Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)
1879-01-28
ANULU DOUAPECI ȘI TREI VOIESCE SI TEI PUTEA. A MUNCIDRI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — Are adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. » LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. A rtisolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLÂRULU Hellacțiunnea și Administr strada Domnei 14 Monitorului de astăzil publică, următorule comunicații : „Legea din 10 Maiu 1877, care fiseza cursulu rubleloru rusesci la 4 lei noulotăra cu acésta laesură timporară se va manține „de la promulgarea acelei „legi pene la none disposițiun, „care voru face efectulu unui „decretu domnescu“. „In virtutea acestei legi, cursulu rubleloru s’a redusă, prin decretulu domnescu din 18 Lalimirin 1879, la 3 lei 70 bani. Guvernulu nu mai are dorii dreptulu de a decreta oă nouă scădere în cursului rubleloru rusesc de argintii.“ Asemene în ședința de ieri a Camerei d. ministru a declarată într’unei medii oficiale că rubla nu va mai fi scăzută de la 3 lei 70 bani, acesta fiindil prețulii normalii ale rublei înainte de resbelii. * 1 Bucuresci 27 CALINDARU 1 8 FAURARU Confrații de la Pressa credă că este bine și constituțională de a umplea astăzi trei colane cu laude la adresa funcționarilor, supt-prefecturei de la Curtea de Argeșă, pentru că prin violență a impusă serviciul ă de înmormântare religiosă sinul omă care, după ce a trăită cu uă religiune a sea proprie, a cerută să flă și înmormântată în aceiași religiune, fără ajutorul ritualului religiosă. Pressa atacă cu vioiciune pe Nlomânulti, care a blamată purtarea suptprefecturei și a aprobată pe prefectură de Argeșă, pentru că a cerută depărtarea funcționariloră culpabili. Nu ne putemă explica virulenat ieșirea Pressei în contra nostră, decâtă prin deplorabila manie de a voi să-și facă uă armă politică din orice’i cade supt mână, chiară daca ceia ce’i ară cădea supt mână ară fi ună obiectă sacru, cum este totă ce se atinge de consciința omului. Ne mirămă cum nesce omeni politici și nescologiști, ca principalii inspiratori ai Pressei, voindă să’și facă uă armă cu orice preță, uită articolulă 5 din Constituțiune, care începe astăferă: „ Românii se bucură de libertatea conșcinței.“ Ce este liberulü cugetătorii ? Ună omă care, usândă de libertatea conșciinței sale, își face uă religiune proprie, a consciinței sale. Toți aceia care cugetă astăfelă, aparțină aceleiași religiuni comune, libera cugetare. Ei bine, este pre dreptă, este constituțională, ca în România tóte religiunile și [tote sectele să ’și profeseze în cea mai deplină libertate credința loră, numai liberei cugetări, uă religiune, uă credință ca oricare credință, să nu ’i fiă permisă să ’și găsescă ună adăpostă pe pămentulă românescă ? Ce felă : Catolicii, Iesuiții, Evreii, Mahometanii și pené și tóte sectele barbare și neomenesc ale Rascolnicilor din Rusia găsescă pe pămentulă românescă ună adăpostă sigură, își practică în cea mai deplină libertate [religiunile loră, și numai Românii de credința liberei cugetări să nu se potă bucura de acestă libertate garantată prin Constituțiune ? Ce felă , oricare străină, profesândă chiară secta cea mai contrariă naturii, este lăsată liberă în România, și numai unui Română nu ’i este lăsată acestă libertate, numai elă nu pote crede de câtă ceia ce place cârmuirii siă autorității bisericesc! ? Dară Constituțiunea tocmai în specială Româniloră, eră nu străiniloră, le-a garantată libertatea conșciinței, căci art. 5 din Constituțiune Jice : „ Românii se bucură de libertatea conșciinței.“ Pate cineva să desaprobe credința liberei cugetări, după cum pate să desaprobe orice religiune și orice sectă, deră s’o oprescă de a fi profesată în cea mai deplină libertate pe pămentul românescă, nici uă dată. Actulă brutală și violentă ală funcționarilor, supt-prefecturei de la Curtea de Argeșă, este întocmai totă atâtă de gravă și de violătură de Constituțiune, ca și cândă s’ară răpi cu puterea cadavrulă unui Evreă și s’ară înmormânta conformă ritualului creștinescă ortodocsă, este totă atâtă de ilegală, ca și cândă s’ară smulge cu puterea noulă născută ală unui Mahometană și s’ară boteza în religiunea creștină. De aceia l’amă desaprobată din tóte puterile nóstre, ceremă guvernului înfrînarea acestei flagrante călcări de Constituțiune și felicitămă pe prefectură de Argeș, că și-a făcută pe deplină datoria. Desfidemă să se găsească oricare altă organă de publicitate în România, care se respecte și să susțiă mai multă decâtă Românulu, religiunea dominantă a statului, biserica ortodocsă română. Dară tocmai pentru respectulă ce avemă pentru acestă sfântă biserică, tocmai pentru ca ea să’și păstreze și în viitoră prestigiulă sau și să urmeze de a fi pentru națiunea română, în miijlocul altoră religiuni, mă scută puternică ală naționalității nóstre, nu voimă să o vedemă degenerândă la ună ieșuitismă de care a fostă totă d’auna ferită; voimă s’o păstrămă pură și tolerantă, cum ne-aă lăsată-o strămoșii noștri și cum trebuie sĕ fiă după adevăratele precepte ale Evangeliei; voimă s’o păstrămă clementă și fără prejudecăți absurde, cum a fostă cândă a îmbrățișată pe pământură românescă pe Husiți, pe Armeni, pe Lipoveni chiară, persecutați în alte părți; numai astăfelă religiunea nostră ortodocșâ își va păstra prestigiulă asupra națiunii române, atâtă de tolerantă din natură, și adâncură respectă alăturoră credințeloră. Acesta este credința nostră, în ceia ce priveșce religiunea dominantă a statului română, astăfelă scimă noi a o venera și a o ține susă, cum a fostă totă-d’auna. Aceia care, în contra tradițiunilor nóstre naționale, ară căuta s’o facă intolerantă pene a pretinde să impune credința prin violență, ceia ce este atâtă de contrariă doctrinei evangelice, țintescă a o duce, fără să scie pate, acolo unde a ajunsă în Occidinte ultramontanismulă catolică. Prin urmare , diarulă Pressa , în necunoștință de lucruri pure, susține oă călcare vedită de Constituțiune și ultramontanismul în biserica română. Publicămă astății în capulă foiei atâtă comunicatură dată în Monitoru, câtă și declarațiunea făcută de d. ministru de financie în Cameră în privința cursului rublelor. Prin ambele aceste acte oficiale se declară că guvernul nu va mai scădea rubla de la 3 lei 70 bani, deorece acesta era cursul rublei în țară chiară înaintea resbelului. Sperămă că în urma acestor publicațiuni va dispărea specula nedemnă ce se făcea în piață mai zilele trecute. Acesta speculă consta în a speria publiculă prin seiii false că guvernulăare de gândă să mai scadă rublele, spre a sili astăfelă pe oricine are ruble să se desfacă cu orice preță de densele. Acesta culpabilă manoperă, prin care câțiva speculanți se folosiră în dauna tutoră celor săraci, naivi scăpre lesne de speriată, a avută de efectă că adesea în piață, în terguielele casnice, nu se plimiaă rublele cu nici ună preță;celă »care nu avea altă monetă, era nevoită să mergá să schimbe la mă zarafă, supuindu-se tutoră condițiunilor lui. Cu tóte declarațiunile făcute de guvernă, și în Cameră și prin Monitori, ar fi bine pote ca d. prefectă ală poliției capitalei să facă cunoscută chiară cu toba, în tote suburbiele, că rubla nu va mai fi supusă la nici uă scădere. Sunt mulți omeni care nu citescă, și aceștia, deca nu voră fi preveniți în altă modă, potă urma încă de a fi speculați. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Colonia, 7 Februarie.—■ Se anuncă Gazetei Coloniei că comuniștii din Londra au condamnată la morte pe d. Gambetta și că poliția engleză a însciințată autoritățile franceze de a fi cu preveghiere. Berlin, 7 Februarie. — Ministrul Germaniei la Copenhaga, d. Heydebrand und der Lasa, a primită ordinul de a-și presinta scrisorile de rechiemare. Pesta, 7 Februarie. — Camera deputaților a adoptată prin apelă nominală, cu majoritate de patru-sprezzece voturi, proiectul guvernului privitoră la ună noă împrumută. Citimă în Die Presse de la 6 Februarie : „Guvernul română a supusă printr’uă notăotărîrii puteriloră conflictulă născută între Rusia și România în privința granițelor Dobrogei. E cu neputință ca puterile să potă îndemna pe România ca să deserte întărirea de la Arab-Tabia, deorece acea întărire a fostă dată României de majoritatea comisiunii europene însărcinată cu delimitarea. Pe câtă timpă deră nu se va face uă altă învoială, Românii vor manține prea bine posițiunea ocupată. Se crede că amenințările Rușilor, d’a goni cu puterea pe Români din Arab-Tabia, nu sunt seriose.“ Alegerea de președinte în Francia și presa străină. Presa străină—engleză, germană și austriacă—privesce cu multă simpatia pentru Francia ultima schimbare de regimű. DUMINECA, 28 IANUARIE, 1879 LUMINEZA-TE ȘI TEU FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, ri estru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, Ia administrațiunea (Jiarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleiscl - markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI E8EMPLABULU Astăferă The Times dice: „Poporală francesa trebuie să fie felicitată de acestă dovada de stabilitate națională. Acum unü ană saű doua, era uneorî temere că termenul președenției mareșalului va compromite nouele instituțiuni ale țerii și amicii sei luaseră obiceiul de a amenința cu demisiunea sea dacă se încerca a se esercita asupra lui către mare presiune. f)era acele amenințări și acele temeri nu s’aă mai produsă după victoria definitivă a republicei în alegeri, și pacea capitalei n’a fostă delocă turburată prin frica unoră soldați de aventură........ încrederea generală ce inspiră tăria și dibăcia d-lui Grévy s’a manifestată prin liniștea care n’a încetată de a domni la Paris. Țara a înțelesă că are mai mulți sorți de pace și de liniște supt guvernulă d-lui Grévy decâtă supt ală mareșalului. Vederile mareșalului nu se vor mai găsi în tote dilele în desacordă cu datoriile sale constituționale.... Putemă spera în același timpă că d. Grévy va întrebuința autoritatea sa pentru a modera nerăbdările partitei dominante și că în acelașă timpă va căuta a face să se părăsască proiectul de punere supraculare, care și-a ajunsă deja scopulă, provocândă demisiunea mareșalului și dândă pentru întâia dată în mânere republicanilor, tate funcțiunile legislative ale republicei.* The Daily News se esprime astăfelă: „Sinceritatea și moderațiunea republicanismului d-lui Grévy suntă afară din cestiune. Puterile străine aă într’ensulă vă garanțiă în contra unei politice temerare pene cândă densulă va fi în capulă națiunii francese, de vreme ce densulă a protestată din tote puterile în contra declarațiunii de resbelă în contra Germaniei. D. Grévy n’a fostă nici uădată ună politică agitată ; dérü s’a găsită tată d’auna în partea libertății.* Pe de-alta parte, The Standard elice : „Facilitatea cu care d. Grévy a fostă alesă președinte al republicei este ună escelente augură pentru Francia; ea e de natură de-a reasigura pe aceia care s’ară fi putută spăimenta de uă schimbare atâtă de neașteptată.* Eco aprecierile diarelor germane: National Zeitung din Berlin se esprime astăfelă : „Republica francese a schimbată pe primul a iei magistrată cu aceiași liniște cu care ară fi încheiată uă simplă afacere. Faptul că evenimentele s’au desvoltată atâtă de liniștită și atâtă de regulată dovedesce că instituțiunile cele nouă sunt în stare de a suferi încercarea la care le-aă supusă republicană. Faptul că d. Grévy, pusă în capulă republicei, va putea fi într’adeveră republicani, va înlătura ună șiră de conflicte cum s’aă produsă cu mareșalul de Mac-Mahon, care promisese de-a merge într’ună sensă opusă cu acela ce-i indicaă faptele și Constituțiunea. Un președinte sinceră devotată Constituțiunii va găsi tocmai în încrederea ce inspiră uă putere nouă pentru a resista cuvintelui radicală și de-a face uă realitate din republica moderată, așa cum o voiesce majoritatea Francezilor”. „După opiniunea nostră, Europa pute privi fără neîncredere, fără nici uă îngrijire, cele din urmă evenimente.* „Trebuia, dice din parte’î Volkszeitung din Berlin, organă progresistă, ca Francia se trece prin fasa de la 16 Mai, pentru ca republica se prindă rădăcină într’ună modă solidă. Astăzi, republica este într’uă situațiune cu totulă deosebită de aceia în care se găsia la 24 Mai 1878. Norii se împrăștiă puțină câte puțină și sórele Franciei se rădică din nou.* Frankfurter Zeitung, vorbind despre personalitatea d-lui Grévy, se esprime în modulă următoră : „Republica e astăi în bune mâni. Ună omă desinteresată, devotată totăd’auna causei republicane, căreia i-a făcută mari serviție, ună spirită totă atâtă deotărîtă câtă și liniștită, este acum în capul națiunii francese. Alegerea d-lui Grévy arăta că caracterul francesü s’a convertită într’uă modestă simplicitate și într’uă adevărată, era nu superficiale mărire. Acésta alegere va fi favorabile republicei și păcei.* Ece în sfîrșită reflexiunile diareloră din Viena: Fremdenblatt resumă cum urmezaj opiniunea sea asupra schimbării președintelui : „Mareșalul de Mac-Mahon părăseșce președenția ca omă de onore. Urmașul ă sea pote fi considerată ca represintantele celă mai integru și celă mai demnă ale ideie conservatore. Schimbarea de guvernă se severșesce, pentru a doua oră după întrunirea Adunării naționale în 1871, eu uă ordine și uă liniște cum n’a domnită nici uă dată în Francia de la prima revoluțiune penă la urcarea pe tronă a lui Carol X.* Neue Freie Presse arăta deplina liniște cu care s’a săvârșită soluțiunea crisei. Schimbarea de președinte s’a îndeplinită cu uă precisiune aprope militară. Deutsche Zeitung se esprime astăfelă: „Cu d. Grévy se urcă la putere în Francia ideia de la 1792 și de la 1848. De astăzi înainte, Francia este uă republică, uă republică liberală și în adeveră republicană. Pute-va ea să fie destulă de dibace și destulă de prudinte pentru a remâne așa cum este? Orizontele nu e senină.* Semi-oficiala Wiener-Abendpost jice : „Numărul e forte mare ală voturilor ce s’aă întrunită asupra d-lui Grévy și vinele aplause prin care alegerea mea a fostă salutată la Congresă trebuie a se considera fără nici uă îndouială ca ună semnă că retragerea mareșalului de Mac-Mahon nu va aduce nici uă tulburare în desvoltarea liniștită și pacifică a afacerilor interiore ale Franciei. * Ntatură ministerială Die Presse semnaliza „corecțiunea soluțiunea care a pusă capătă crisei președențiale”. Câtă despre d. Grévy, Die Presse adauge: „Nu e îndouială că iubirea mea pentru Republică, iubire încercată de multă timpă, și calitățile lui personale îlă voră face demnă de a ocupa celă d’ântâiă poștă ală țereî séle. D. Grévy a remasă totă-d’a-una credinciosă convingerilor séle, déra n’a fostă nici-uă-dată ună omă de partidă; a sclută totă-d’a-una să păstreze orecare independință și va sei să o man ție în noua sea demnitate. Propunerea cea făcută în 1848, și care, déca ară fi fostă primită, ară fi ferită Francia de nenorociri fără nume, e dă dovadă de perspicacitatea sa politică. Mai liniștită și mai puțină înzestrată cu imaginațiune decâtă d. Thiers, are în câtăva încăpățânarea și în totală energia acestui mare om de stată. D. Grévy e celă din urmă represintante ală republicei conservatore, și republica va fi conservatore sau nu va fi.* Tratatului austro-germanii în privința Șlesvigului Reichsanzeiger de la 6 Februarie publică testul tratatului încheiată între Austria și Germania. Ecolu: „Articolul I V ală tratatului de pace încheiată la 23 August 1866 la Praga, între M. S. Imperatulü Germaniei și rege ale Prusiei și între M. S. Imperatulu Austriei, rege ală Boemiei și rege apostolică ală Ungariei, în privința retrocedării districtelor de Nord ale Șlesvigului la Danemarca, nefiindă încă esecutată conformă tratatului: „Pe două parte, M. S. Imperatulu Germaniei și rege ale Prusiei lăsândă a se înțelege dorința de a înlătura acea clausă. „Eră, pe de altă parte, M. S. Imperatulu Austriei și rege ale Ungariei avândă în vedere greutățile ce întâmpină esecutareaotărîrii cuprinse în susă menționatură articolă: „După ce în fine M. S. Imperatulu Austriei și rege ale Ungariei a bine-voită a da