Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)
1878-10-27
996 »aminntóe ® ® 868Wsm8K«SB8W Bacimm amBros HIW^ROMANULU, 28 OCTOMBRE, 1878 „Am fi grea d’a ’și închipuităotărîre mai nedreptă. Se condamnă unii raionü și jumătate de Bulgari d’a românea supt jugulă Turciloră, spre a feri d’uă absorbire închipuită vr’uă sută de sate grecesc?, situate exclusivă numai pe fruntaria sud-estică a Macedoniei! Noi credemă că acesta măsură nu răspunde nici chiară intereselor bine înțelese ale minorității greceșci. Intrândă în principatulă bulgară, Grecii ar fi fostă părtași la binefacerile unui guvernă constituțională, care garantăză egalitatea tuturora supușilor, înaintea legii, pe câtă vreme, supt dominațiunea Turciloru; ei vor" remâne pentru ună timpă neotărîtă "nișce ghiauri desprețuiți. De altmintrelea acele sate s’ară pută lăsa afară de fruntariile principatului. „Macedonia merită atențiunea Europei încă și din altă punte de vedere. In numerase părți ale acestei provincii begiî posedăscă tóte pământurile, pe când creștinii se află în stare de servitute. Servitutea, desființată de tote națiunile s civilisate, se află încă în plină vigore în acesta țară. Bulgarii, fără apărare în contra autorităților turcesci, suferă uă adevărată esploatare din partea begiloră a totă-puternică. Acesta esploatare, protegiată de privilegiile Turcilor, ajunge la astfelu de proporțiuni, în câtă poporațiunea creștină e redusă la starea de proletariată. „In locă d'a vede situațiunea soră îmbunătățită, locuitorii din districtele Plovdiv, Slivia, Adrianopole, etc., pe ruinele fumegânde a trei sute de sate și orașe, plângândă perderea a cincizeci de mii martiri morți supt cuțită, prin strângă, în temnițe săă în esilă. Macedonenii, dhcemă, vedă deschidendu-se dinaintea loră ună noă viitoră de spaimă și se vădă dați din noă pe mâna aceluiași guvernă, de la care le vină tóte relele; ei se ’ntreba cu uă înfricoșare generală unde suntă garanțiele reformei oră stipulate de Congresă, chiară și ’n casulă cândă membrii comisiunii, instituită pentru a organisa ș’a supraveghia regimul acestoră provincii, ară isbuti a se înțelege pentru a semna ună proiectă comună! „Nici vă îndoaială nu pote fi că Porta lucrăză pentru a întări preponderența micului grupă de musulmani în aceste țări; alte influința voră lucra în favorulă Grecilorü. însă Bulgarii, care cu tóte,aste formezu majoritatea în Rumelia și in Macedonia, n’aru pute privi cu sânge rece la aceste încercări d’a înăbuși naționalitatea loră. Intrebămu : Ore acestă stare de lucruri. Introdusă în Oriinte și cunoscută acum Europei, n’are de bază favoritismului Ore Europa nu va protesta în contra acestui sistem? Bulgarii nu voiesc să violeze drepturile nici unei naționalități care trăiesce în vecinătatea loră; ei recunoscă tuturoră acelașă dreptă d’a se desvolta. Însă ei mai curendă voră ușa de tóte mijlócele de care dispună, de câtă se se supună unei minorități și se se închine unei otărîri care îi condamnă la uă morte treptată, politică și națională, într’una ținută care e însuși lăgănulă naționalității soră. „Comunicândă aceste considerațiuni a Escelenței Vóstre, ne rugămă se acordați să bine-voitare examinare enumerării elementelor de slăbiciune și de ruină ce conține noua stare de lucruri instituită pentru Bulgaria. Acesta situațiune nu va lipsi d'a atrage nouî calamități asupra nefericitei nóstre patrie, deja de atâtea ori încercată. Déca nouî șiroie de sânge voră curge într’ună viitoră apropiată, răspunderea nu va căde asupra nóstre, căci noiamă înștiințată pe Europa de pericolele ce amenință pacea Oriintelui.“ ; înființarea comunelor „însurățeii“ și „Vladimirescu“. La 12 Octobre, s’a inaugurată înființarea comunei nouă, numită însurățeii, din cuprinsul actualei comune Laculț-Rediu, pe moșia statului Mușetănca. Noua comună va fi populată de 500 capii de familie și, în diua inaugurării, s’a și Ilusit în posesiune de comisiunea ad hoc 119 săteni, cărora li s’a dată câte una pogonü pentru casă, în vatra satului, și câte 10 pogone de pământ și de arătură, în țarină. La aceste solemnitate a participată d. prefecții ală județului, cucernicul« protoiereu, cu parte din dereni din orașu și de prin comunele rurale, d. președinte ală Comitetului perman inte, care face și parte din comisiunile de împroprietărire, d-nii membrii ai Comitetului permanente, președintele consiliului județeană și d-nii consilieri, supt prefectulu plășii Balta, mai mulți primari de comune și săteni din mai multe comune, care veniseră se se bucure de momentului în care frații și fiii soră însurăței luau în stăpânire pământulă ce le-a reservatu țara. D. președinte al comitetului permaninte, îndată după terminarea servițiului religiosu, sa ținută unu discursu, prin care mulțămiaŭ guvernului actuală, în numele județului, pentru solicitudinea cea pusă întru a realisa împroprietărirea sătenilor în drepții, și care săteni au fost nedreptățiți în timpii de 14 ani de fostele guverne și văduviți de drepturi ce se acordă legea rurală, încă de la 1864, rugândă pe d. prefectu a arăta guvernului recunoscința sea și a județului ce represintă pentru acesta faptă măreții și, adresându-se în urmă către săteni, le-a cjisu între altele: „Săteni, priviți câmpiele frumose, pe care țâra, ca uă mamă bună, vi le-a păstrată și astăzi sunteți chiemați a le lua în stăpânire, spre a ve bucura voi și urmașii voștri de fructele ce vară produce prin munca brațelor noastre și a plugului.“ D. prefectă, în respunsulu scă, a asigurată că va transmite guvernului aceste manifestări de recunoscință din partea întregului județă și că ține multă case vedă opinca rădicată în nivelă cu tote celelalte clase din societatea română. Asemenea și d. președinte alu consiliului a îndemnată pe săteni se se grăbăscâa se folosi de pamântul a ce li s’ă dată. In urmă a avută locă tragerea sorților și, în aclamațiuni entusiaste, s’a perpetratu faptulu împroprietăririi, aretându-se fiă-căruia partea sea de pământu, atâtü în țarină, câtă și în satu. La 17 Octobre s’a inaugurată asemenea și înființarea comunei noi, numită Tudor Vladimirescu, din coprinsulu comunei Carzasu, pe domeniul Brăila, punendu-se în posesiune chiar în acea di peste 30 însurăței, remaindu ca peste curendă se se completese numerală de 200 capi de familie, din care are se fiă compusă acestă comună. In curendă vamă face cunoscută lectorii loră noștri și constituirea celora-1alte comune din județul nostru.Micula Brăianu). 1 FOSTA KOMAR VL VI— 27 OCTOBRE. SEPTEMANA TEATRELORU, RUY-BLAS dramă în b acte de Victor Hugo, tradusă în versuri de d. D. Olănescu. Câtă despre don Cesar de Bazan, nu sciu ce se zicu. Este una elementă părăsită în piesă ca și ’n societatea m care trăiesce. Nu servesce întru nimicu la desvoltarea acțiunei. Nu încurcă în nimicu lucrurile pregătite de don Sallustiu. Rolulu lui pate fi cu totul suprimată, fără ca piesa să sufere în nimicu. Toți scimă că elementele, care intră în combinațiunile unei drame, trebuie se fie strînsă legate între ele. Din momentul când dramaturgulü introduce unu personagiu, trebuie se aibă trebuință de densulu, și singura nevoia ce a avută Victor Hugo de don Cesar este pentru a umple golul din actulu alu IV-lea, care s’aru putea șterge întregă fără ca publiculă se simtă că lipsesce ceva, și s’aru putea juca singura fără ca publiculă se înțelagă că este uă parte deslipită de întregulu sen. STAREA JUDEȚELORU. Supt acestă titlu vomă fia de aci înainte seria cititorilor noștri despre starea flecărui județă din țară, folosindu-ne pentru acesta de raportele comitetelor permanente către consilierii județeni, care au începută a se publica în Monitorulü oficiale, începemŭ astăci cu județulă Mehedinți. Agricultura.Recolta din acestă județă a fostă în anulă acesta în mare parte abundentă. Deși în unele părți grânele au suferită din causa pîouiloră, semenăturele de porumbă aă dată ânsă mă rodă forte abundentă, astăfel că județulă ară pute esporta mari cantități din acestă feră de producte. Instrucțiunea publică.— In anulă curinte au fostă deschise în comunele rurale ale acestui județ s uă numără de 92 școli de băeți și 1 de fete, din care 8 de gradul I și 84 de gradul II, și au fost frecventatele 2,664 băeți și 44 fete, în totală 2,708, distribuiți pe plăși astăferă: Ocolu 387 băeți, Câmpu 296 băeți și 5 fete, Blahnița 316 băeți și 4 fete, Dumbrava 352 băeți, 1 Motru-de-Susu 441 băeți, Motru-de-Josă I 470 băeți și 9 fete, și plasa Cloșani 402 băeți și 26 fete; eră instrucția urbană se compune din 2 scule de băeți și 2 de fete, fundă frecventare regulată de 539 băeți și 205 fete, în totală 744. Ia scala de meserii s’aă primită în acești ani 8 copii ca interni și s’a regulată ca și în anul următor ă să se primăscă 5. Comunele rurale. — Administrațiunea din comunele rurale lasă încă de dorită în privința ținerii comptabilității comunale ș’a regulei ținerii acteloru civile, din cauză că în multe comune mici primarii n’au cunoștință de carte, eră salariile scriitorilor« sunt atâta de mici încâtă nu se potă găsi omeni cu cunoștințe. Servițiula sanitară. — Locuitorii din acestă județă au fostă feriți anulă acesta de bule epidemice. Pentru vaccinarea copiilor, s’au numită proviscină trei vaccinatori. In luna Marte, ivindu-se pesta bovină, comitetulă a luată tóte măsurile pentru mărginirea răului. Astăzi epizootia a încetată în multe comune, eră în altele nu mai are atâta putere ca îa începută. Totuși acestă flagelă a secerată în județul Mehedinți 6,099 vite, care se împartă pe plăși după cum urmără : Plasa Ocolu, 1,010 vite; Bahnița, 1,151; Câmpu, 2,103; Dumbrava, 932; Motru-de- Josu, 460; Motru-de-Susă, 306 și Cloșani, 137 vite, astăfelă că uă parte din locuitorii districtului se găsescă astăzi în lipsă de boi cu care se potă face în abundență arăturile de toamnă. Financiele comunale. — Deși comitelulu a redusă cheltuielela, astăfelă că le echivalezi cu veniturile și lasă câte una escedentă, totuși, din cauza neîncasării regulate a zecimelor comunale, ce se împlinescă cu contribuțiunile fiscale, care suntă în enorme rămășițe,a ajunsă ca să nu se potă plăti regulată de către unele comune cheltuielele foră obligatorii. Drumurile județene și comunale vicinale. — In cursul anului s’au făcută următorele lucrări : 195.680 metri curenți, reparațiuni făcute cu mânile pe șoselele în comunicație. 8,330 metri curenți, împetrirea esecutată. 8,645 metri cubici, petrișă cărată. 69,021 metri cubici, terasmentă esecutata. 40,504 întindere esecutata, terasmentă (metri curenți).25 podețe făcute pe deosebite linii, plus reparațiuni și alte 4 poduri în construcție. La care lucrări s’a întrebuințată 32,015 Țile cu brațele și 7,082 cu carele, resultându uă rămășiță de 83,384 cile cu brațele și 49,638 file cu carele. ------.-------------------------------------------------------“ i : I j SOIRI D’ALE PILEI. ] In capitală. A. A. U. R. R. Domnitorulă și Domnul au bine-voitu a primi Marți, 24 cuvinte în audiență particulară pe E. S. d. conte Iloyos de Sprintzenstein, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiarii alu Maiestății Sale | Imperatulu Austriei, Rege alu Ungariei, împreună cu d-na contesa Ilogos. (Monitorulu). D. Cogălniceni a sosită în capitală Sâm? ! bată dimineța. D. I. Brătianu s’a întorsu adi-dimineță ! (Luni). •# i „ . I Comisiunea, însărcinata a studia Dobro i gea la facia locului, și-a sfîrșită lucrările I și s’a înapoiată în capitală, j Aflămă că ea aduce cele mai frumose impresiuni din acea țară. Locuitorii Români, Turci, Tătari, Greci, și chiar Bulgarii, așteptă cu nerăbdare intrarea armatei române și trecerea acelei provincie în stăpânirea nostră. * Monitorulu oficiale de Duminecă publică Ș uă circulară a d-lui ministru da justiția către d-niî președinți și procurori de tribunale, invitându’Î a nu recunosce ș’a nu autentica învoielele pentru înstrăinarea fățișă sau ascunsă a pământurilor« acordate I țeraniloră de legea rurală din 1864. * Monitorulu de ieri publică unu decreta în urma căruia d. maiorű Romulus Magheru, din corpulu de stată-maioră, e numită atașată militară pe lângă d. Dimitrie Brătianu, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiaru pe lângă Maiestatea Sea Impĕratulu Otomaniloru, la Brăila. Se mai vorbesce că și ală 8-lea de dorobanți încă va fi mobilisatu, eră ală 6-lea de lulă se zice că va fi celă ântâiu care va trece. La trecerea trupeloru probabilă că va asista A. S. Regală Domnitorulă. Suptscripțiunea împrumutului primăriei Berladu până astăzi s’a rădicată la 50.000 lei în Galați. Se facă înscrieri până la finea lunei. Din țevile latine. Se anunciă din Madrid că tribunalul a refuzat cererea avocatului lui Moncasi, atentatorele la viața regelui Spaniei, care avea de obiectă a se face uă anchetă la Taragona, unde acusatula a fost îngrijită în timpă de trei luni într’una stabilimentă de alienați. Din județe. Garda civică, dice Micula Brăianu, face mare progresă și la noi. In fiecare Duminecă, ese afară din orașu, unde face eserciție pe batalione și companii. Oficialii asemenea facă esercițiă vă dată pe săptămână în curtea Primăriei. Instructori sunt oficialii de la vânători. Amu admirată zelulă cu care cetățenii se întrecu a se deprinde cu mânuirea armei, ceia ce probeza că voru deveni adevărați soldați. . . ânse, mai multă clasa muncitóre ’și dă acăstă nobilă ostenila, áru coconașii, care vedu pete până și ’n sare, se dau la uă parte de la împlinirea datoriei cetățenesci. Aceîașii află positivü că, peste câteva zile, vom sosi în Brăila 300 bosniaci refugiați, pentru care autoritățile au și luată măsuri de instalare. * Ieri, 4ice hVocea Covurluiului de Joud, s’a constituită în Galați pentru prima oră, după noua posițiune creată României, comisiunea internaționale a Dunării. Președinte a fost alesă Caratheodory-pașa, represintantele Turciei. * Vocea Vorluiului alla din Brăila că au sosită acolo urmatorele trupe române, destinate pentru a trece în Dobrogia: unu regimentu de roșiori sosită la 22, care s’a , și împărțită în cuartiere, și care se află supt comanda de col. Chirițescu; regimentele 4 și 7 de linie, care sunt în satele de prinprejuri; unu batalionu de vânători și regimentulu 1 de artilerie, care au sosită ieri sera. Pe lângă aceste se spune că compania 4 din regimentulu de infanteriă, din garnisóna nostră, va trece și ea la Macină. Asemenea se mai aștăptă regimentului No. 8 de la Iași, care va trece ! Din străinătate. Golos, dieru rusescu, vorbindu într’ună articolu despre cestiunea Afganistanului, cjice: „Rusia, deși trebuie a supraveghia d’aprópe guvernul« indiană, n’are case să-și schimbe politica, celă puțină ,pentru moments, încurcăturile Englizerii mergă crescândă din di în di, și, cu câtă trupele englese voră remâne mai multă timpă neactive pe fruntaria Afganistanului, cu atâtă mai multă își voră perde prestigiul, în ochii supușilor indiani ai Marei Bretanii, cu atâtă mai multă domnia englesă în Indii va fi sdruncinată.“ Articolul urmeză în acești termeni: „Curoată se voră prelungi mai multă aceste relațiuni încordate, deși nu ostile, între Englitera și Afganistanu, cu atâtă mai multă Shere-Ali va fi în măsura de a se pregăti de resbelü.“ * Gazeta rusă din St. Petersburg propune trimiterea unei espedițiuni sciințifice și comerciale la Cabul, ca celă mai bună micilocu de a ajuta pe Shere-Ali. * Câtă pentru atitudinea Rusiei în casulă unui resbela între Englitera și Afganistans, Golos și alte ziare ruse Se opună ca Rusia să dea ajutoră directă lui Shere-Ali; ele recomandă uă neutralitate binavoitare în privința [Afganistanului. Golos priveșce ultimatum adresată emirului Cabulului de către Englitera ca un amânare indefinită al operațiunilor militare. El consiliază diplomația rusă ca să oprescă oă ciocnire fățișă între Englitera și Afganistan ș * The Standard primesce din Berlin știrea că Rusia, respondendă la invitațiunile Porții, a declarată că e dispusă de a reîncepe negocierile pentru încheiarea unui tratată de pace definitivă. Comisiunea ruso-turcescă pentru întorcerea refugiaților musulmani în patria loră eliberată pasparte, care autorită întorcerea în Bulgaria și în Rumelia orientală musulmaniloră,care posedă uă proprietate funciară în acele provincie, precum și persónele r ăi care prin comerciă îșî potă câștiga hrana. Personele mai avute voră fi autorisate mai târziiă d’a lua în serviciulu loră coreligionari d’ai loră mai săraci, pentru a cărora întorcere la [vetrele loră nu s’arată încă cuvenita autoritare. * Porta,jiceuă telegramă din Constantinopole, a înștiințată pe d. Layard că are să desființeze decima, să număscă ună guvernatore și să introducă reformele otărîte, dăru numai într’uă provincia, adăugândă că amână aplicarea generală a reformei oră Multă a rîsă publicului Cum să au rîdă, cândă vede pe unii omă că vândă prin gura căminului, punendu-se la masă, mâncând, bândă, luândă mantaua altuia, însușindu’și bani străini, îmbătându mă bietă servitoru și trămițându’lu cu bani la nișce curtisane da trotoare și la ună slută bețivă care se numesce Gulatromba, răspunzându la uă scrisóre ce nu’î este adresată, spunendu că fiindu’i fóme s’ară multărai pre bine cu slujnica, insultândă fără nici ună dreptă unu omă pe care nici nu’să cunosce, omorîndu’lă da petrecere, și cădându în sfîrșită în cursa copilărescă ce întinde supt piciórele lui dibaciulu don Să ilustră? Însă întrebă pe ori ce iubitoru de arte dăcă acesta este rîsulă sănătosu care, după risură lui Rabelais, este propriulă omului de proupre de l’hommeu. Amu văzută persone scandalisate de succesul acestui actu. Ună membru influențe ală comitetului teatrală căuta să’mi probeze prin acésta câtă de falsă e gustulă publicului. Însă eu credu că înainte de tate pe poetulă trebuie să’să acusămă, și apoi pe cei care ne dau asemenea spectacole, și pe urmă ne vomă întreba dacă se póte imputa ceva publicului. Nu avemă înaintea nostre uă comedia, ci uă farsă, uă bufoneria, uă scenă care face estrasa din faimosul« și disopiratoriul] repertoriu din Comedia dell’arte. Don Cesar ne face să rîdămă... cum rîdemă în actula ântâiă cândă don Sallustrăi spune : Don Cesar, gândindu la tine Pen’la frunte mi se urcă nădușala de rușine!" Și cândă don Cesar răspunde: „Ba, lasă-o să se urce !“ Ni se pare că este cam pre multă d’a ne cere să facemă ca don Cesar. A omorî, a jăfui, a se resfăța în bețiv și în lenevia rușinosă, a se glorifica d’a’și fi mâncată averea în desfrânare și d’a nu mai trăi de câtă din tâlhăriile altuia, póte fi ceva care să ispităscă scriitori ca Ponson du Terrail și Xavier de Montepin, póte produce uă antitesă, dăru nu ne pare ceva demnă de păna care a scrisă Les Châtiments. Oraulă, care face poetica umorului ș’a jafului, nu ne pare ființă legitimă ală geniului care a scrisă La Légende des Sades, și Les Contemplations. ’Mi spunea cine va ieri că nu este patriotică din partea mea d’a critica pe Bug-Blas, ciudată ideiă! Credu, din contră, că a refusa ua locă, printre neperitórele creațiuni ale geniului francesă, acestei erori a unui artist, care în poesiă lirică a întrecută pe cei d’ântâiu din tóte timpurile, este a se arăta plină de respectă și de iubire pentru arta francesă. După teoria interlocutorului meu, ară trebui ca să calcă în piciore totu ce nu este francesă. Ab! departe de mine acesta ideiă greșită! Arta n’are patină. Propriulă operetară de arte este d’a fi neperitóre și universale. Eschyîe, Aristophane, Shakespeare, Molière, în ce privesce arta dramatică, aceste geniuri, care aparțină cutărei săă cutărei națiuni, ti tuturoră, și se bucură d’uă admirațiune, d’uă venerațiune universală. Victor Hugo, ca poetă lirică, va fi și elă din aceste spirite supraomenești: era Victor Hugo, dramaturgă, nu va veni de câtă departe după maeștri, mai cu semă din causa că a lipsită în tóte operele sale dramatice la cea d’ântâiă condițiune a artei, observarea natural și respectulu logicei situațiunilor”. Mis’a spusă că don Cesar este una gentilomă degenerată, care a păstrată încă ceva bună în fundulă animei sale. Ce anume ? Bă nu ’i potă găsi nici uă umbră de calitate și nu întrebă laca a avută vr’aă dată. Sciű pre bine că refusă d’a resbuna pe vărulă săă don Sallustră în contra unei femei; darü, acesta fiindă în necesitățile piesei, nu pote fi uă calitate latină omă care se declară gata să omore și se jefuiască pe origine. Ceamă Jisu e destulă ca să arătă că, dacă don Cesar este ună țipă care pote deștepta cele mai nefaste simțiminte în inima publicului și să fie aplaudată cum suntă aplaudate tóte bufoneriele, chiară cele mai nerușinate, nu este ună caractere dramatică. Și, ca s’arătă mai bine diferența ce existe între arta dramatică și