Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-28

ANULU DOUA­PECI ȘI TREI VOIESCE SI TEI PUTEA. A MUNCIDRI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A­re adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. » LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. A rtisolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLÂRULU Hell­acțiunnea și Administr strada Domn­ei 14 Monitorului de astăzil publică, ur­­mătorule comunicații : „Legea din 10 Maiu 1877, care fiseza cursulu rubleloru rusesci la 4 lei noul­­otăra cu­ acésta laesură timporară se va manți­­ne „de la promulgarea acelei „legi pene la none disposițiun­­, „care voru face efectulu unui „decretu domnescu“. „In virtutea acestei legi, cur­­sulu rubleloru s’a redusă, prin decretulu domnescu din 18 La­li­mir­in 1879, la 3 lei 70 bani. Guvernulu nu mai are dorii drep­­tulu de a decreta oă nouă scă­dere în cursului rubleloru ru­sesc­ de argintii.“ Asemene în ședința de ieri a Camerei d. ministru a decla­rată într’unei medii oficiale că rubla nu va mai fi scăzută de la 3 lei 70 bani, acesta fiindil prețulii normalii ale rublei îna­inte de resbelii. * 1 Bucuresci 27 CALINDARU 1 8 FAURARU Confrații de la Pressa credă că este bine și constituțională de a umplea astăzi trei colane cu laude la adresa funcționarilor, supt-prefec­­turei de la Curtea de Argeșă, pen­tru că prin violență a­ impusă ser­­viciul ă de înmormântare religiosă si­nul omă care, după ce a trăită cu uă religiune a sea proprie, a cerută să flă și înmormântată în aceiași religiune, fără ajutorul­ ritualului religiosă. Pressa atacă cu vioiciune pe Nlo­­mânulti, care a blamată purtarea supt­­prefecturei și a aprobată pe prefec­­tură de Argeșă, pentru că a cerută depărtarea funcționariloră culpabili. Nu ne putemă explica virulenat ieșire­a Pressei în contra nostră, de­câtă prin deplorabila manie de a voi să-și facă uă armă politică din ori­ce’i cade s­up­t mână, chiară daca ceia ce’i ară cădea supt mână ară fi ună obiectă sacru, cum este totă ce se atinge de consciința omului. Ne mirămă cum nesce omeni po­litici și nesco­logiști, ca principalii inspiratori ai Pressei, voindă să’și facă uă armă cu ori­ce preță, uită articolulă 5 din Constituțiune, care începe astă­feră: „ Românii se bucură de libertatea conș­cinței.“ Ce este liberulü cugetătorii ? Ună omă care, usândă de libertatea con­șciinței sale, își face uă religiune pro­prie, a consciinței sale. Toți aceia care cugetă astă­felă, aparțină ace­leiași religiuni comune, libera cuge­tare. Ei bine, este pre dreptă, este con­stituțională, ca în România tóte re­­ligiunile și [tote sectele să ’și pro­feseze în cea mai deplină libertate credința loră, numai liberei cuge­tări, uă religiune, uă credință ca ori­care credință, să nu ’i fiă per­misă să ’și găsescă ună adăpostă pe pămentulă românescă ? Ce felă : Catolicii, Iesuiții, Evreii, Mahometanii și pené și tóte sectele barbare și neomenesc ale Rascolni­­cilor­ din Rusia găsescă pe pămen­tulă românescă ună adăpostă sigură, își practică în cea m­ai deplină li­bertate [religiunile loră, și numai Românii de credința liberei cuge­tări să nu se potă bucura de ace­stă libertate garantată prin Consti­tuțiune ? Ce felă , ori­care străină, profe­­sândă chiară secta cea mai contra­­riă naturii, este lăsată liberă în Ro­mânia, și numai unui Română nu ’i este lăsată acestă libertate, numai elă nu pote crede de câtă ceia ce place cârmuirii siă autorității bise­ricesc! ? Dară Constituțiunea tocmai în specială Româniloră, eră nu străi­­niloră, le-a garantată libertatea con­șciinței, căci art. 5 din Constituți­une­­ Jice : „ Românii se bucură de li­bertatea conșciinței.“ Pate cine­va să desaprobe credin­ța liberei cugetări, după cum pate să desaprobe ori­ce religiune și ori­ce sectă, deră s’o oprescă de a fi profesată în cea mai deplină liber­tate pe pămentul­ românescă, nici uă dată. Actulă brutală și violentă ală funcționarilor, supt-prefecturei de la Curtea de Argeșă, este întocmai totă atâtă de gravă și de violătură de Constituțiune, ca și cândă s’ară răpi cu puterea cadavrulă unui E­­vreă și s’ară înmormânta conformă ritualului creștinescă­ ortodocsă, este totă atâtă de ilegală, ca și cândă s’ară smulge cu puterea noulă nă­scută ală unui Mahometană și s’ară boteza în religiunea creștină. De a­­ceia l’amă desaprobată din tóte pu­terile nóstre, ceremă guvernului în­­frînarea acestei flagrante călcări de Constituțiune și felicitămă pe pre­­fectură de Argeș, că și-a făcută pe deplină datoria. Desfidemă să se găsească ori­care altă organă de publicitate în Ro­mânia, care se respecte și să susțiă mai multă de­câtă Românulu, reli­giunea dominantă a statului, bise­rica ortodocsă­ română. Dară tocmai pentru respectulă ce avemă pentru acestă sfântă biserică, tocmai pen­tru ca ea să’și păstreze și în vii­­toră prestigiulă sau și să urmeze de a fi pentru națiunea română, în miijlocul­ altoră religiuni, m­ă scută puternică ală naționalită­ții nóstre, nu voimă să o vedemă degenerândă la ună ieșuitismă de care a fostă totă­ d’a­una ferită; vo­imă s’o păstrămă pură și tolerantă, cum ne-aă lăsată-o strămoșii noștri și cum trebuie sĕ fiă după adevăra­­tele precepte ale Evangeliei; voimă s’o păstrămă clementă și fără pre­judecăți absurde, cum a fostă cândă a îmbrățișată pe pământură românescă pe Husiți, pe Armeni, pe Lipoveni chiară, persecutați în alte părți; nu­mai astă­felă religiunea nostră or­­todocșâ își va păstra prestigiulă asu­pra națiunii române, atâtă de tole­rantă din natură, și adâncură res­pectă ală­turoră credințeloră. Acesta este credința nostră, în ceia ce priveșce religiunea dominantă a statului română, astă­felă scimă noi a o venera și a o ține susă, cum a fostă totă-d’a­una. Aceia care, în contra tradițiunilor­ nóstre națio­nale, ară căuta s’o facă intolerantă pene a pretinde să impune credința prin violență, ceia ce este atâtă de contrariă doctrinei evangelice, țin­­tescă a o duce, fără să scie pate, acolo unde a ajunsă în Occidinte ultramontanismulă catolică. Prin urmare , diarulă Pressa , în necunoștință de lucruri pure, susține oă călcare vedită de Constituțiune și ultramontanismul­ în biserica ro­mână. Publicămă astății în capulă foiei atâtă comunicatură dată în Moni­toru­, câtă și declarațiunea făcută de d. ministru de financie în Cameră în privința cursului rublelor­. Prin ambele aceste acte oficiale se declară că guvernul­ nu va mai scădea rubla de la 3 lei 70 bani, de­ore­ce acesta era cursul­ rublei în țară chiară înaintea resbelului. Sperămă că în urma acestor­ pu­­blicațiuni va dispărea specula ne­demnă ce se făcea în piață mai zi­lele trecute. Acesta speculă consta în a speria publiculă prin seiii false că guvernulă­are de gândă să mai scadă rublele, spre a sili astă­felă pe ori­cine are ruble să se desfacă cu ori­ce preță de densele. Acesta cul­pabilă manoperă, prin care câți­va speculanți se folosi­ră în dauna tu­toră celor­ săraci, naivi scă­pre lesne de speriată, a avută de efectă că adesea în piață, în terguielele cas­nice, nu se plimiaă rublele cu nici ună preță;­celă »care nu avea altă monetă, era nevoită să mergá să schimbe la m­ă zarafă, supuindu-se tutoră condițiunilor­ lui. Cu tóte declarațiunile făcute de guvernă, și în Cameră și prin Moni­tori­, ar­ fi bine pote ca d. prefectă ală poliției capitalei să facă cuno­scută chiară cu toba, în tote subur­­biele, că rubla nu va mai fi supusă la nici uă scădere. Sunt­ mulți omeni care nu citescă, și aceștia, deca nu voră fi preveniți în altă modă, potă urma încă de a fi speculați. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Colonia, 7 Februarie.—■ Se anunc­ă Ga­zetei Coloniei că comuniștii din Londra au condamnată la morte pe d. Gambetta și că poliția engleză a însciințată autoritățile fran­ceze de a fi cu preveghiere. Berlin, 7 Februarie. — Ministrul­ Ger­maniei la Copenhaga, d. Heydebrand und der Lasa, a primită ordinul­ de a-și pre­­sinta scrisorile de rechiemare. Pesta, 7 Februarie. — Camera deputa­­ților­ a adoptată prin apelă nominală, cu majoritate de patru-spre­zzece voturi, pro­­iectul­ guvernului privitoră la ună noă îm­prumută. Citimă în Die Presse de la 6 Fe­bruarie : „Guvernul­ română a supusă prin­­tr’uă notă­otărîrii puteriloră con­­flictulă născută între Rusia și Ro­mânia în privința granițelor­ Do­­brogei. E cu neputință ca puterile să potă îndemna pe România ca să deserte întărirea de la Arab-Tabia, de­ore­­ce acea întărire a fostă dată Ro­mâniei de majoritatea comisiunii eu­ropene însărcinată cu delimitarea. Pe câtă timpă deră nu se va face uă altă învoială, Românii vor­ man­­ține prea bine posițiunea ocupată. Se crede că amenințările Rușilor­, d’a goni cu puterea pe Români din Arab-Tabia, nu sunt­ seriose.“ Alegerea de președinte în Francia și presa străină. Presa străină—engleză, germană și aus­triacă—privesce cu multă simpatia pentru Francia ultima schimbare de regimű. DUMINECA, 28 IANUARIE, 1879 LUMINEZA-TE ȘI TEU FI. A­BONAMENTE. n Capitală și districte, una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, ri estru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, Ia administrațiunea (Jiarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleiscl - markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI E8EMPLABULU Astă­feră The Times dice: „Poporală francesa trebuie să fie felicitată de acestă dovada de stabilitate națională. Acum unü ană saű doua, era une­orî temere că ter­­m­enul­ președenției mareșalului va com­promite nouele instituțiuni ale țerii și a­­micii sei luaseră obiceiul­ de­ a amenința cu demisiunea sea dacă se încerca a se esercita asupra lui că­tre mare presiune. f)era acele amenințări și acele temeri nu s’aă mai produsă după victoria definitivă a republicei în alegeri, și pacea capitalei n’a fostă de­locă turburată prin frica u­noră soldați de aventură........ încrederea generală ce inspiră tăria și dibăcia d-lui Grévy s’a manifestată prin liniștea care n’a încetată de­ a domni la Paris. Țara a înțe­­lesă că are mai mulți sorți de pace și de liniște supt guvernulă d-lui Grévy de­câtă supt ală mareșalului. Vederile mareșalului nu se vor­ mai găsi în tote dilele în de­sacordă cu datoriile sale constituționale.... Putemă spera în același timpă că d. Grévy va întrebuința autoritatea s­a pentru a mo­dera nerăbdările partitei dominante și că în acelașă timpă va căuta a face să se părăsască proiectul­ de punere supr­acu­­lare, care și-a ajunsă deja scopulă, provo­­cândă demisiunea mareșalului și dândă pentru întâia dată în mânere republicani­­lor, tate funcțiunile legislative ale republi­cei.* The Daily­ News se esprime astă­felă: „Sinceritatea și moderațiunea republica­nismului d-lui Grévy suntă afară din ces­­tiune. Puterile străine aă într’ensulă vă garanțiă în contra unei politice temerare pene cândă densulă va fi în capulă nați­unii francese, de vreme ce densulă a pro­testată din tote puterile în contra declara­­țiunii de resbelă în contra Germaniei. D. Grévy n’a fostă nici uă­dată ună politică agitată ; dérü s’a găsită tată­ d’a­una în partea libertății.* Pe de-alta parte, The Standard elice : „Facilitatea cu care d. Grévy a fostă alesă președinte al­ republicei este ună esce­­lente augură pentru Francia; ea e de na­tură de-a reasigura pe aceia care s’ară fi putută spăimenta de­ uă schimbare atâtă de neașteptată.* Eco aprecierile diarelor­ germane: National Zeitung din Berlin se esprime astă­felă : „Republica francese a schimbată pe pri­mul a iei magistrată cu aceiași liniște cu care ară fi încheiată uă simplă afacere. Faptul­ că evenimentele s’au desvoltată a­­tâtă de liniștită și atâtă de regulată dove­­desce că instituțiunile cele nouă sunt­ în stare de a suferi încercarea la care le-aă supusă republicană. Faptul­ că d. Grévy, pusă în capulă republicei, va putea fi în­­tr’adeveră republicani, va înlătura ună șiră de conflicte cum s’aă produsă cu mareșa­­lul­ de Mac-Mahon, care promisese de-a merge într’ună sensă opusă cu acela ce-i indicaă faptele și Constituțiunea. Un­ pre­ședinte sinceră devotată Constituțiunii va găsi tocmai în încrederea ce inspiră uă putere nouă pentru a resista cuvintelui ra­dicală și de-a face uă realitate din repu­blica moderată, așa cum o voiesce majo­ritatea Francezilor”. „După opiniunea nostră, Europa pute privi fără neîncredere, fără nici uă îngri­jire, cele din urmă evenimente.* „Trebuia, dice din parte’î Volkszeitung din Berlin, organă progresistă, ca Francia se trece prin fasa de la 16 Mai­, pentru ca republica se prindă rădăcină într’ună modă solidă. Astăzi, republica este într’uă situațiune cu totulă deosebită de aceia în care se găsia la 24 Mai­ 1878. Norii se împrăștiă puțină câte puțină și sórele Fran­ciei se rădică din nou.* Frankfurter­ Zeitung, vorbind­­ despre per­sonalitatea d-lui Grévy, se esprime în mo­dulă următoră : „Republica e astă­­i în bune mâni. Ună omă desinteresată, devotată totă­d’a­una causei republicane, căreia i-a făcută mari serviție, ună spirită totă atâtă de­otărîtă câtă și liniștită, este acum în capul­ na­țiunii francese. Alegerea d-lui Grévy arăta că caracterul­ francesü s’a convertită în­tr’uă modestă simplicitate și într’uă ade­vărată, era nu superficiale mărire. Acésta alegere va fi favorabile republicei și păcei.* Ece în sfîrșită reflexiunile diareloră din Viena: Fremdenblatt resumă cum urmezaj opiniu­­nea sea asupra schimbării președintelui : „Mareșalul­ de Mac-Mahon părăseșce pre­­ședenția ca omă de onore. Urmașul ă sea pote fi considerată ca represintantele celă mai integru și celă mai demnă ale ideie­ conservatore. Schimbarea de guvernă se severșesce, pentru a doua oră după întru­nirea Adunării naționale în 1871, eu uă or­dine și uă liniște cum n’a domnită nici uă dată în Francia de la prima revoluțiune penă la urcarea pe tronă a lui Carol X.* Neue Freie Presse arăta deplina liniște cu care s’a săvârșită soluțiunea crisei. Schim­barea de președinte s’a îndeplinită cu uă precisiune aprope militară. Deutsche Zeitung se esprime astă­felă: „Cu d. Grévy se urcă la putere în Fran­cia ideia de la 1792 și de la 1848. De as­­tăzi înainte, Francia este uă republică, uă republică liberală și în adeveră republicană. Pute-va ea să fie destulă de dibace și des­tulă de prudinte pentru a remâne așa cum este? Orizontele nu e senină.* Semi-oficiala Wiener-Abendpost­­ jice : „Numărul e forte mare ală voturilor­ ce s’aă întrunită asupra d-lui Grévy și vinele aplause prin care alegerea mea a fostă sa­lutată la Congresă trebuie a se considera fără nici uă îndouială ca ună semnă că re­tragerea mareșalului de Mac-Mahon nu va aduce nici uă tulburare în desvoltarea li­niștită și pacifică a afacerilor­ interiore ale Franciei. * Ntatură ministerială Die Presse semna­­liza „corecțiunea soluțiunea care a pusă ca­pătă crisei președențiale”. Câtă despre d. Grévy, Die Presse adauge: „Nu e îndouială că iubirea mea pentru Republică, iubire în­cercată de multă timpă, și calitățile lui per­sonale îlă voră face demnă de a ocupa celă d’ântâiă poștă ală țereî séle. D. Grévy a remasă totă-d’a-una credinciosă convinge­­rilor­ séle, déra n’a fostă nici-uă-dată ună omă de partidă; a sclută totă-d’a-una să păstreze ore­care independință și va sei să o man ție în noua sea demnitate. Propu­nerea ce­a făcută în 1848, și care, déca ară fi fostă primită, ară fi ferită Francia de nenorociri fără nume, e dă dovadă de per­spicacitatea s­a politică. Mai liniștită și mai puțină înzestrată cu imaginațiune de­câtă d. Thiers, are în câtă­va încăpățâna­rea și în totală energia acestui mare om­ de stată. D. Grévy e celă din urmă repre­­sintante ală republicei conservatore, și re­publica va fi conservatore sau nu va fi.* Tratatului austro-germanii în privința Șlesvigului Reichsanzeiger de la 6 Februarie publică testul­ tratatului încheiată între Austria și Germania. Eco­lu: „Articolul I V ală tratatului de pace în­cheiată la 23 August­ 1866 la Praga, în­tre M. S. Imperatulü Germaniei și rege ale Prusiei și între M. S. Imperatulu Austriei, rege ală Boemiei și rege apostolică ală Un­gariei, în privința retrocedării districtelor­ de Nord­ ale Șlesvigului la Danemarca, ne­­fiindă încă esecutată conformă tratatului: „Pe do­uă parte, M. S. Imperatulu Ger­maniei și rege ale Prusiei lăsândă a se în­țelege dorința de­ a înlătura acea clausă. „Eră, pe de altă parte, M. S. Imperatulu Austriei și rege ale Ungariei avândă în vedere greutățile ce întâmpină esecutarea­otărîrii cuprinse în susă menționatură ar­­ticolă: „După ce în fine M. S. Imperatulu Au­striei și rege ale Ungariei a bine-voită a da

Next