Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-26
înalta Portă și Romania, venimu acum au declara restabilite raporturile dintre ambele State. Credu derű, că d-vostră simțiți importanța acestui actă, și dea Dumneil ăi ca acesta se fiă una începută de bune re-lațiuni între fostulă nostru Suzerană, astăzî Imperatorele Turciei, și între fostulă Domnă, astăzi Suveranulă nostru. (Aplause). 1 — Adunarea încuviințăză urgința. P. P. Grădișanu depune la biurou unu proiecții de lege, tindândă la modificarea art. 8 din codicele civilă. Fcă propunerea pe care o face d. Grădiștenu : „Avândă în vedere că art. 8 c. eiv., al. 1 și 2, recunosce veri cârui individă născută în România din părinți străini dreptul de a deveni Română prin simpla sea declarațiune în timpii de unü ană de la majoritate, destulă numai se nu fi fostă supusă unei protecțiuni străine: „A.vândă în vedere că acesta disposițiune creeză în favorea străinului, născută în Români, una dreptă mai mare decâtă ’lă are Românul, născută în afară de teritoriul României, care nu póte dobândi exercitarea drepturilor politice decâtă în urma unui vot al Corpurilor legiuitore, conformă art. 9 din Constituțiune: „Considerând eă că escepțiunea prevăzută de art. 8 c. civ., în favorea străinului, este astăfelă nedreptă și contrariă principiului constituțională, că natrafișarea nu se póte dobândi decâtă prin votulu Corpurilor legiuitore : „Considerândă că singura escepțiune ce trebuie conservată în favorea străinului, născută pe pământul României, și care la majoritatea sea ară dorise davie Română, este scutirea de stagiară cerută de art. 16 c. civ.: „Considerândă că, acesta modă de naturalisare vă dată admisă, trebuie ca toți străinii să potă profita de dânsulă fără distincțiune de artă sau credință religiosă, întrucâtă acestă restricțiune s’ară afla înscrisă în codicele civilă; că dură art. 9 c. civ. nu mai are cuvântă de a fi; că Camera, în limitele competinței sale, e datare să probeze că este animată de spiritulă de egalitate reclamată de ideile moderne. „Supt semnații propunem ”: „PROIECTII DE LEGE. „Art. 8 c. civ., al. 1 și 2, se modifică cum urmeza :] „Ori-ce individă născută și crescută, în „România pene la majoritate și care nu se „va fi bucurată nici uă dată de vr’uă pretecțiune străină, va pute în cursul ă unui „an” după majoritate fără altă stagiuneă „îndeplinirea altoră condițiuni să reclame „calitatea de română, pe care însă nu o „va pute dobândi decâtă prin ună votă „ală Corpuriloră legiuitare. „Aliniatură 3, de supt art. 8, va forma „art. 9 c. civ., éra art. 9 actuală este și „remâne abrogată.“ „V. Maniu, P. Grădișanu, I. Agarici, N. Ionescu. Voci. Ceremă arginta. —Se pune la votă arginta și se admite. Adunarea trece în secțiuni. ·« aarlmftiY rí Prihipil JU^I 1 OUODVUIWV» vw V». — • ------------ raportorele comitetului de delegați ai secțiunii, dă citire raportului și proiectului de lege prin care se aprobă convențiunea încheiată la 23 Noembre 1878, între plenipotențiarii A. S. R. Domnitorului României și plenipotențiarii M. S. împăratului Otomanilor, în privința repatriării prisoniariloră țărei. Neluândă nimeni cuvântul în discuțiunea generale, se pune la votă luarea în considerațiune a proiectului de lege și se primesce în unanimitate. Arta unică se adoptă fără discuțiune. Proiectul de lege în totală se primesce cu unanimitate de 64 voturi. Se comunică demisiunea d-lui P. Buescu din comisiunea bugetară, înse punânduse la iotă Adunarea o respingă în unanimitate. Se procede la alegerea a doui membri în comisiunea financiară, la locurile devenite vacante prin demisiunea d-loră Al. Sibianu și AL Holban, și se alege d. Em. Costinescu cu 43 voturi, era alű douilea membru neîntrunindă majoritatea absolută, remâne a se face uă nouă votare. Ședința se rădică la orele 4 d. a. anunciându-se cea viitére pe a doua di 25 Noembre. vopoi Const. din reg. 7 de dorobanți, precum și următoreloră grade inferiore : Reg. 7 de liniă. — Sergentului tamburămaioru Costachi Năstase, Sergențiloră Sturdza Vasile, Miron Iordache, Ciocnaș George, Tudoran Stan, Grigoraș Nicolae, Timuș George, George Micoală, Vasiliu Milea, Ionescu George, Dandeș Nicolae, Buțurenu Gavrilă, Fraudă Ion, Alesandrescu Nicola, Nicolescu George, Saba Constantin, Selim Sava, Diacon Petrache și Chihaia Vasile. Caporaliloră Radu Ion, Dragoș Ian, Palpis Ion, Nagu Manoilă, Bumbară Nicolae, Doicariu Stefan, Bratulescu Radu, Platon Constantin, Rădulescu Mihalache, Nicolescu Christea, Mimi Ion, Ion Vasile, Ștefan Păun, Marin Ion, Duțu Panait, Mihăilescu Ion și Savin Alesandru. Soldaților: Melciu George, Tibieki Alesandru, Sandu Simion, Aldea Grigore, Enica George, Francu Ion, Stefanița George, Stanică Nicolae, Ounțu Vasile, Belibaba George, Sârbu Nicolae, Mutu Marin, Daneș Todor, Pârcălabii Ion, Tăutu Ioniță și George Ion, reservistii. Reg. 3 de călărași. — Sergentului-majoră Cucu Mihailă. Sergențiloră: Băloiu Stoica, Cârlova Vasile, Corneliu Vasilopol, Grigorie Constantină, Lucasievici Paulă, Georgescu Sterie, Mănescu Dragomiră și Stancu Costache. Reg. 4 de dorobanți. — Sergențiloră: Catana George, Georgescu loan și Popescu Michaiă. Caporaliloră: Lunga Ilie, Băan loan și Dumitru Apostolă. Soldațiloră: Lepărău Bucură, Herți Vasile, Firicoi Moise, Grigorescu Constantină, Simionă loan, Onițoiu loan, Paltin loan II, Bratu loan, Ștefănescu George, Negură loan, Bragă Nicolae, Stancu Dumitru, Starea George, Poponea Pârâu, Hagea Naculae, Tabacu Nicu, Pandici Vasile și Gavrilă Stană. Reg. 13 de dorobanți. — Sergențiloră-majori: j Petrescu Nicolae și Alexandrescu Alecu. Sergențiloră: Chrasmus Iordan, Cucu Dumitru, Barbara Alexandru și Ceaușă Vasile. Reg. 14 de dorobanți. — Soldațiloră: Moi- 83 Vigder, Rusu Vasile, Panaita Vasile, Dubrinciucu Vasile, Andreiași Vasile, Antali George, Crupă Petrache, Pleșanu George, Ursuloan, Andreieșu George, Dobrin Ioan și Stoler Ioan. I Reg. 9 de dorobanți.—Soldaților: Turcu Ion, Sandu Dragu,Spânu Radu, Constantin Scarlat, Tudoran Ion, Boțea Negu, Bârladenu Constantin, Tudorache Dimache, Pleșca Petrea, Burlacu Ion, Gene Nicolae, Stanciu Ion, Burlacu Stanciu și Cotconeș Vasile. Reg. 5 de dorobanți.—Sergențiloră-maiorî Atanasiu Teodor, Selim Petre, Pascu Dumitru, Anghelescu Ion, Simionescu Ghiță, Savastian George, Rădulescu Alecu, Marin Ion și Necea Stan. Sergențiloră Petcu Ilie, Christea Teodor, Corpaciu George, Ivan Tache, Necșu Duță, Burachel Pârvu, Gână Ștefan, Birău Grigore, Florea Nicolae și Constantin Ion. Caporalilor: Broștenu Ilie, Nicolae Mihaiach ne, Stan Stan, Moraru Dobre, Marchidanu Lazăr, Marincea Pârvu și Curcă Lincă. Soldaților: Tănase Petre, Stan Dragnea, Militaru Ion, Voicu Nicolae, Todor Radu, Ilie Marin, Stancu Radu, Ioniță Petre, Badea Simeon, Ilie Voicu, Zlate Negu, Moraru George, Zlate Dumitru, Toma Constantin, Anghelă Radu, Tănase Ion, Raicu Michaiă, Dobrin Necșu, Puiu Stanciu, Badea Stoica Cercel și Doncea Petre. Reg. 3 de liniă. — Soldatului reservistű Marin Ivan. Monitorul de azi publică următorele decrete: Se aprobă deschiderea unui credită suplimentară de lei 2086, pe sema ministerului lucrărilor publice, pentru construirea a două cantone pe șosaua Turnu-Portă, peste creditulă de lei 4000, prevedută în bugetul porturiloră, și ună ală douiea credită de lei 2500 pentru restituirea unei garanții provisorie depusă de d. Natan Mis trană la comitetul permanentă de Ialomița pentru arendarea venitului de V2 % ală porturilor din acelă județă. Sunt numiți în ramura administrativă: D-nii V. E. Theodoră, șefă de biurou în cancelaria prefecturei județului Tulcea; Dorrimedou Hagi Lasară, ajutoră translatoră la plasa Costanța, județul Costanța (Kiustenge); Nicolae Varabiel, ajutoră translatoră la plasa Hârșova, acelă județă. ; D. căpitană Davidescu Michailă din reg. 11 de dorobanți, se trece în posițiune de reformă pentru infirnitățî incurabile dobândite în timpul campaniei cu drepturi ce’i acordă legea posițiunii oficialiloră. S’a acordată dreptul ă d’a purta medalia Virtute Militară soldațiloră : Puică George, Climvica Șerbană, Manolache Sima, Nițescu Ion, George Petre, Iordache Niculaiță și Nicolae Ion din reg. 7 de dorobanți. — Teodoră Nițescu e numită în postură de impiegată de cancelaria clasa III, la bitiiculă vamală Brăila — M. S. R. Domnitorulă a bine-voită a grația de restul închisorii pe condamnații Bratoșin Stană, Bratoșin Petre (dorobanți din reg. 9), Sache Filipă (sergentă în reg. 1 de dorobanți) și Radu Ordeau. ACTE OFICIALE. Monitorul de ieri publică următorele decrete : S’a acordată drepturi d’a purta medalia Virtute militară d-luî supt locotenente La ROMANULUI 28 NOEMBRE. 1878 PARTEA ECONOMICA. Mișcarea porturilor ft. Brăila, 23 Noembre. — Corăbii sosite încărcate 16 și deșerte 6; pornite încărcate 5 și deșerte 5; vapore sosite 3 și pornite cu producte 2. Prețulu productelor la hambară. — Grînlăghirea (53—61 livre) 60—106 lei; ciacîră, călit. I (52—61 livre) 50—104 lei; porumbulă (56—61 livre) 44 lei; orzură (41—66 livre) 30 lei; secara (51—55 livre) 40—50 lei; rapița (50—53 livre) 120 —130 lei. Fasole, suta de cca 18—20 lei. Brăila, 28 Noembre. — Corăbii sosite încărcate 6 și deșerte 4; pornite încărcate 10 și deșerte 4; vapore pornite 1. Prețura productelor: la hambare: — Grîulu ghirea (livre 54—60) 60—103 lei; dacică călit. 1 (52—60 livre) 50- 103 lei; porumbură (56—61 livre) 44—56 lei; orzură (40—46 livre) 30—40 lei; secara (50 —56 livre) 40—50 lei; rapița (50—53 livre) 120—123 lei. Fasole, suta de oca. 18 —20 lei, resturnată-o și, aprindânduse conținutul ăiei, peruță și veștmintele nefericitei femei aă luată focă. Ea a fost condusă la spitalulu Filantropia.* Spargere de vagone. — Individii Vasile Dumitru, Costache Ionescu, Andrașă Rădulescu și Niță Dumitrescu au fost arestați de poliție, pentru că ară fi spartă țnă vagonă cu mărfuri coloniale din gara Târgoviștei.* Procesul TKint.— Mercuria trecută, 4 Decembre, s’a terminată în Bruxelles procesul vestitului delapidatură de milione, T’Kint, fostă casieră ală băncei Belgiei, procesă a cărui judecare a ținută pă lună întregă. T’Kint a fostă condamnată la cincispre czece ani de închisore, eră complicerescă, Fortamps, la mnă ană de închisore și ia uă amendă da 6000 franci. EPIZOOTIELE Marele pagube ce epizootiere causeza producțiunii agricole și perderile ce aducă în averea publică preocupă tote guvernele. Cele mai multe state sunt astăzli înzestrate cu legislațiuni speciale, care dau administrațiunii cele mai întinse puteri spre a preîntâmpina saă a opri propagarea buleloră contagiose la animale. In Francia, desastrele ocasionate de epizootii în cursul celui din urmă gsecolă deșteptară îngrijirea puterii oră publice . Numerose acte, emanate, fiă din inițiativa regale, fiă din autoritatea curților parlamentului, arăta interesulă ce se purta acestei cestiuni. Acele acte, la care stă mai adaugă câteva disposițiunî particulare înscrise în legile din 1790 și 1791, și în codicele penale, constituiescă astăziî totă legislațiunea sanitară epizootică a Franciei. Dară ună mare numără din acele disposițiuniaă devenită neaplicabile, fiă pentru că nu se potă concilia cu actuala stare sociale și politică, fiă pentru că suntă contrarie moravuriloră. Pe de altă parte, mulțimea testelor pentru aceiași materiă produce confusiune. D. ministru ală agriculturei și comercialui din Francia, pătrunsă de cugetarea că situațiunea nouă cere măsuri noui, a supusă Senatului ună proiectă de lege asupra situațiunii sanitare a animalelor. Legea proiectată cuprinde trei 4e n și cinci de articole și se împarte în cinci titluri: 1) bulele contagiose ale animalelor și măsurile sanitare ce le suntă aplicabile ; 2) despăgubirile; 3) importarea animalelor ; 4) penalitățile ; 5) disposițiuni generale. FELOSÎMI. * * Infanticida.—lhigoróvd. Cireș Anișa omorîtă ună copilă alăiei, de trei luni, în grajdur lui Martin Taboș din calea Victoriei, No. 222, și, ajutată de uă altă unguroică, anume Cheziș Jon, și de ună ungară, l’a îngropată la rândulă ală douiea de pe șoseua Chiselei, aprope de pădurea Bănăsa. Descoperindu-se faptul, autórea crimei d’impreună cu complicii iei au fost arestați.* Copii lepădațî.—Ieri s’aă găsită,doui copii lepădați, ambii de sexă „bărbătescă, țnută pe strada Măcelariloru din suburbia Staicu, âră celălaltă pe strada Carol I. * Arsă cu gazü. — Femeia Calița Marin, din strada Ciclopi No. 11, voindă afără sft nnrind S lamna care se afla ne mesa. a BULETINU METEOROLOGICII. Bucuresci, 25 Noembre 1878. Timpulurăăa sosită. Depresiunea barometrică devine din ce în ce mai simțitore. Aseră barometrulă căiuse la 748mm. A cădută astăzi la 746mm. Cerulu e plină de nori și d’aseră plouă necontenită să plaie rece, subțire, care încetăză din cândă în cândă și reîncepe din nou. In același timpă, temperatura s’a recită. Astăzi la 8 ore dimineța, termometrulă arăta —4 ° C. Tóte aceste semne ne prevestescă sosirea iernei, care, celă puțină de astă dată, nu s’a grăbită. P. S. Pe la 10 ore dim., celulă s’a înseninată. Corpul profesorală din capitală, după mai multe întruniri, terminând votarea pe articole a Statuteloră Societăței corpului didactică din România, ce în curândă are a se constitui, rogă pe toți colegii săi să bine-voiască a se întruni, Duminecă, 26 Noembre, la orele 12 din dila Liceulă Sf. Sava, spre a se face uă ultimă revizuire acestoră statute și a se procede apo la votarea lor în totală. J O C ü L ü G O Ș N I Ț l I. Bucuresd, 25 Noembre, 1878. Carne.—Ocaua: Vaca, 1.00.—Oie, 0.60.—Berbec 0070.—Porc, 1.00.—Slănina, 1.60.—Cerevișii,2.50.— Pastrama, 1.60.—Viței, uă bucată, 3.00. Purcel, 5.00. Sen și luminări—Ocaua: Seă de oaie, 1.50.— Seă de vapă, 2.00.— Seă de porcă topită, 1.60.— Luminare de soű, 2.00— Funtuli de luminare de epermanțafa, 1.50. Brânzeturi.—Ocaua: Brânca de burdură, 2.50.— Brânca de casă, 1.50. Urdă, 2.00.—Cașcavala ordinară, 2.00.—Cașcavală de Penteleu, 8.00.—Lapte de oaie, 0.40.—Lapte de vacă, 0.60.—Untă de v&eă topită, 4.00.—Untă prăspătă de vacă, 4.00. Făină.— Ocaua: Făină de grâu, cal. 1, 0.80.— Idem, cal. II, 0.60.—Faină de secară, 0.60.— Făină de orză, 0.00. — Malaiă, 0.20.—Făină de mesă, 0.00 Zarzavate — Ocaua, Bob, 0.00.—Spanacă, 0.40.— Cartofă, 0.20.—Capa, 0.30.— Fasole, 0.40.— Linte, 0.40.—Mazăre, 0.40.—Năută, 0.50.—Suta de căpetîni: Usturoiă, 1.00.—Vărză, 00.15.—Lut Sfecle, 10.0. —Gulii, 10.0. Țelină, 0.10.—Pepene, 0.00 Morcovi,010.—Ardei, 0.60.—Legătura: Cupa verde 0.00—Petringală, 0.10.—Păstrănaci, 0.08 —Conopide 1.00.—Verza roșie, 0.30.—Salata verde 00.00 Chon de Bruxelles, 0.60. Pâne.—Ocaua : Jimbla, 0.40.—Pânea negru, 021 Paseri și ouă: Curcană, 400.—Jimba, 1.50.— Gâscă, 201.—Puia de găina, 0.70.—Baia, 1.eű.— Ună ou de găină, 0.08. Pesce și altele — Ocaua: Moruna 2 cegă prospătă, 3.00.—Morună și cega sărată, 2.00.— Crapa mare prospata, 0.80 — Crapă mare sărată, 100.— Somnă prospeta, 1.40.—Somnă sărată, 1.20. — Cosacă prospătă 0.0:.— Cosacă sărată, 0.60.— Pesce măruntă prospetă , 60.— Pesce măruntă sărată, 0.60.—Păstrăvă prdspătă, 0.00.— icre de morună, 16.00. —Icre de crapă, 0.00.—Icre de ștucă, 0.00— Raci, 3.00. Vânaturi.—Epure, 4.00 Ba je sălbatece, 2.00— Dropia, 00.00.— Perechea: Potiraiahiî, 3.00._Sitari, 500.0 Reproducem urmatorele serii, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte . Servițiulă telegrafică ale Agenției Havas Londra, 6 Decembre. — Ieri, în prima ședință a parlamentului englă, d. Northcote a exprimată speranța că, după ultimele scirî sosite din Afganistan, resbelul nu va mai dura multă. Lordul Beaconsfield a reînoită asigurarea dată în discursul tronului pentru deplina esecutare a tratatului din Berlin de către puterile interesante. Afară de acesta a mai crisă că posedarea insulei Cipru ară fi forte ,avanta glosă pentru Englitera și că peste puțină acesta insulă va fi una din I cele mai însemnate posițiuni englese. Marțea viitare, lordulă Halifax în camera lorijiloră și d. Whitebread în camera comunelor, voră depune oă moțiune de blamă în contra guvernului. Ieri, au fostă presinți la Senată 49 d-nî senatori. S’a decisă a se ține mâne ședință publică pentru alegerea biuroului. 1089 Salle de VAthénié, Dimancbe 26 Novembre 1878 â 1 beure aprés midi, i ^re grande metinée musicale avec le concours des artistes de Popéra: M-mes Maria Luechesi, Lydia Torrigi, A. Verati, E. Beloff, Cairati, Mrs. O. Cappelletti, F. Stell!, G. Perrugini, P. Cosmi, A. ;Mazzoli, J. Viganotti, E. Buttini, L. Seideman et G. Leva. L’orchestre complet de Popéra dirigée par Ed. Wachmann. Accompagnement au piano: Mrs Cairati, Carini et Buttini. B I B L I O G R A F I I Idilele acestea a apărut o a doua edițiune a Comentariului asupra legii electorale din 1866 de d. Al. Crețescu, președintele Inaltei Curți de Casațiune și de justiția. Acastă edițiune corectată cuprinde multe adause, între care „legea interpretativă din 22 Aprile 1878 și jurisprudința Curții de Casațiune“. Distinsulă jurisconsultă și magistrată, eminintele autoră ale Comentariului asupra codicelur civile—uă lucrare din nefericire abia începută—explică cu multă precisiune aceste legi și ofere astăfelă fiecărui cetățonă română țină imanuală indispensabile. Alegerile suntă temelia regimului creată de Constituțiunea nostră și mai toți Românii sunt alegători. Fiecare dără e datoră d’a cunesce bine legea care-i dă acestă dreptă, condițiunile în care i se dă și mijlocele d’e le esercita. Comentariulă d-lui Crețescu ofere tóte aceste avantagie. Fiă are, afară d’acesta, și meritulă d’a fi scrisă într’uă limbă care póte fi înțelesă d’ori ce Română. Din parte-ne, nu putemă de câtă s’adresămă felicitări d-lui Crețescu pentru acesta lucrare forte folositóre, și care umple măgală forte simțită. Prețul ăiei nu este de câtă 3 lei. * LIBRARIA FRAȚII JONNITIU et Comp. Strada Lipscani 27. Istoria Limbei francese de Frédéric Danié profesoră la liceulă St. Sava, (cursă superioră).* Aeșită de supt presă la Paris, supt amspidele Scalei, de limbele orientale vii: Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV siede jusqu’â l’an 1594 par Grăgoire Urechiă, (texte roumain, avec traductiou frangaise, notes historiques, ta, pleaux genealogiques, glossaire et tablebar Mr. Emile Picot.) Prețulă 20 lei. xj3srxm.BA. Societate generală de aigurare mutuală. Bucurescî Autorizată cu înaltul decretă Domnescă No 1536, Monitorulu oficiale No. 160 1877. Societatea Unirea în considerațiune că operațiunile sale aă crescută, anunță printr’acesta că de la 1 Main a. c. a mai scăzută tasa cheltuelilorü de administrațiune cu zece centime la mită pentru tóte asigurările de clasa I-II. Acestă societate este organisată pe principiulă. de asigurare mutuală, asigurații fiindu ei ensu’și asigurători, plătescă numai costulă asigurării; de aceia premiile acestei societăți sunt mai scăzute decâtă la celelalte societăți de asigurare, cari facă ună compreiă cu premiile asiguraților. Asigurații la acesta societate nu plătescă de câtă jumătate din premiile de asigurare, era restulă numai decă trebuința va cere. Personele cari voescü a se apcia șia’și asigura bunurile lorii imobile, mobile, mărfuri, etc. contra incendiului la acesta societate, să se adreseze în Bucuresci, la cancelaria direcțiunei, Strada Demnei localulu fostei societăți financiare, sau la agențiile speciale stabilite în capitală. In județe să se adreseze la domnii agenți respectivi. Direcțiunea. SPECTACOLE Teatru italiană — Sâmbătă Rigoletto. Teatru română — Duminecă, Curcanii. Pensionarurii Lazzato s’a strămutată de la Sf. Dumitru în casele Fiorescu, strada biserica Mogureni, alături cu liceul Sântu Sava. Se caută uă guvernantă pentru uă fetiță de 6 ani. A se adresa la Doctor Romnicianu.