are case să-și schimbe politica, celă puțină ,pentru mo­ments, încurcăturile Englizerii mergă cres­cândă din di în di, și, cu câtă trupele en­­glese voră remâne mai multă timpă neac­­tive pe fruntaria Afganistanului, cu atâtă mai multă își voră perde prestigiul, în ochii supușilor­ indiani ai Marei­ Bretanii, cu atâtă mai multă domnia englesă în In­dii va fi sdruncinată.“ Articolul­ urmeză în­­ acești termeni: „Curoată se voră prelungi mai multă aceste relați­uni încordate, de­și nu ostile, între Englitera și Afganistanu, cu atâtă mai multă Shere-Ali va fi în măsura de a se pregăti de resbelü.“ * Gazeta­­ rusă­ din St. Petersburg propu­ne trimiterea unei espedițiuni sciințifice și comerciale la Cabul, ca celă mai bună micilocu de a ajuta pe Shere-Ali. * Câtă pentru atitudinea Rusiei în casulă unui resbela între Englitera și Afganistans, Golos și alte­­ ziare ruse Se opună ca Rusia să dea ajutoră directă lui Shere-Ali; ele recomandă uă neutralitate bina­voitare în privința [Afganistanului. Golos priveșce ultimatum adresată emi­rului Cabulului de către Englitera ca un amânare indefinită al operațiunilor­ mili­tare. El­ consiliază diplomația rusă ca să oprescă oă ciocnire fățișă între Englitera și Afganistan ș * The Standard primesce din Berlin ști­rea că Rusia, respondendă la invitațiunile Porții, a declarată că e dispusă de a reîn­­cepe negocierile pentru încheiarea unui tra­tată de pace definitivă. Comisiunea ruso-turcescă pentru întorce­­rea refugiaților­ musulmani în patria loră e­liberată pasparte, care autorită întorcerea în Bulgaria și în Rumelia orientală mu­­sulmaniloră,care posedă uă proprietate fun­­ciară în acele provincie, precum și persó­­nele r ăi care prin comerciă îșî potă câștiga hrana. Personele mai avute voră fi autori­­sate mai târziiă d’a lua în serviciulu loră coreligionari d’ai loră mai săraci, pentru a cărora întorcere la [vetrele loră nu s’a­rată încă cuvenita autoritare. * Porta,­­jice­uă telegramă din Constanti­­nopole, a înștiințată pe d. Layard că are să desființeze decima, să număscă ună guver­­natore și să introducă reformele otărîte, dăru numai într’uă provincia, adăugândă că amână aplicarea generală a reformei oră Multă a rîsă publicului Cum să au rîdă, cândă vede pe unii omă că vândă prin gu­ra căminului, punendu-se la masă, mâncând, bândă, luândă mantaua altuia, însușindu’și bani străini, îmbătându m­ă bietă servi­­toru și trămițându’lu cu bani la nișce cur­­tisane da trotoare și la ună slută bețivă care se numesce Gulatromba, răspunzându la uă scrisóre ce nu’î este adresată, spu­­nendu că fiindu’i fóme s’ară multărai pre bine cu slujnica, insultândă fără nici ună dreptă unu omă pe care nici nu’să cu­­nosce, omorîndu’lă da petrecere, și că­­dându în sfîrșită în cursa copilărescă ce în­tinde supt piciórele lui dibaciulu don Să i­­lustră? Însă întrebă pe ori­ ce iubitoru de arte dăcă acesta este rîsulă sănătosu care, după r­isură lui Rabelais, este propriulă o­­mului de proupre de l’hommeu. Amu văzută persone scandalisate de succesul­ acestui actu. Ună membru influențe ală comitetu­lui teatrală căuta să’mi probeze prin acésta câtă de falsă e gustulă publicului. Însă eu credu că înainte de tate pe poetulă trebuie să’să acusămă, și apoi pe cei care ne dau asemenea spectacole, și pe urmă ne vomă întreba dacă se póte imputa ce­va publicului. Nu avemă înaintea nostre uă comedia, ci uă farsă, uă bufoneria, uă scenă care face estrasa din faimosul« și disopiratoriul] repertoriu din Comedia dell’­­arte. Don Cesar ne face să rîdămă... cum rîdemă în actula ântâiă cândă don Sallus­tră­­i spune : Don Cesar, gândindu la tine Pen’la frunte mi se urcă nădușala de rușine!" Și cândă don Cesar răspunde: „Ba, lasă-o să se urce !“ Ni se pare că este cam pre multă d’a ne cere să facem­ă ca don Cesar. A omorî, a jăfui, a se resfăța în bețiv și în lenevia ru­­șinosă, a se glorifica d’a’și fi mâncată a­­verea în desfrânare și d’a nu mai trăi de câtă din tâlhăriile altuia, póte fi ce­va care să ispităscă scriitori ca Ponson du Terrail și Xavier de Montepin, póte produce uă antitesă, dăru nu ne pare ce­va demnă de păna care a scrisă Les Châtiments. Oraulă, care face poetica umorului ș’a jafului, nu ne pare ființă legitimă ală geniului care a scrisă La Légende des Sades, și Les Contem­plations. ’Mi spunea cine­ va ieri că nu este patriotică din partea mea d’a critica pe Bug-Blas, ciudată ideiă! Credu, din con­tră, că a refusa u­a locă, printre neperi­­tórele creațiuni ale geniului francesă, a­­cestei erori a unui artist, care în poesiă lirică a întrecută pe cei d’ântâiu din tóte timpurile, este a se arăta plină de res­pectă și de iubire pentru arta francesă. După teoria interlocutorului meu, ară tre­bui ca să calcă în piciore totu ce nu este francesă. Ab! departe de mine acesta ideiă greșită! Arta n’are patină. Propriulă ope­­retară de arte este d’a fi neperitóre și u­­niversale. Eschyîe, Aristophane, Shakes­peare, Molière, în ce privesce arta dra­matică, aceste geniuri, care aparțină cu­­tărei săă cutărei națiuni, ti tuturoră, și se bucură d’uă­­ admirațiune, d’uă ve­­nerațiune universală. Victor Hu­go, ca po­­etă lirică, va fi și elă din aceste spirite supra­omenești: era Victor Hugo, drama­turgă, nu va veni de câtă departe după ma­eștri, mai cu semă din causa că a lipsită în tóte operele sale dramatice la cea d’ân­­tâiă condițiune a artei, observarea natu­ral și respectulu logicei situațiunilor”. Mi­­s’a spusă că don Cesar este una gentilomă degenerată, care a păstrată încă ce­va bună în fundulă animei sale. Ce a­nume ? Bă nu ’i potă găsi nici uă umbră de calitate și nu întrebă­­ laca a avută vr’aă dată. Sciű pre bine că refusă d’a resbuna pe vă­­rulă săă don Sallustră în contra unei fe­mei; darü, acesta fiindă în necesitățile pie­sei, nu pote fi uă calitate la­tină omă care se declară gata să omore și se jefuiască pe ori­gine. Ce­amă­­ Jisu e destulă ca să a­­rătă că, dacă don Cesar este ună țipă care pote deștepta cele mai nefaste simțiminte în inima publicului și să fie aplaudată cum suntă aplaudate tóte bufoneriele, chiară cele mai nerușinate, nu este ună carac­tere dramatică. Și, ca s’arătă mai bine di­­ferența ce existe între arta dramatică și

Next