Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)
1879-01-15
lorii episcopale care stau supt patronatul regelui se urcă lauă sută. * Regele Portugaliei a adresații regelui Alfons să scrisore autografă, în care să invită la uă întrevedere la Elvas. Călătoria regelui Spaniei nu va dura de câtă trei zile. —• Impartial publică un notă a marchizului de Salisbury, ministrul si afacerilor străine alti Englizerii, in care ministrul englesi promite a profita de cea d’ânteiă ocasiune pentru a trata cestiunea scăderea scărei alcoolice.După un telegramă din Madrid, spirea dată de Italie, că colonelăi spanioli din cavaleriă, avându în frunte pe șeful escortei regale și pe directorele lori generale, ari fi presentatfi regelui observațiuni amenințătore în privința înaintării în artileriă, este oă fabulă grotescă. Colonela din garnisona Madridului, de care vorbesce acea sorie, sunt din cei mai fideli instituțiunilor e și dinastiei. Ceia ce a putută servi de basă acestei invențiuni este că regele a cerută, spre a ’lă studia, ună dosară ce există de mai mulți ani și care e privitorii la mijlocele prin care s’ară pută regula înaintarea soldaților, în gemă și în artileriă, fără a se causa prejudice exercițiului acestort arme, care ceru studie însemnate și cunoștințe speciale. * Neue Freie Presse primeșce din Bruxelles următorea depeșă, pe care o reproducemă mai multă pentru curiositatea iei : »După solii vrednice de tată încrederea, sosite din Paris, d. .Titles Ferry va primi ună postă diplomatică său portofoliulă ministerului de comerciă. Circulă din nou scornote despre abdicarea mareșalului Mac- Mahon. In casulă acesta d. Dulaure ază deveni președinte ală republicei. * * Aceluiași ziară se telegrafieză din Paris cu data de la 24 ianuarie : „Situațiunea s’a îmbunătățită. Grupele republicane caută eră , a se uni. D. Grévy se silesce cu energie să restabilescă unirea de mai nainte; toți republicanii admită că trebuie să se lase timpă ministerului. La République Francaise, declară că nu doresce resturnarea ministerului. Le Journal des Debats fice că ministerul e obligată a schimba repede administrațiunea. Procesult Lanternei face mare sensațiune. Poliția e compromisă și prin urmare că schimbare de personală e iminentă.* — Se anundă că d. Louis Blanc va depune în Cameră și d. Victor Hugo în Senată mă proiectă, de amnestiă, care să se întindă asupra fapteloră culpabile comise de la 4 Septembre 1870 și până la 21 Mai 1871. eompturî, a fost trimisă de către principele Milan în misiune specială la Sofia. * Șir-Ali nu se va duce la Petersburg, ci va remâne în Taschkend. Se anundă oficială că în Wetianka de la 21 și în alte localități de la 17 ale cuvintei nu se aă ivtă coșuri noue de ciumă. Din străinătate . După un telegramă din Constantinopole, se zice că, îndată ce Podgorița va fi dată în posesiunea Muntenegreniloră. Rușii vor începe a deșerta Adrianopole. — Capii resculei din Mesopotamia s’aă prelată definitivă. — La ministerul afacerilor străine dice corespondintele din Viena ale ziarului Le Temps, se asigură că, de la misiunea ce a îndeplinită scornițele Șuvaloff în Noembre trecută, Rusia n’a manifestată nici într’ună modă dorința de a prelungi ocuparea Rumeliei. * — Skupcina Serbiei a respinsă legea pentru impozite asupra comerciului, industriei, patentelor și timbrului, ceia ce a provocată demisiunea ministrului de financie. Demisiunea n’a fostă énsă primită. — D. Magnetici, președinte al curții de —'-'—»d.T—.-----—«Sftirii»-'—-------------- Guvernulu și consiliile județene în Rusia Le Journal des Débats, publică următorele : »Presa rusăscă se ocupă multă în acestă momentă cu hotărîre luată de Zemstvos (adunările provinciale) din guvernămentul Sharkov, într’uă întrunire de curăndă, în care s’a discutată apelulă adresată națiunii de către guvernă, pentru a’i da concursă în lupta în contra nihiliștilor și. »Acéstaotărîre, care s’a trimisă ministerului în formă de responsă, amintesce că guvernulă intercice cu severitate aceloră Zemstvos orice desbatere a cestiunilor politice și că, în aceste împrejurări, adunările provinciale nu potă garanta într’ună modă legală guvernului sprijinulă soră în contra nihilismului. Ea încheiă (deend ) că, daci guvernulă voiesce a fi sprijinită de Zemstvos, trebuie să le întindă atribuțiunile.* CRONICA JUDICIARI. Unu procesă le lovire. Focșani, 1H (25) Ianuarie. Tribunalul de Putna a condamnată astăzi la șase luni și vă di de închisore pe d. Dimitrie Vidrașcu și la trei luni închisore pe d. Mihai Vidrașcu pentru lovirea și injuriele adresate d-lui Robescu. Sâmbăta trecută, amă primită acesta telegramă ca completare a informațiunilor anteriore ce ni se dedeseră despre ună scandală întâmplată în sala de audiență a tribunalului de Putna, informațiuni pe care nu le-amă publicată, spre a lăsa tribunalului, înaintea căruia se adusese cestiunea, absolută libertate da se pronunția. Acum, când justiția s’a pronunciată, ne credemă datoria da ore care lămuriri asupra telegramei de mai susă, după informațiunile ce ni s’aă frămisă. In djiua de 3 Ianuarie, se judeca la tribunalul de Putna procesulă intentată de d. Robescu, prefectură de Putna, d-soră frați Vidrașcu, cu scopul d’a obține u inscripțiune ipotecară pentru uă sumă de bani ce le împrumutase. După terminarea procesului, d. Robescu a observată advocatului adversariloră d-sele că în jocă era uă creanță, ar fi nici de cum persona d-sele, și că prin urmare reă a făcută d’a adresată injurii. D. D. Vidrașcu a intervenită atunci ș’a adresată d-lui Robescu cuvântulă de canalia*. D. Robescu a invitată pe interlocutorul ă săă afară, spre a se explica, dară atunci d. Mihai Vidrașcu i-a dată pe la spate mă pumnii. Eco, în scurtă, descrierea scandalului întâmplată la 3 Ianuarie în sala tribunalului de Putna. Autorii lui au fost pedepsiți, după cum meritaă: Servesc acesta de lecțiune multora, care credă că le e permisă a lovi și injuria, fără a fi pedepsiți. Legile sunt făcute pentru a înfrâna astăfelă de porniri și ne pare bine cândă le vedemă aplicate. ADUNAREA DEPUTĂȚILORU. Ședința de Sâmbătă, 13 Ianuarie, 1879. Ședința se deschide la ora 1 și jumătate supt președința d-lui vice-președinte N. R. ROMANULU, 16 IANUARIU, 1879 Locusteni, fiind presinți 90 d-nn deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se citescă mai multe petițiuni și se trântită la comisiunile respective. Se trântite la secțiuni proiectul de lege pentru înzestrarea scolelor primare rurale, a seminarelor și a scolelor normale primare cu câte 20 pogane de pământă. Se pune la vota luarea în considerare a proiectului de lege pentru neînstrăinarea pământurilor, date țăraniloră prin legea rurală de la 1864, votă care nu întrunise în ședința trecută majoritatea regulamentară, și 1j proiectulă este luată în considerare cu 53 bile albe contra 30 negre. Se nasce oă discuțiune de regulamentă, susținându-se deuă parte că proiectulă trebuie să fie desbătută și pe articole, eră pe de alta că luarea sea în considerare este de uăpotrivă cu votarea sea definitivă. După mai multe discuțiuni pentru și contra, se adoptă opiniunea de a se vota proiectul de lege în totală, fără discuțiune pe articole, și, punându-se la votă proiectul de lege In totală, astăfelă cum a fost modificată de Senată, se primeșce cu 54 bile albe contra 20 negre și 4 abțineri. V. I. Foenaru Nordea amintește că, încă cu multă timpă înaintea vacanțeloră, s’a adresată d-lui ministru de financieră interpelare, în privința măsurilori de luptă pentru răsipirea panicei care a cuprinsă piața română din causa invasiunii rublelor e rusescî, și că d. ministru n’a respunsă la acesta interpelare. D-sea crede că d-nulă ministru de financie va veni celă puțină astăzi, ca să facă cunoscută Adunăreî și tereî care suntă vederile d-sele în acesta cestiune, care, stândă pendinte, prejudiciază forte multă transacțiunile pieței române. Afară de acesta, d-se a rogă pe d. ministru de interne se bine-voiescă a ’I spune déca a avisată la vr’uă măsură pentru împedecarea ciumei, care bântuie acumă în Rusia, de a intra în țara nostră. D I. C. Brătianu, președinte al consiliului, respungendă la ânteia cestiune,zice că, decă colegulă d-sele de la financie n’a venită, nu este vina d-sele. D. ministru de financie e ocupată la ministeră cu nesce lucrări forte urgente. Adunarea pate fi ease încredințată că domnu ministru de financie îi va comunica în curendă opiniunea guvernului în privința rublelor, care e u c cestiune forte delicată, căci atinge interesulă generală alăterei câtă și p’ală particularilor;!. Câtă pentru ciumă, se crede d. Foenaru că și d-sea, nu numai ca ministru, déri și ca cetățeană, are cela puțină stotă atâta grijă, câtă și d-sea, ca acelă teribilă flagelă să nu vină asupra țarei nóstre. Acesta cestiune preocupă forte multă pe guvernă. Guvernul e în tratațiune cu Austria pentru ca măsurile ce se vor lua să se ia împreună cu tote statele care se învecinescă cu Rusia. Deja s’aă luată măsuri, s’a adunată consiliulă medicală și s’aotărîtă cine se mergă la Viena spre a se înțelege asupra măsurilor ce trebuie să se ié. In fine d-sea încredințăză Adunarea că se vor ă lua tote măsurile necesare. D. Dr. Polițiu își esprime satisfacțiunea d-sele că și Statui română va lua parte la măsurile pentru oprirea ciumei d’a se lăți. D. G. Fărcășanu întrebă pe guvernă dăcă legea pentru neînstrăinarea pământuriloră foștilor clăcași lovesce și pe locuitorii comunelor urbane care s’aă împroprietărită și denșii prin legea de la 1864. D. președinte al consiliului respunde că acesta lege nu priveșee de câtă pe comunele rurale, ord nu și pe cele urbane. Acesta a fostă în intențiunea tuturoră, deși acesta a scăpată din vedere atâtă Camerei câtă și Senatului și nu s’a esplicată nicăiri în lege. D-sea se va consulta ense cu colegii d-sele și, daci va fi nevoie, va veni cu ună proiectă de lege. Se dă citire raportului și proiectului de lege prin care se acordă d-nei Elisa Anghelescu uă pensiune viageră de lei 200 pe lună din casa Statului, reversibilă și asupra fiilor săi minori până la majoritate. După orecare discuțiuni se pune la votă luarea în considerare a proiectului, énsă votulă se declară nulă, ne mai fiindă d niî deputați în numără regulamentară. Ședința se ridică la orele 3/a anunciându-se cea viitare pe Luni, 15 Ianuarie. ACTE OFICIALE. Monitorul, de de la 13 cuvinte publică decretur, prin care d. Floriană Alex, forță sergent șt în batalionulă I de vânători, este numită în postură de impiegată de cancelaria cl. II la biuiculă de vamă Rîulă-Vadului, în locul d-lui loan Ionescu, care se destituie. FELURIMI. Efectele pendul. — Cine ară crede că incendiile potă fi efectele unui ger fi mare? Décà n’amă simți gerulă prin noi enșine, amă puté sc scimă că e frigă numai după numerulu coșurilor, care se aprindă în fiecare cji, de cândă s’a lăsată acestă geră peste capitala nostră. A fI nópte s’aă aprinsă vr’uă optă coșuri. Din fericire foculă a fostă stinsă pretutindeni curendă după isbucnire, astăfelă că n’avemă nici uă pagubă simțitore de înregistrată. Constatămă énse că în orașele mari coșurile potă servi d’acum încolo de termometre. Reproducem ü urmatórele serii , care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului președinte : Servitiulă telegrafică ală Agenției Havas. Constantinopole, 24 Ianuarie.— Uneltirile lui Hussein-pașa, menținută guvernatore în Scutari, Albania, cu ocasiunea petițiunii Albanesiloră, dau nascere la temerea că elă se va rescula în casulă cândă Porta s’ară împotrivi la proiectele sale. Guvernul otomană a luat măsuri în vederea acestei eventualități. Se zice în acesta privință că comisarulă trimisă pentru delimitarea fruntarieloră Muntenegrului a primită împuternicirile necesare pentru a destitui pe Hussein-pașa, daca nu va urma instrucțiunilor cea primită din Constantinopole. Viena, 25 Ianuarie. — Camera deputaților. — Răspunzând fi unei interpelări adresată guvernului în vederea pericolelor ce suntă de temută din cauza ciumei care a isbucnită în Astrahan, președintele consiliului a declarată că epidemia care e considerată ca fiindă ciuma, bântuie în șase localități de lângă rîul Volga. Măsurile luate de guvernul rusă au isbutită pâne acum a mărgini resonală epidemiei. Se omptură că s’ară fi ivită cașuri de ciumă la Zăriține și la Nijni Novogord sunt lipsite de temelă. Imprejurul Zariținei s’a făcută carantină. Intensitatea epidemiei asemenea s’a micșorată. Cu tóte acestea, guvernul austriacă va lua măsuri de precațune. S’aă ținută deja conferințe între delegații austriaci și delegații Ungariei și ai Germaniei în vedere de a lucra în înțelegere. Măsuri extreme nu sunt justificate. E cu putință ca epidemia re rămâne mărginită în rinja actuală. Comunicațiunea cu Parisulă este întreruptă de ieri. Suntemă informatică conductorală poștală Mănescu Marin, prevenită pentru sustragerea sumei de 1288 lei dintr’ună grupă de peste 2000 lei, și constatată grație abilității și neobositelor investigațiuni ale d-lui inspector Chirițescu, a fostă condamnată de trib. Covurlui la mnă ană închisore. Acusațiunile aduse dură de unele chiare din Galați și din capitală, reă informate seurtă intenționate, în contra d-lui inspectoră Chirițescu, sunt neîntemeiate. Revista Teatrală. Mâne séra se va represinta la Teatrală Națională uă piesă nouă : Tră nepte furtunosü sou No. 9, comedie originală în patru acte de d. l Caragiali. Se vorbesce multă bine despre acesta piesă, în care autorulă a voită, ca scală naturalistă, să ne înfățișeze moravurile poporațiunii din suburbiele Capitalei nostre. BULETINU METEOROLOGICII. Duminecă H.f. Ianuarie, 1879 — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 775 mm. înălțimea termometrică,— 7 ° R. Celulă e norosă. Luni n,27 Ianuarie 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 775 mm înălțimea termometrică, 6 °—R. Celulă remâne norosă. 43 Senatură n’a ținută nici astăziî ședință. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI Insciințare. Din motive legale, licitațiunea ce era a se ține în ziua de 11 ianuarie pentru aprovisionarea a 210 tone cărbuni de pămentă, necesari stabilimentului hidraulică din orașă și machine de la abatoriă, s-a amânată pentru dina de 26 Ianuarie curinte. Doritorii d a se însărcina cu predarea acestor cărbuni, conformă condițiunilor respective aflate în cancelaria Primăriei, divisiunea I, sunt invitați să se presinte la o spelulă comunală în ziua aretată mai susă la 2 ore p. m., arendă cu dloră garanții în valore de lei una milă numerară seă efecte publice, spre a lua parte la licitație. P. Primară, I. P. Dimitrescu. N. 841. 1879, Ianuariă 12. Incetândă răpede din vieță la 13 ale curentei Ianuarie, orele 4 după amiezză, DIMITRIE IARCU vechiă profesore, care lasă în urmă înă familie numerasa, jalnicii, socia Antonia Jarcu, fiii și fiicele, ginerele Simeon Sachelariă și cumnații Ioană Niță și Sava Șoimescu, cu adâncă mâhnire aducă la cunoscința rudeloră și amiciloră care n’aă putută primi invitație acesta durerosă perdere. Serviciul funebru s’a sevărșită la domiciliulă reposatului, de unde pornindă cortegială, s’a făcută înmormântarea la 15 ale curentei în cimitirul Șerban-Vodă. Rugați-vă pentru sufletul reposatului. tru autoră, credu a i-lu disputa, și începu a se servi de armele sale. Se aiuji sunetulu pătruneătură ală șuerătureloră, sunetă simbolică, fiindă că semena cu șieratură șerpiloră veninoși, care trebuia să pătrundă în peptură nenorocitului auroră și să i ducă lovitura la animă. Ense regina Elisabeta soia să aprecieze frumusețea in tote lucrurile; frumusețea, care se compune de armonie și de mărire, e totu aceiași în construcțiunea unei drame ca și în edificiulă unei domniri înfloritóre. Și aceia care soia se domnesc, atâtă de bine, soia și se admire pe Shakespeare. Adâncă pătrunsă de lucrarea ce vedea represintându-se, aruncă oă privire nemulțumită spre partea de unde venia oposițiunea, și încrețirea sprîncenilor a regesei, dobândi de îndată ceia ce n’ar fi putută să impuie bunură gustă și lealitatea : șuerăturile tăcură la momentă, pentru a nu se mai audi. Ală cincilea actă, melancolică, pasionată și sublimă, se strecură in mijlocul unei ațintiri religiose; animele băteau deuăpotrivă, ochii erau udați de aceleași lacrimi; tóte sufletele, smulse din sfera loră isolată, gustau plăcera de-a trăi împreună acea vieță care face din representațiunile scenice uă întinsă comunitate. In fine, la căderea perdelei, entusiasmulă năbușită isbucni cu mare vuietă , salve de aplause se rădică din tote părțile; manele se lovescă cu neîntrerupere, piciorele bată, uă murmură de voci uimite se amestecă în tote acestea; larma isbucnesce în parteră, trece în galeriă, se urcă până la culme și pare a sgudui bolțile. Cândă admirațiunea se potoli, cândă plinulă sufleteloră se scurse în lungi și role, câte-va voci, dominândă pe celelalte, chiemară pe auroră. Toți voră se’să véciá, sé’i mulțumăscă, uă simpatiă ardinte pentru densulă se ivesce în tóte părțile. Acesta mulțime imensă s’a rădicată la înălțimea unei națiuni care se admiră într’unul din capii iei. — Ea chiemá pe auroră... Enso nimică nu se respunde de pe scenă. Ea chemă din noă, toți astepta, tacă, se uită, ascultă... Însă perdăua nemișcată pare a n’aucii nici uă voce. Nerăbdarea înșelată cresce; strigări mai tari și mai numerose se rădică din tóte părțile. Intr’ună momentă, cândă publiculă suspendase puțină scomotele, s’auiji eșindă dîntr’ună colță întunecosă, ascunsă supt ună peristilă, uă voce surdă, isolată, și care cu tóte acestea părea a ave mai multă forță decâtă tóte cele-lalte împreună, acesta voce striga ca cum ară isbucni din peptă după mari lupte : —Ei bine!... Așa!... Autorulă! Era Marilor, care în’sfîrșită, simțindu-se învinsă, d’inaintea unui capă d’operă, și după uă luptă teribilă între mândria și consecința lui, între simțimentul ce admira în elă și simțimentul ce pismuia, mărturisia acum superioritatea lui Shakespeare, și primia lovitura de morte, fapt care că<ju puține ore mai pe urmă. La acesta voce solemnă, mă noă sboră electrică coprinse tóta sala, care se rădică în masă; bărbații își mișcau batistele, femeiele îșî smulgeai buchetele de la centuri, coronele de pe capă, spre a le arunca la piciorele poetului. Atunci, se simți arderea și sborulă pasionată ală iubirii. Toți voră se vădă pe Shakespeare, să -i spuie prin ală soră bravo că e mare, că e sublimă, că e poetă, că e bine meritată de la patriă, și mai vîrtosă că e iubită. Acestă cuvîntă divină care se spune în mai multe chipuri, care se esprimă atâtă prin ună svenă universale și resunătoră, câtă și printr’uă simplă căutătură în tăcere !... Ense, pe scenă, aceiași atitudine. Scomotulă se îndouiesce și entusiasmulă amenință de a deveni uă turburare. Atunci, directorele teatrului, îngrozindu-se de agitațiunea ce cuteza a se manifesta astăfelă de faciă cu regina, înainte cu sfiéla și c’uă voce reă chipsuită pronuncia numele lui William Shakespeare. Ense, fiindăcă pe atunci era obiceiul ă de a vede presentându-se numai autorul, în persona, nemulțămirea publicului se manifesta forte susă, și fără presența suveranei, butelii deșerte, pipe și, alte proiectile s’ară fi pornită să măture pe nenorocitulă directore din locul unde trebuia să se vedă Shakespeare. Murmurile violențî siliră pe Johnson să ’și scuseze presința, și, cu ună accentă și mai tremurătorii, spuse că, după mesujele justiției, autorul piesei represintate a fostă arestată de dimineță și condusă în turnul Londrei; pe urmă, se retrase de pe scenă. Taina, care înconjura acesta arestare, o face multă mai lovitóre. Mirarea, indignațiunea se respândescă în tóta sala.—Tóte vocile, unite într’una singură, scotă ună lungă țipătă de durere, una grozavă sbieretă de resburare. Printr’uă stăruință orbă, dâră naturală în acelă momenta, parterulă, lojele, remână în aceiași stare; femeiele țină necurmată coronele pe care voiescă a le arunca poetului, și, ca cum acesta iubire ardinte, unanimă, ară fi putută să sfărâme ușile închisorii, răcnete scose din adâncură plomâniloră continuă a cere : Autorul ă! (Sfîrșitul d e mâne). P