Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-15

lorii episcopale care stau­ supt patronatul­ regelui se urcă la­uă sută. * Regele Portugaliei a adresații regelui Al­fons să scrisore autografă, în care­ să invită la uă întrevedere la Elvas. Călătoria regelui Spaniei nu va dura de câtă trei zile. —• Impartial publică un notă a marchi­­zului de Salisbury, ministrul si afacerilor­ străine alti Englizerii, in care ministrul­ en­­glesi promite a profita de cea d’ânteiă oca­­siune pentru a trata cestiunea scăderea scărei alcoolice.­­După un telegramă din Madrid, spirea dată de­­ Italie, că colonelă­i spanioli din cavaleriă, avându în frunte pe șeful­ es­cortei regale și pe directorele lori generale, ari fi presentatfi regelui observațiuni ame­­nințătore în privința înaintării în artileriă, este oă fabulă grotescă. Colonela din gar­­nisona Madridului, de care vorbesce acea sorie, sunt­ din cei mai fideli instituțiuni­­lor e­ și dinastiei. Ceia ce a putută servi de basă acestei invențiuni este că regele a ce­rută, spre a ’lă studia, ună dosară ce exi­­stă de mai mulți ani și care e privitorii la mijlocele prin care s’ară pută regula îna­intarea soldaților, în gem­ă și în artileriă, fără a se causa prejudice exercițiului ace­­stort­ arme, care ceru studie însemnate și cunoștințe speciale. * Neue Freie Presse prim­eșce din Bruxel­les următorea depeșă, pe care o reprodu­­cemă mai multă pentru curiositatea iei : »După solii vrednice de tată încrederea, sosite din Paris, d. .Titles Ferry va primi ună postă diplomatică său portofoliulă mi­nisterului de comerciă. Circulă din nou scornote despre abdicarea mareșalului Mac- Mahon. In casulă acesta d. Dulaure ază deveni președinte ală republicei. * * Aceluiași z­iară se telegrafieză din Paris cu data de la 24 ianuarie : „Situațiunea s’a îmbunătățită. Grupele re­publicane caută eră , a se uni. D. Grévy se silesce cu energie să restabilescă unirea de mai nainte; toți republicanii admită că tre­buie să se lase tim­pă ministerului. La Ré­publique Francaise, declară că nu doresce resturnarea ministerului. Le Journal des De­bats­­ fice că ministerul­ e obligată a schim­ba repede administrațiunea. Procesul­t Lanternei face mare sensațiu­­ne. Poliția e compromisă și prin urmare că schimbare de personală e iminentă.* — Se anund­ă că d. Louis Blanc va de­pune în Cameră și d. Victor Hugo în Se­­nată m­ă proiectă, de amnestiă, care să se întindă asupra fapteloră culpabile comise de la 4 Septembre 1870 și până la 21 Mai­ 1871. eompturî, a fost­ trimisă de către princi­pele Milan în misiune specială la Sofia. * Șir-Ali nu se va duce la Petersburg, ci va remâne în Tasch­kend. Se anund­ă oficială că în Wetianka de la 21 și în alte localități de la 17 ale cu­­vintei nu se aă iv­tă coșuri noue de ciumă. Din străinătate . După un telegramă din Constantino­­pole, se­­ zice că, îndată ce Podgorița va fi dată în posesiunea Muntenegreniloră. Rușii vor­ începe a deșerta Adrianopole. — Capii resculei din Mesopotamia s’aă prelată definitivă. — La ministerul­ afacerilor­ străine dice corespondintele din Viena ale­­ ziarului Le Temps, se asigură că, de la misiunea ce a îndeplinită scornițele Șuvaloff în No­­em­bre trecută, Rusia n’a manifestată nici într’ună modă dorința de a prelungi ocu­parea Rumeliei. * —­ Skupcina Serbiei a respinsă legea pen­tru impozite asupra comerciului, industriei, patentelor­ și timbrului, ceia ce a provo­cată demisiunea ministrului de financie. De­­misiunea n’a fostă énsă primită. — D. Magnetici, președinte al­ curții de —'-'—»d­.T—.-----—«Sftirii»-'—--------------­ Guvernulu și consiliile județene în Rusia Le Journal des Débats, publică următo­­rele : »Presa rusăscă se ocupă multă în acestă momentă cu h­­otărîre luată de Zemstvos (adunările provinciale) din guvernămentul­ Sharkov, într’uă întrunire de curăndă, în care s’a discutată apelulă adresată națiunii de către guvernă, pentru a’i da concursă în lupta în contra nihiliștilor și. »Acésta­otărîre, care s’a trimisă ministe­rului în formă de responsă, amintesce că guvernulă interc­ice cu severitate aceloră Zemstvos ori­ce desbatere a cestiunilor­ politice și că, în aceste împrejurări, adu­nările provinciale nu potă garanta într’ună modă legală guvernului sprijinulă soră în contra nihilismului. Ea încheiă (deend ) că, daci guvernulă voiesce a fi sprijinită de Zemstvos, trebuie să le întindă atribuțiu­­nile.* CRONICA JUDICIARI. Unu procesă­­ le lovire. Focșani, 1H (25) Ianuarie. Tribunalul­ de Put­na a condamnată as­­tăzi la șase luni și vă di de închisore pe d. Dimitrie Vidrașcu și la trei luni închisore pe d. Mih­ai Vidrașcu pentru lovirea și in­­juriele adresate d-lui Robescu. Sâmbăta trecută, amă primită acesta te­legramă ca completare a informațiunilor­ anteriore ce ni se dedeseră despre ună scandală întâmplată în sala de audiență a­ tribunalului de Putna, informațiuni pe care nu le-amă publicată, spre a lăsa tribuna­lului, înaintea căruia se adusese cestiunea, absolută libertate da se pronunția. Acum, când­ justiția s’a pronunciată, ne credemă datori­a da ore­ care lămuriri a­­supra telegramei de mai susă, după infor­­mațiunile ce ni s’aă frămisă. In djiua de 3 Ianuarie, se judeca la tri­bunalul­ de Putna procesulă intentată de d. Robescu, prefectură de Putna, d-soră frați Vidrașcu, cu scopul­­­ d’a obține u­ inscripțiune ipotecară pentru uă sum­ă de bani ce le împrumutase. După terminarea procesului, d. Robescu a observată advo­catului adversariloră d-sele că în jocă era uă creanță, ar fi nici de cum persona d-sele, și că prin urmare reă a făcută d’a adre­sată injurii. D. D. Vidrașcu a intervenită atunci ș’a adresată d-lui Robescu cuvân­­tulă de­­ canalia*. D. Robescu a invitată pe interlocutorul ă săă afară, spre a se explica, dară atunci d. Mih­ai Vidrașcu i-a dată pe la spate m­ă pumnii. Eco, în scurtă, descrierea scandalului în­tâmplată la­­ 3 Ianuarie în sala tribunalului de Putna. Autorii lui au fost­ pedepsiți, după cum meritaă: Servesc­­ acesta de lec­­țiune multora, care credă că le e permisă a lovi și injuria, fără a fi pedepsiți. Le­gile sunt­ făcute pentru a înfrâna astă­­felă de porniri și ne pare bine cândă le vedem­ă aplicate. ADUNAREA DEPUTĂȚILORU. Ședința de Sâmbătă, 13 Ianuarie, 1879. Ședința se deschide la ora 1 și jumătate supt președința d-lui vice-președinte N. R. ROMANULU, 16 IANUARIU, 1879 Locusteni, fiind­ presinți 90 d-nn depu­tați. Sumarul­ ședinței președinte se aprobă. Se citescă mai multe petițiuni și se trâ­ntită la comisiunile respective. Se trântite la secțiuni proiectul­ de lege pentru înzestrarea scolelor­ primare rurale, a seminarelor­ și a scolelor­ normale pri­mare cu câte 20 pogane de pământă. Se pune la vota luarea în considerare a proiectului de lege pentru neînstrăinarea pământurilor, date țăranil­oră prin legea rurală de la 1864, votă care nu întrunise în ședința trecută majoritatea regulamen­tară, și 1j proiectulă este luată în considerare cu 53 bile albe contra 30 negre. Se nasce oă discuțiune de regulamentă, susținându-se de­uă parte că proiectulă tre­buie să fie desbătută și pe articole, eră pe de alta că luarea sea în considerare este de uă­potrivă cu votarea sea definitivă. După mai multe discuțiuni pentru și con­tra, se adoptă opiniunea de a se vota pro­iectul­ de lege în totală, fără discuțiune pe articole, și, punându-se la votă proiec­tul­ de lege In totală, astă­felă cum a fost­ modificată de Senată, se primeșce cu 54 bile albe contra 20 negre și 4 abțineri. V. I. Foenaru N­ordea amintește că, încă cu multă tim­pă înaintea vacanțeloră, s’a adresată d-lui ministru de financie­ră in­terpelare, în privința măsurilori­ de luptă pentru răsipirea panicei care a cuprinsă piața română din causa invasiunii ruble­­lor e­ rusescî, și că d. ministru n’a respunsă la acesta interpelare. D-sea crede că d-nulă ministru de financie va veni celă puțină astăzi, ca să facă cunoscută Adunăreî și tereî care suntă vederile d-sele în acesta cestiune, care, stândă pendinte, prejudiciază forte multă transacțiunile pieței române. Afară de acesta, d-se a rogă pe d. mi­nistru de interne se bine-voiescă a ’I spune déca a avisată la vr’uă măsură pentru îm­­pedecarea ciumei, care bântuie acumă în Rusia, de a intra în țara nostră. D I. C. Brătianu, președinte al­ consi­liului, respungendă la ânteia cestiune,­­zice că, decă colegulă d-sele de la financie n’a venită, nu este vina d-sele. D. ministru de financie e ocupată la m­inisteră cu nesce lucrări forte urgente. Adunarea pate fi ease încredințată că domnu ministru de financie îi va comunica în curendă opiniu­nea guvernului în privința rublelor­, care e u c cestiune forte delicată, căci atinge in­­teresulă generală ală­terei câtă și p’ală particularilor;!. Câtă pentru ciumă, se crede d. Foenaru că și d-sea, nu numai ca ministru, déri­ și ca cetăț­eană, are cela puțină stotă atâta grijă, câtă și d-sea, ca acelă teribilă fla­gelă să nu vină asupra țarei nóstre. Ace­sta cestiune preocupă forte multă pe gu­vernă. Guvernul­ e în tratațiune cu Au­stria pentru ca măsurile ce se vor­ lua să se ia împreună cu tote statele care se în­­vecinescă cu Rusia. Deja s’aă luată măsuri, s’a adunată con­­siliulă medicală și s’a­otărîtă cine se mer­­gă la Viena spre a se înțelege asupra mă­­surilor­ ce trebuie să se ié. In fine d-sea încredințăză Adunarea că se vor ă lua tote măsurile necesare. D. Dr. Polițiu își esprime satisfacțiunea d-sele că și Statui­­ română va lua parte la măsurile pentru oprirea ciumei d’a se lăți. D. G. Fărcășanu întrebă pe guvernă dăcă legea pentru neînstrăinarea pământuriloră foștilor­ clăcași lovesce și pe locuitorii co­­munelor­ urbane care s’aă împroprietărită și denșii prin legea de la 1864. D. președinte al­ consiliului respunde că acesta lege nu priveșee de câtă pe comu­nele rurale, ord nu și pe cele urbane. A­­cesta a fostă în intențiunea tuturoră, de­și acesta a scăpată din vedere atâtă Camerei câtă și Senatului și nu s’a esplicată nicăiri în lege. D-sea se va consulta ense cu co­legii d-sele și, daci va fi nevoie, va veni cu ună proiectă de lege. Se dă citire raportului și proiectului de lege prin care se acordă d-nei Elisa An­­ghelescu uă pensiune viageră de lei 200 pe lună din casa Statului, reversibilă și asu­pra fiilor­ săi minori până la majoritate. După ore­care discuțiuni se pune la votă luarea în considerare a proiectului, énsă votulă se declară nulă, ne mai fiindă d­ niî deputați în numără regulamentară. Ședința se ridică la orele 3­/a anun­­ciându-se cea viitare pe Luni, 15 Ianuarie. ACTE OFICIA­L­E. Monitorul, de de la 13 cuvinte publică de­­cretur, prin care d. Floriană Alex, forță ser­­gent șt în batalionulă I de vânători, este numită în postură de impiegată de cance­laria cl. II la biuiculă de vamă Rîulă-Va­­dului, în locul­ d-lui loan Ionescu, care se destituie. FELURIMI. Efectele pendul. — Cine ară crede că incendiile potă fi efectele unui ger fi mare? Décà n’amă simți gerulă prin noi enși­ne, amă puté sc scimă că e frigă numai după numerulu coșurilor, care se aprindă în fie­­care cji, de cândă s’a lăsată acestă geră peste capitala nostră. A­ fI nópte s’aă a­­prinsă vr’uă optă coșuri. Din fericire fo­­culă a fostă stinsă pretutindeni curendă după isbucnire, astă­felă că n’avemă nici uă pagubă simțitore de înregistrată. Con­­statămă énse că în orașele mari coșurile potă servi d’acum în­colo de termometre. Reproducem ü urmatórele serii , care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­­rului președinte : Servitiulă telegrafică ală Agenției Havas. Constantino­pole, 24 Ianuarie.— Uneltirile lui Hussein-pașa, menținută guvernatore în Scutari, Albania, cu ocasiunea petițiunii Al­­banesiloră, dau nascere la temerea că elă se va rescula în casulă­ cândă Porta s’ară împotrivi la proiectele sale. Guvernul­ oto­mană a luat­ mă­suri în vederea acestei e­­ventualități. Se zice în acesta privință că comisarulă trimisă pentru­ delimitarea frun­­tarieloră Muntenegrului a primită împuter­nicirile necesare pentru a destitui pe Hus­sein-pașa, daca nu va urma instrucțiuni­­lor­ ce­a primită din Constantinopole. Viena, 25 Ianuarie. — Camera deputa­ților­­. — Răspunzând fi unei interpelări a­­dresată guvernului în vederea pericolelor­ ce suntă de temută din cauza ciumei care a isbucnită în Astrahan, președintele consi­liului a declarată că epidemia care e con­siderată ca fiindă ciuma, bântuie în șase localități de lângă rîul­ Volga. Măsurile luate de guvernul­ rusă au isbutită pâne acum a mărgini resonală epidemiei. Se omptură că s’ară fi ivită cașuri de ciumă la Zări­ține și la Nijni­ Novogord sunt­ lipsite de temelă. Imprejurul­ Zariținei s’a făcută carantină. Intensitatea epidemiei a­­semenea s’a micșorată. Cu tóte acestea, guvernul­ austriacă va lua măsuri de pre­­caț­une. S’aă ținută deja conferințe între delegații austriaci și delegații Ungariei și ai Germaniei în vedere de­ a lucra în în­țelegere. Măsuri extreme nu sunt­ justificate. E cu putință ca epidemia re rămâne mărgi­nită în rinja actuală. Comunicațiunea cu Parisulă este între­­ruptă de ieri. Suntemă informati­că conductorală po­ștală Mănescu Marin, prevenită pentru sus­tragerea sumei de 1288 lei dintr’ună grupă de peste 2000 lei, și constatată grație abili­tății și neobositelor­ investigațiuni ale d-lui inspector­ Chirițescu, a fostă condamnată de trib. Covurlui la mnă ană închisore. Acusațiunile aduse dură de unele chiare din Galați și din capitală, reă informate seu­rtă intenționate, în contra d-lui inspectoră Chirițescu, sunt­ neîntemeiate. Revista Teatrală. Mâne séra se va represinta la Teatrală Națională uă piesă nouă : Tră nepte furtu­­nosü sou No. 9, comedie originală în pa­tru acte de d. l Caragiali. Se vorbesce multă bine despre acesta piesă, în care au­torulă a voită, ca scală naturalistă, să ne înfățișeze moravurile poporațiunii din su­­burbiele Capitalei nostre. BULETINU METEOROLOGICII. Duminecă H­.f. Ianuarie, 1879 — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 775 mm. înălțimea termometrică,— 7 ° R. Celulă e norosă. Luni n­,­27 Ianuarie 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 775 mm înălțimea termometrică, 6 °—­R. Celulă remâne norosă. 43 Senatură n’a ținută nici astăziî ședință. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI Insciințare. Din motive legale, licitațiunea ce era a se ține în­­ ziua de 11 ianu­­arie pentru aprovisionarea a 210 tone cărbuni de pămentă, necesari stabilimentului hidraulică din orașă și machine­ de la abatoriă, s-a a­­mânată pentru dina de 26 Ianuarie curinte. Doritorii d a se însărcina cu pre­darea acestor­ cărbuni, conformă condițiunilor respective aflate în can­celaria Primăriei, divisiunea I, sunt­ invitați să se presinte la o spelulă comunală în­­ ziua aretată mai susă la 2 ore p. m., arendă cu d­loră garanții în valore de lei una milă numerară seă efecte publice, spre a lua parte la licitație. P. Primară, I. P. Dimitrescu. N. 841. 1879, Ianuariă 12. Incetândă răpede din vieță la 13 ale curentei Ianuarie, orele 4 după amiezză, DIMITRIE IARCU vechiă profesore, care lasă în urmă­ î­nă familie numerasa, jalnicii, socia Antonia Jarcu, fiii și fiicele, ginerele Simeon Sache­­lariă și cumnații Ioană Niță și Sava Șoi­­m­escu, cu adâncă mâhnire aducă la cu­­noscința rudeloră și amiciloră care n’aă putută primi invitație acesta durerosă per­­dere. Serviciul­ funebru s’a sevărșită la do­­miciliulă reposatului, de unde pornindă cortegială, s’a făcută înmormântarea la 15 ale curentei în cimitirul­ Șerban-Vodă. Rugați-vă pentru sufletul­ reposatului. tru autoră, credu a i-lu disputa, și începu a se servi de armele sale. Se aiuji sune­­tulu­ pătrune­ătură ală șuerăt­ureloră, su­­netă simbolică, fiindă că semena cu șie­­ratură șerpiloră veninoși, care trebuia să pătrundă în peptură nenorocitului auroră și să­ i ducă lovitura la animă. Ense regina Elisabeta soia să aprecieze frumusețea in tote lucrurile; frumusețea, care se compune de armonie și de mărire, e totu aceiași în construcțiunea unei dra­me ca și în edificiulă unei domniri înflori­­tóre. Și aceia care soia se domnesc, atâtă de bine, soia și se admire pe Shakespeare. Adâncă pătrunsă de lucrarea ce vedea re­­presintându-se, aruncă oă privire nemul­țumită spre partea de unde venia oposi­­țiunea, și încrețirea sprîncenilor a regesei, dobândi de îndată ceia ce n’ar­ fi putută să impuie bunură gustă și lealitatea : șue­­răturile tăcură la momentă, pentru a nu se mai aud­i. Ală cincilea actă, melancolică, pasionată și sublimă, se strecură in mijlocul­ unei ațintiri religiose; animele băteau­ deuăpotrivă, ochii erau udați de aceleași lacrimi; tóte sufletele, smulse din sfera loră isolată, gus­­tau plăcera de-a trăi împreună acea vieță care face din representațiunile scenice uă întinsă comunitate. In fine, la căderea perdelei, entusiasmulă năbușită isbucni cu mare vuietă , salve de aplause se rădică din tote părțile; manele se lovescă cu neîntrerupere, piciorele bată, uă murmură de voci uimite se amestecă în tote acestea; larma isbucnesce în parteră, trece în galeriă, se urcă până la culme și pare a sgudui bolțile. Cândă admirațiunea se potoli, cândă pli­­nulă sufleteloră se scurse în lungi și role, câte-va voci, dominândă pe cele­l­alte, chie­­mară pe auroră. Toți voră se’să véciá, sé’i mulțumăscă, uă simpatiă ardinte pentru densulă se ivesce în tóte părțile. Acesta mulțime imensă s’a rădicată la înălțimea unei națiuni care se admiră într’unul­ din capii iei. — Ea chiemá pe auroră... Enso ni­mică nu se respunde de pe scenă. Ea chemă din noă, toți astepta, tacă, se uită, ascultă... Însă perdăua nemișcată pare a n’aucii nici uă voce. Nerăbdarea înșelată cresce; strigări mai tari și mai numerose se rădică din tóte părțile. Intr’ună momentă, cândă publiculă sus­pendase puțină scomotele, s’auiji eșindă dîntr’ună colță întunecosă, ascunsă supt ună peristilă, uă voce surdă, isolată, și ca­re cu tóte acestea părea a ave mai multă forță de­câtă tóte cele-l­alte împreună, a­­cesta voce striga ca cum ară isbucni din peptă după mari lupte : —Ei bine!... Așa!... Autorulă! Era Marilor, care în’sfîrșită, simțindu-se învinsă, d’inaintea unui capă d’operă, și după uă luptă teribilă între mândria și consecința lui, între simțimentul­ ce admi­ra în elă și simțimentul­ ce pismuia, măr­­turisia acum superioritatea lui­­ Shakespeare, și primia lovitura de morte, fapt care că­­<ju puține ore mai pe urmă. La acesta voce solemnă, m­ă noă sboră electrică coprinse tóta sala, care se rădică în masă; bărbații își mișcau batistele, fe­­meiele îșî smulgeai­ buchetele de la cen­turi, coronele de pe capă, spre a le arun­ca la piciorele poetului. Atunci, se simți ar­­derea și sborulă pasionată ală iubirii. Toți voră se vădă pe Shakespeare, să -i spuie prin ală soră bravo că e mare, că e su­blimă, că e poetă, că e bine meritată de la patriă, și mai vîrtosă că e iubită. A­­cestă cuvîntă divină care se spune în mai multe chipuri, care se esprimă atâtă prin ună svenă universale și resunătoră, câtă și printr’uă simplă căutătură în tăcere !... Ense, pe scenă, aceiași atitudine. Scomotulă se îndouiesce și entusiasmulă amenință de a deveni uă turburare. A­­tunci, directorele teatrului, îngrozindu-se de agitațiunea ce cuteza a se manifesta astă­­felă de faciă cu regina, înainte cu sfiéla și c’uă voce reă chipsuită pronuncia numele lui William Shakespeare. Ense, fiindă­că pe atunci era obiceiul ă de a vede presentându-se numai autorul, în persona, nemulțămirea publicului se m­a­nifesta forte susă, și fără presența suvera­nei, butelii deșerte, pipe și, alte proiectile s’ară fi pornită să măture pe nenorocitulă directore din locul­ unde trebuia să se vedă Shakespeare. Murmurile violențî siliră pe Johnson să ’și scuseze presința, și, cu ună accentă și mai tremurătorii, spuse că, după mesujele ju­stiției, autorul­ piesei represintate a fostă arestată de dimineță și condusă în turnul­­ Londrei; pe urmă, se retrase de pe scenă. Taina, care înconjura acesta arestare, o face multă mai lovitóre. Mirarea, indigna­­țiunea se respândescă în tóta sala.—Tóte vocile, unite într’una singură, scotă ună lungă țipătă de durere, una grozavă sbie­­retă de resburare. Printr’uă stăruință orbă, dâră naturală în acelă momenta, parterulă, lojele, re­­mână în aceiași stare; femeiele țină necur­mată coronele pe care voiescă a le arunca poetului, și, ca cum acesta iubire ardinte, unanimă, ară fi putută să sfărâme ușile în­chisorii, răcnete scose din adâncură plomâ­­niloră continuă a cere : Autorul ă! (Sfîrșitul d­ e mâne). P

Next