Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)
1879-04-08
320 esterne, d. Waddington, însărcina pe ambasadorele francese la Petersburg a reînoiti în personal, în numele președintelui Republicei și alți guvernului francesü, încredințarea celei mai cordiale simpatii. îndată ce sosi scriea despre atentată, d. Waddington se duse, în absența președintelui Grévy, la ambasadorele rusă, principele Orloff, spre a d esprima simțimintele guvernului francesü.* La République Française vorbesce despre atentatul asupra împăratului Rusiei și dire :r Uă crimă, care e totű atât de nelegitimă câtă și de nefolositare, nu póte de calü se revolte simțimintele nos trec" Republica Francesă întrebă apoi ce impresiune póte produce acesta atentată asupra Țarului și se teme că el va da mai cu semn semnalulă sauă reacțiune care va reclama póte multe victime. Astăzi este în biserica rusă de aici unu Te-Deum solemnă. Londra, 15 Aprile.—Tote diarele își esprimă indignațiunea pentru atentatula comisă asupra Țarului. Times zice că totá lumea ar fi regretată de ea atentatulu ară fi avută altă resultată. Paris, 15 Aprile.—Atentatul asupra Țarului a produsă în cercurile financiare dă sensațiune cu atâtă mai mare, deorece scrisori particulare sosite înaintea depeșei despre atentată exprimaă temerea că ară pute sé isbucnescá uă revoluțiune. Roma, 15 Aprile.—Diarele de aici înfiereza atentatul asupra împăratului Alesandru. Colonia rusă de aici a adresată Țarului un telegramă de felicitare. La Te-Deumulă celebrată ieri în capela de la ambasada rusă au asistată represintanții Maiestăților- Loră și ai ministeriului, ambasadorii și alte notabilități. Lemberg, 15 Aprile.—Diarele poloneze se esprimă forte reservată în privința atentatului asupra Țarului și regretă numai că el va da focă la măsuri represive în contra poporului rusă. In privința proiectului unei uniri între Ruși și Poloni, la congresul Slavilor, ce se va ține în Moscva, Gazeta Narodowa dice : »Rușii să se libereze mai ântâiă de despotismul, care-i apăsă și apoi să cugete la unirea cu alții. Ce ară folosi ore Polonesiloră uă unire cu nesce sclavi?* Petersburg, 15 Aprile.—După ce medicii au asigurată, prin măsurile luate, viața atentatorului, acesta a fost transportată din prefectura poliției în fortăreța Petru și Pavelă cu un escortă tare din regimentulă de cavaleria din garda imperială. Se asigură că prefectură orașului generalulă Surow a fost destituită și că va fi înlocuită cu polițaiulă din Odesa, generaluia Heins, dina numelui seu, se dusese îșî facă rugăciunea în capela de lângă căsuța lui Petru cel Mare. La reîntorcerea sa, sosindă la țărmură Nevei, nu putu să trăcă rîulă, deorece podulă de vase fusese desfăcută ; se întorse doja înapoi și, trecăndă pe lângă grădina de vară și redândă la portă ună echipată imperială, se amestecă printre mulțimea care aștepta acolo spre a vede pe împăratulă. Curândă după aceia eră isbutia pătrunde așa departe, în câtă zări pe împărată tocmai în momentul cândă voia să se suie în trăsură și își îmbrăca mantaua. Încă până nu se arătase împăratulă, Komisarov observase pe mă omă care se silia să străbată printre mulțime ca să se apropie de împăratulă. Komisarov se retrase puțină ; văduinsă că, în momentul cândă împăratul își îmbrăca mantaua, necunoscutulă scote din postnară uă pistolă și o chieșce spre împărată. Komisarow lovi răpede pe atentatore peste cotă, pistolul se slobodi, însă pre susü ca să nemerescă pe împărată. Făptuitorulă fu prinsă îndată, încremenită de spaimă, Komisarow se perdu prin mulțime. Scirea despre atentată se lău răpede prin orașă și produse mare sensațiune. Curendă după incidență , împăratul se duse în catedrala numită de Kasan, spre a mulțămi lui Dumnedeu pentru scăparea vieței sale. La sosirea sa în palatură de iarnă, membrii consiliului de stat, cari ținuseră tocmai uă ședință, fură cei de întâi cari salutară pe împărată. Peste puțină se adunară în palatură de sărnătate generalitățile și toți demnitarii cari aveau intrare la Curte. Cândă apăru împăratulă, fu salutată de cei presinți cu strigăte de bucurie și cu cele mai viui semne de intusiasmă. Monarhul a mulțămi prin câteva cuvinte grațiose și ceru să vâdă pe salvatorul ă scă Komisarov. Acesta se afla deja în paiață , fu introdusă; împăratul îi esprima mulțămirile sale dinaintea adunării întregi și să rădica îndată la rangul de nobilă. Sora, Petersburgul, era iluminată sărbătoresce. Ună ană mai târziiu, la 6 iunie 1867 , s’a făcută ală douilea atentată asupra împăratului Alesandru, cândă Polonesulă Berezowski a trasă asupra lui, pe cândă se întorcea cu împăratul Napoleon III de la marea revistă militară din Longchamp. La o scârmitură a drumului, pe unde avea să tracă atunci trăsura Imperatesea, ună tânără cu brusa albă ieși din mulțimea cea îndesată, băga mâna în posunară și ținu apoi ambele mâni în aeră. Ecuterulă împărătescă Raimbeaux, care călăria îndărătură trăsurii, observândă acésta mișcare, credu că individul în cestiune voiesce să arunce uă petițiune în trăsură; dete pinteni calului său spre a se întrepune; acesta făcu uă săritură înainte, se auji uă detunătură și îndată după aceia uă a doua. Calul lui Raimbeaux primi ună glonță în nări, sări în susă și stropi cu sângele său pe principii din trăsură. In facia împăratului Napoleon ședea marele duce Vladimir și, vădendu’lă împăratură stropită de sânge, îl apucă de bradu și lu întreba : »Ești rănită?* »Nu, dorü d-tea, sire?* întrebă martie duce, căci și uniforma lui Napoleon era plină de sânge. Principii, convingăndu- se că nu li se întâmplase nimică, se rădicară în susă spre a se arăta poporului, care scotea strigăte de bucurie, și apoi se ’ntorseră în orașă. Atentatorele voia să fugă prin tufișă, fu cnsă apucată de asistenți, car îl năvăliră asupra lui. Celă d’âniără care puse mâna pe densulă fu căpitanulă gardeî din Paris, d. Lubert, se isca uă învălmășălă forte aprigă, publiculă voia să linșeze pe Berezowski. Se audiau strigăte de: »Brancons L ! Branchonsle* (Să’lă acâțămă!) Numai cu multă greutate isbutiră colonelulă Lallemand și căpitanulă gardei orășenesei Presle ■— care alergase îndată după slobodirea focurilor, pe oă aleă laterală și sărise de pe cală — a scăpa pe prisonieră din mânile unei mulțimi întărziate de peste năsulă persóne și a’lătârî în tufișă; agenți polițienesc și soldați alergară într’ajutoră și puseră capătă, încă la timpu și înainte de a ușa de baionetă, acestei furiose învălmășeli, care ținu peste zece minute. Sosiră trăsură; uă personă se coborî dintr’ânsa; patru agenți în haine civile se urcară pe coșulă trăsurii, alți trei agenți împinseră pe atentatore în întrulă trăsurii și se așeciară lângă el. Escortată de ună despărțământă de gardă orășenască, elă fu condusă într'oă cârciumă din apropiere, unde i-se aduse celă de ânteiă ajutoră; elă fusese greă rănită prin plesnirea pistolului seă, perduseră cantitate însemnată de sânge și leșinase aprope, în urma luptei care o susținuse pentru persona sea; veștmintele sale erau sdrențuite și uă mânecă ruptă cu totulă. De la acea cârciumă, fu condusă la comiergență. Berezowski fu condamnată la morte, mai târziiu éase grațiată la deportațiune la Noua Caledoniă. Atentate anteriore asupra împăratului Rusiei Aprope cu treisprezece ani înainte de acesta, la 16 Aprile 1866, s’a comisă celă d’ântâi atentată asupra împăratului Alexandru. Atunci, după ce împăratul făcuseră preumblare pe lângă grădina de vără din Petersburg și voia să se suie în trăsura sea, se trase asupră’sună focă de pistolă, împăratulă nu fu atinsă, atentatorele fu arestată. Criminalulă era Dimitri Wladimirov Karakasov, născută în guvernământul Saratov și auditoră estraordinară la Universitatea din Moscva. El profesa principiile celui mai estremă socialismă. Servitlă Osip Ivanovici Komisarov scăpa împăratului viața. El fusese mai nainte servă la moșiile baronului Kister, veni énseancă ca băiată la Petersburg, unde intră ca ucenică la șepcarulă Sadow. Deorece Komisarow serbătoria tocmai în 16 Aprile FOIȚA ROMANULUI 7 APRILE. LUCIANA de Judith Gautier Tradusă din franțuzescă de F. D. Partea anteia IV 1) — Multă îți place la țără, după cum vădă, domniș0ră? dise Adrian. Pari a fi prea fericită. — Nici vă dată n’amă fostă mai fericită decâtă acum! respinse Luciana, privindusă cu ochii lucindă de pasiune... Și de uă dată plecâ ochii. — Multă îmi place marea, adăugă densa. — Soi să înoți? întrebă tenărulă, care păru că nu observă acestă privire. — Credeamă că sciü, dorii, de când o teamă văzută pe d-tea în apă, mi se pare că nu mai scă de locă. 1) A se vede Românitlu de la 1, 4, 5, 6 și 7 Aprile. — Iți voiă da lecțiuni daca vrei, tjise Adrian cu ună surîsă, în care Lucianei i se păru că vede uă umbră de ironiă. — Frumosă profesoră, elise Jenny, care se apropiase. Inchipuiesce-țî că n’a putută să mă învețe pe mine. — Mărturesce că ești uă elevă prostă... Judecă, domnișoră, e peste putință să o faci să’șî deslipăscă piciorele de la fundă. — Da, mi-e frică. Ajunseseră. Castelul, situată în mijlocul unei gradine minunate, forte bine întreținută, părea a fi în cea mai bună stare. Partea cea mai vechiă era ună turnă rotundă, ascuțită la versă, care se înălța la ună colță ală edificiului și se oglindia în apa unui șanță. Castelul propriă disă era din secolul lui Ludovic XIII și consta, ca tóte monumentele din acea epocă, într’uă amestecare de petru și de cărămizi și balcane artistică lucrate. Ceia ce se numiau ruinele* era un rămășiță de capelă gotică acoperită cu iederă și cu plante acățătore; dorit, în mijloculă acestoră tufișuri de flori, ruinele păreaă a ROMANULUI 8 APRILIU 1879 Garibaldi la regele Umbert. Citima în VItalie de la 14 Aprile . Generalulu Garibaldi s’a dusă ieri la Quirinal spre a face visită regelui. La ameda, generalulu trimise la rege se să întrebe cândă ară puté să se ducă la elă spre a’î mulțămi pentru visita sea. Regele respunse că ară fi fericită de a’lă primi îndată și adause că, spre a scuti pe generală, în starea în care se află, de ostenela de a urca scara, îl va aștepta în grădină. Puțină după acesta uă trăsură conducea la palatură regescă pe generală și pe fiiuță séu Menotti. Regele se preumbla prin grădină, însoțită de generalul Medici. Observând trăsura, Maiestatea rea se duse îndată se întâmpine pe generală. Menotti se coborî din trăsură și se depărta puțină cu generalul Medici, era regele se sui în trăsură. Când se despărțiră, regele și Garibaldi păreau mișcați. ANIVERSAREA FUNDAȚIUNII ROMEI. EcL ce citimă în acesta privință în diavulă VItalie : Anulă acesta, aniversarea fundațiunii Romei, care, după cum se scie, cade în dana de 21 a. ew va fi celebrată printr’ună mare banchetă, pe care ’lă va da primarulă orașului, în sala numită sala Căpitaniloru din palatulă Conservatorilor”. Voră lua parte la acestă banchetă : onorabilul Depretis și toți miniștrii, ambasadorii și miniștrii puterilor străine, președințele Senatului, președintele Camerei, prefectură, generalul, divisiunii din Roma, primii președinți ai tribunalelor și asesorii. Se cfice că d. Ruspoli, primarul Romei, dă acestă banchetă, pe cheltuiala sea. După banchetă va fi primire la Museulă din Capitoliu, în onorea membrilor Congresului meteorologică. SCIRI D’ALE PILEI. Din capitală, Monitorani de astăi publică decretulă prin care se facă următorele numiri : I. Al. Amână, actuală președinte de secție, la curtea din Craiova, primă-președinte la aceiași curte, în locul d-lui Antoni Brăiloiu, trecută în altă poștă. I. I. Titulescu, licențiată în dreptă și fostă membru de curte, președinte de secție la curtea din Craiova, în locul d-lui Al. Amână, înaintată. Pentru ca sala de lectură a Bibliotecei Centrale să potă fi mai multă timpă deschisă pentru publiculă cititoră, direcțiunea acestei Bibliotece a luată măsuri ca, începândă de Luni, 9 Aprile, sala se fiă deschisă și sera; astă feră, din țină numită, orele de lectură vor fi următorele : 9—1 înainte de amiedi și 6—10 sora. Felicitămă direcțiunea Bibliotecei pentru acesta măsură prin care se aduce publicului cititoră ună serviții reală, făcândă ca bibliotece să fiă disposițiunea lui în orele cele mai potrivite. Din județe, Ministerulfl exprimă prin Monitoru mulțămirile sale d-lui D. Dimitrescu, învățătorul scólei din comuna Plesna-Nouă, districtulăllfovă, care a oferită în folosulă armatei suma de lei 18. * Mesagerul Brăilei anuncță că consiliul generală ală județului Brăila a decisă a înființată funcțiune de suptrevisoră școlară, plătită din casa județului cu 200 lei loi, și 100 progenă lunară. Din țevile latine. Un telegramă din Madrid cu data de 15 Aprile spune că starea prințesei Cristina nu mai lasă nici uă speranță. Din Lisabona se telegrafiază că regina Portugaliei se află mai binișoră. * In Sevilla s’a făcută mai multe arestări din causa aruncării de petarde în biserică. * Garibaldi a fost primită în Dumineca Pasciloră de rege în grădina Quirinalului. Intrevorbirea a ținută ună pătrară de oră. In 21 Aprile va fi la Roma o o întrunire de vr’o cinci cinci de capi de partidă republicani, invitați de Garibaldi, cari se zice că voră ave să se consulte asupra reformei electorale. Garibaldi a primită pe Brzegovinenu la Liubibratici. Crispi călătoresce prin Sicilia. Din străinătate, Cornițele Karoly, ambasadorulă austroungară la Londra, ală cărui toastă din zilele trecute a făcută atâta svenă în Europa, a profitată era de pă ocasiune spre a ține lină apă discursă. Corespondintele din Londra ale diarului vienești Neue Freie Presse comunică testuală cuvintele pronunciate acum pentru a doua oră de cornitele Karoly. Elăară fi cjisă: «M’ama bucurată din animă, audindă pe lordură maiorii că face, în toastulă pe care l’a pronunciată acum să alusiune la strînsele legături care esistă din fericire între Austria și Englitera, și pe care amă avută dilele trecute, spre marea mea mulțămire, ocasiunea a se accentua cu deosebirea. Se asigură din isfi artificiale. Eraă orecum íncântatare, cu frumusele lor arcuri. Acoperișul căzuse; zidăria, din contră, era aprope neatinsă și se puteau citi inscripțiunile funerarie, care arătau pe morții ce dormină acolo. In arcadele ferestrelor, frunctele încrucișate făceau ca nescoperdele pe care sarele le străbătea cu veseliă. Dinderetulü altarului, ln floria ună trandafiră; două fluturi albi se jucau prin florile lui. Pe altară, era pusă ună albumă, în care călătorii scriau unii versuri, alții vă cugetare, alții numai numele. Luciana, totă la brațul lui Adrian, sui scările altarului și restoi cartea. — Pare că sunteți douî logodnici, disc Jenny, paserile ce cântă Isaiia dănțuiesce. Luciana tresări și pleca capulă, pe cândă Adrian lăsâse cadjă asupra iei uă dulce privire, pe care densa nu o vedu. Se preumblază multă timpă prin grădină și apoi se întorseră la hană, unde îi aștepta prândură. Masa fa forte veselă. D-na Després era încântată de nouiî sei amici. D. Pro vot găsia pe acesta demnă forte amabilă. Singură Luciana era cam melancolică. După ce se întorseră, se făcu nópte; cerulă se acoperi de stele și suna resări în valuri de rade argintii. Luciana rămase tăcută, adâncită într’uă lume de gânduri, pe care le deșteptase în ea vorba nevinovatei Jenny : »Pare că sunteți două logodnici.* V câteva file în urmă, Luciana, care era fată tristă, lucra, lângă d-na Despres, încercândă uă nouă broderiă cu cârligulă, pe care o învățase de la Jenny. Era pe balconul de la Casino; musica resuna cu mare scomptă; cerulă era senină, bătea puțină veni și și cortulă se clătina făcândă să scârție parii de care era susținută. D. Prévot se dusese la biliardă cu Adrian. Jenny observa pe eleva sa, și adesea li lua lucrură din mână, ca să îndrepteze câte uă greșeli. — Ce capă tare aidicea ea cu rîsulă ie copilărescă. Luciana se silia sĕ facă bine; dera gândulă îi era aiurea, voră autentică, elice apoi corespondintele diarului vienesă, că acesta frasă are de scopă de a esprime deplina aprobare a comitelui Andrassy la celă d’ânteiă toastă ală lui Karoly.* Diavulă italiană l’Avventire nu crede că Porta ară pute schimba firma nul, care reguleza succesiunea tronului din Egiptă, fără a consulta puterile, deorece succesiunea de tronă a Khedivului este oă cestiune de înțelegere internațională. * Din Londra se telegrafică chiarului Neue Freie Presse că noulă guvernă egipteană a ordonată șefului posteloră a opri broșurele care conțină ală douilea raportă ală comisiunii de anchetă. Acesta a protestată în contra unei asemenea pretensiune și a observată că, după esecutarea unui asemenea ordine, nu va mai pute sfătui pe guvernele străine să desființeze biurourile for poștale din Egipt. Raportul comisiunii de anchetă recomandă reducerea dobândei și dateză bancruta Egiptului încă din Aprile 1876. * Din țeza atentatelorü. ■— Din orașul Arhangelsk, situată la nordul Rusiei, se scrie către Novoje Vremja din Petersburg că, în dina de 10 a. c., polițaiulă de acolo, anume Piotrowskii, a fostă găsită înjunghiată în locuința sea. Lângă cadavru s’a găsită ună biletă cu următorulă cuprinsă : »Ai fostă mă Polonesii, case ai fostă cu Polonesii e silațî aici mai reă decâtă celă mai crudă călâă rusescă ! Drept dérit, câne, căci nu ești vrednică să trăiesc între omeni! Comitetulă esecutivă.* * Se asigură că, la nunta de aură a împăratului Wilhelm, nu numai Țarulă, dérü și împăratul Austriei se va duce la Berlin. * Se telegrafieză din Teplitz cu data de 15 Aprile : După cum scrie din Berlin oă personă demnă de totă încrederea primarului deaici, împăratul Wilhelm va sosi aici, spre a face cutarea obicinuită, între 15 și 20 Iuni. Primăria hotărîtă a începe îndată pregătirile trebuinciuse pentru acestă casă. * Reichsanzeiger din Berlin publică ună decretă prin care se opresce răspândirea diarului umoristică Kikeriki din Viena în totă imperială germană pe timpă de două ani. * Le Temps crice că Francia și Englitera s’au învoită a prelungi pentru 6 luni tratatul de comerciă care espiră la 31 Decembre, spre a da timpă parlamentului francesü de a discuta tarifură generală și a se face negocieri pentru uă nou tratată. * Se telegrafiază din Moscva cu data de 12 Aprile . Delegații germani și austro-ungarî, cari se întorcă din părțile ciumate, nă sosită astăzi sănătoși aici. STATISTICA DISTRICTULUI ILFOV. II 1) Plasa Negoese). Acesta plasă are 15 comune, anume: Budescii (1120 f.), Călăreții-Seineia (588 1.), Aprocjil-Negoiescii (1512 f.), Luica-Cotroceni (477 f.), Preasna-Nouă (725 1.), Pârlita-Sărulesciî (2327 1.), Vasilații-Popescii (2031 1.), Herăscii-Buciumenii (23241.), Sohat (655 f.), Valea Dragului (1716 1.), Lămotesciî-Grădinașî (11011.), Frumușeni-Gusturenii (17031.), Obilesei-Vechi (6501.), Gurbănesci-Coțofenca (1735 1.) și Obilesci-Noui (1329 1). Aceste 15 comune se compună din 49 cătune, anume: Budescii, Aprodii, Negoiescii, Frecații, Nania, Rătoiulă, Lacul-Cocorului, Luica-Cotroceni, Preasna-Nouă, Preas 1). A se vede Românulu de la 7 Aprile. D-na Despres o observa de câtăva timpă acea melancolii îi dedea ceva reservată și modestă, care plăcea forte multă mamei lui Adrian și îndrepta roua impresiune de la începută. Câteva amănunte de toaletă o îngrijină încă, dera se gândia că, la Paris, fetele du exemple rele înaintea ochilor, și că nu s dă tocmai ce e bine și ce e reă în îmbrăcăminte, ispitite fiindă de ceia ce e frumosă. De aceia își promisese de-a face Lucianei frecare mustrări. Cândă orfeoniștii se opriră ca sé ]resufle, d-na Despres își puse tapițeria în polă și întorcându-se spre Luciana: — Scumpa mea, ciise ea, de ce porți porula așa josă pe frunte ? Nu e convenabilă. —• Nu sciamă, domnă, dise Luciana roșindu-se, unchiulă meă dice că îmi șede mai bine. — E pre adevărată! adăugă Jenny. — Se vede că de asta îți tragi de câteva cjise porula pe ochi, așa încâtă semeni cu mă cățelă havaneză, respinse d-na Després,