Romanulu, august 1879 (Anul 23)
1879-08-05
ANÜLU DOtJE-pECI Șl TREI voims 81 YSi PUTEA. A N U N C I TJ R !. Lini' de HO litere petit., pagina IV. — 40 ban Oetf> , , , pagina HI. 3 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrați unea ilarului. LA PARIS la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA. LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nit Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESIMPLARÜLU Din causa sérbatorii de Luni, numerulü viitorui aici diarulul va apare Marți séra, iredacțiunea și Administrațiunea strada Romnel 14 DUMINECA, LUNI 5, 6 AUGUSTU, 1879. LUMINEZITE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unQ anii 48 lei; șase luni 24 lei ; trei lun! 12 lei; tră lunîi 4 lei. Pentru tóte térile Europei :4 titmestru 15 lui. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Ștatului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hale,>rain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et G nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. Popovici, 15 Fleischmarkt, IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 EI SISSEMPLABULL! Bucurescî, 4 Augustă. Suntem ajunși la acea epocă, a anului în care, pe când natura își grăbesee activitatea sea productivă, omulü care ’și a obositu mereu mintea în speculațiuni și lucrări intelectuale câtă una momenta de repaosü. Până chiar și în regiunile politicei, se simte acum ca un suspensions momentană a activității. Muncitorulu pământului se odihneșce ierna, de nădată cu natura. Omulü de sciință, magistratură, ba chiari1 și politiculă, își ia unu minutu de resultare la timpulu canicularü alü anului, în care ne aflam. Singura ziaristala stă înlănțuită la postură săă, obligată să -și porte sarcina fără pregetă, sentinelă purure deșteptă a cărui datorie este de a preveghia, cândü orizontele este senină și pustiă, de a vesti, cândă se ivesce vre una morți sau se face, vre uă mișcare, de a da semnalul de alarmă, cândă amenință vreună pericolă. La ora presentă, ne aflămă tocmai în stadiul de placidă observare, și de skurst nu este acela perioda cea mai plăcută a vieței de ziaristă. Totulă tace, totulă se odihnesce, și acelă repaosă atâta este de ‘profundă, încâtă elă nu destăinuesce nimica din evenimentele ce au să ’l urmeze, din soluțiunile ce se plămădescă în tăcuta lui lângejire. Deră putemă susține că rolul permanentă de observatoră, la care este condamnată presa periodică, îi dă ore care e speranță în cele politice și, chiară decă în situațiunea actuală, așa de misteriosă, ea nu pate se declare lămurită totă ceia ce are să resulte din momentana stagnațiune a mișcării politice, celă puțină pate să predică cu orecare siguranță că ’n liniștea de față nu se pregătescă furtuni, în politica generală a Europei. Deca nectarele țărei, mărginimă privirile la ni se pare că deosebimü are care modificațiuni favorabile bunei înțelegeri generale în opiniunea publică. Pornirile impetuose și adesea puțină raționate în contra curentului de idei ce domina Europa, du dată locă unoră preocupațiuni mai seriose despre adevăratele necesități ale țărei. Mulți Români pară a fi înțelesă mai bine acum că uniculă pericolă pentru dânșii nu este împământenirea Evreilor, ci încă și mai cu semn debilitatea actuală a organisațiunii economice, în societatea și în statul nostru română. Cândă ne vomă convinge pe deplină că trebuiescă întărite temeliile existenței nóstre naționale pe tărâmură economică , și mai alesă cândă vomă începe a lucra energică în acestă sensă, vomă recunosce totăde nă dată că în noi enșinet este uă tărie care va învinge lesne pericolele de care ne amenință amestecul elementului israelită. Ni se pare că acestă curentă Taă luată acum ideile în țară la noi. Elă este de celă mai fericită augură. Prin desvoltarea acestor idei, națiunea română va dovedi vitalitatea sea. Pusă în facia unei mari probleme sociale, ea nu putea să remână multă timpă într’uă stare de nedomirire, care nu suscita de câtă soluțiuni nesuficiente. Demnitatea iei iară fi suferită în ochii întregei Europe, dintr’un asemene dovedit de neputința. Omenii politici ce apără interesele țărei au profitată și vor profita încă de acestă momentu de reculegere, spre a-și aținti ochii asupra adevăratelor nevoi ale națiunii române ; el aă recunoscută și voră recunosce care suntă verigele principale ale zeului. Descoperindu-le, patriotismulă inteligentă ale Româniloră își va îndrepta activitatea spre înlăturarea lui. In două cuvinte : vomă simți toții că pericolă în împământenirea Israelițiloră esistă pentru noi numai pe câtă voră fi slabe legăturile traiului economică ală poporului română. Astăfelă privită, cestiunea jisă israelită, este uă cestiune eminamente națională și economică. Ea se reduce la uă problemă pe care o formulămă într’astăfelă : „Nu a respinge cu orice preță „pe Israeliți dintre Români, căci zadarniceară fi aceste silințe, ci a „întări pe Români, astăfelă încâtă „Israeliții să nu le mai potă fi speri nnțioși.“ Cu câtă acestă ideiă va câștiga mai multă tărâmă și adepți, cu câtă ea va pătrunde mai adâncă printre noi, cu câtă ea va fi pusă în lucrare prin mijloce practice, cu atâtă soluțiunea marii cestiuni economice care ne agită va fi mai fericită pentru patria nostră. Noi vedemă că ea face progrese, și de aceia orizontere politică ale țărei ni se arată supt auspicii ceva mai bune. Pe de altă parte, aceste elemente seriose și practice, cu care se înaințesce acum cerculă de idei atingătore de cestiunea israelită, nu potă să nu producă asupra opiniunii publice din țările străine mă efectă forte favorabilă causei române. Logica loră se impune tuturor. In ochii diplomației, ca și în ai publiciștilor din Europa, dispare din ce în ce mai multă părerea eronată cum că în România există în contra Israeliților prevențiuni de credință și intoleranță religiosă. Presentată supt adevărata iei fașă, adică supt firea iei de cestiune curată economică , și despuiată de acelă spirită de obstinată esclusivismă, care așa de multă se asemănă cu intoleranța , cestiunea israelită din România începe a fi pricepută de străini. Cn apropiare de idei se opereză de sine și între străini și Români, eră causa acestei forțe probabile și forte apropiate bune înțelegeri provine dintru aceia numai că noi eușine acum începemă a recunosce că, daca ne-amă preocupa cu luare aminte și cu stăruință de buna stare socială a nostră înșine, pentru noi împământenirea Israelițiloră nară presentă ună mare pericolă. Pe acestă tărâmă , vomă intra lesne în acordă cu diplomația și cu opiniunea publică din totă lumea cultă. Aflămă cu uă deosebită plăcere că d-lui dr. Obedenaru i s’a conferită crucea de comandore ală ordinului Coronei Italiei. D. Obedenaru a îndeplinită în timpă de aprape doi ani și jumătate funcțiunile de însărcinata de afaceri ală agenției nostre diplomatice la Roma, și acesta pe timpurile cele mai grele. Cititorii noștri își aducă aminte că puțină după tratatul de la San Stefano, guvernul Italiei a consimțită a se suptsemna una tratată de comerciu în numele Regelui Italiei și ală Domnului Românilor. Acesta fu primulă tratată suptsemnată în modulă arătată, de unde până atunci condițiunile se suptsemnaseră între guvernul cutare și între guvernul română, era nu între Suveranii țărilor respective. Amicul nostru, d. Obedenaru, a fost însărcinată cu negociarea și supt semnarea acelui tratată. Primul ministru al Italiei, d. Depretis, primi a suptsemna alături cu un simplu însărcinații de afaceri, numai pentru a arăta simpatia sea către națiunea nostră. Aflămtt că decorarea amicului nostru a fostă făcută din inițiativa Regelui Italiei, M. S., după cum ni se afirmă, a voită de moțu proprio sé de represintantului nostru ună testimoniu de stima și simpatia ce d. Obedenaru "și-a atrasă din partea tuturor personelor de distincțiune cea frecventată în Italia. Ni se mai afirmă că d. comite Tornielli, senatoră, fostă secretară generală ală ministerului afacerilor străine, este numită trimisă estraordinară și ministru plenipotențiară ală Regelui Italiei pe lângă Curtea din Bucuresci. SENIȚIULU TELEGRAFICĂ ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 15 Augustă.— Parlamentului s’a prorogată. Discursul tronului pentru închiderea sesiunii constată numai situațiunea faptelor împlinite : esecutarea fidelă a tuturoru stipulațiunilor tratatului din Berlin; delimitarea nouiloru fruntarii ale Statelorű din Orient, aprope pe deplină terminată, resbelulă cu Afganistanulă sfîrșită cu bine și speranța apropiatului sfîrșită al resbelului cu Zulușii. Madrid, 15 Augustă.— Consiliul de miniștri s-a ocupată cu proiectul de căsătorie a regelui Alfonso XII cu arhiducesa Maria Christina, fiica arhiducelui Carol Ferdinand de Austria. Se crede că consiliul, și-a dată aprobarea; se dice chiar că d. Silvela, ministru al afacerilorăstrains se va duce în curându la Curtea din Viena spre a presinta cererea de căsătoria. Arhiducesa Maria Christina e născută în 21 Iulie 1858. Viena, 16 Augustă. Se consideră ca probabilă numirea comitelui Karoly ca ministru al afacerilor străine ale Monarhiei în locul comitelui Andrassy. Londra, 16 Augustă. — Standard, comentândă resultatele care potă decurge din întrevederea împăraților la Gastein, zice că acestă apropiere va aveaă mare influință asupra relațiunilor raseloru germane cu Rusia, că ea va împedeca întinderea preponderanței slave spre Sudulu Balcanilor, și că va restrînge legăturile de amiciția între Austria și Principatele Dunărene. m3 v CĂTRE AGRICULTORI Dacă prevederile nóstre se voră adeveri — și avemă temeiă să credemă că ele nu ne voră înșela — atunci anulă acesta va fi în analele economice ale României ummană din cei mai buni, căci, fundă uă țâră eminamente agronomică, prosperitatea iei atârnă în cea mai mare parte de la căutarea cerealelor sale pe piețele străine și, după cum amă arătată în numerile precedente, această căutare nu va lipsi în anulă acesta, de vreme ce în totă Europa recoltele sunt slabe și totă astferă în America. La noi, recoltele sunt în genere satisfacétóre, căci, deși recolta porumbului va fi slabă în unele părți de dincole de Milcova, era în altele cu totulă compromisă, totuși celelalte cereale au lăsată pe cultivatori destulă de mulțumiți și chiară recolta porumbului de dincolo de Milcova nu lasă nimică de dorită. Așa déja va fi căutare și vomă ave ce esporta. Aceste două condițiuni sunt indispensabile pentru prosperitatea țărei nóstre. Nu e destulă ca noi să avemă, trebuie ca alții să n’aibă. S’a întâmplată să avemă ani forte mănoși și, nefiindă căutare, să fimă siliți a ține productele în hambarele nóstre. Anulă acesta , chiară decă amă produce mai puțină, acelă puțină va fi mai multă decâtă multură din anii mănoși dérü fără căutare, căci îlă vomă pute preface în aură, în locă de a’lă ține în grânarele nóstre, și acesta e ce ne trebuie. Nu mai vorbimă de urcarea prețuriloră, căci acesta se ’nțelege de sine. Una asemenea nă era de lipsă agricultorilor români. Arendașii mai alesă, atâtă ai moșiilor Statului, câtă și ai proprietăților particulare, suferiseră multă în anii trecuți și ei aveau nevoia de-a se reculege. Să sperămă că anulă acesta va rădica acestă clasă de omeni atâtă de folositare și cu ea pe țărână, și cu țărână țara întregă. Amă făcută aceste considerațiuni pentru ca să ajungemă la uă cestiune care intereseza pre multă pe agricultorii români. In zilele de 13 și 14 Augustă se va ține licitațiune pentru arendarea moșiilor Statului a căroră periodă espiră la 23 Aprile 1880 , pentru acelea care au fost date pe perioda 1876 —1886 și pentru cari s’a cerută resilierea contractelor, cu începere de la 23 Aprile 1880, conformă legii din 22 Mai 1878, înserată în Monitorulu oficială n. 115 din 1878, precum și pentru acelea remase nearendate din periodele espirate și căutate în regia. Licitațiunea se va ține: Numai la Bucuresci, pentru moșiile de dincolo de Milcova a căroră arendă va fi mai mare de 10.000 lei, în localul administrațiunii Domeniilor, în filele de 13 și 14 August, orele 12 amiezi. In aceste moșii intră și cele din județul Ilfovă, oricare ar fi arenda. La prefecturile de județe, pentru tote moșiile cari presintă u arendă mai mică de 10.000 lei. Numai la Iași, pentru moșiile de dincolo de Milcova, a căroră arendă va fi mai mare de 10.000 lei, în localură palatului administrativă în aceleși <ile. La prefecturile de județe pentru tote moșiile cu uă arendă mai mică. Condițiunile cu care se arendeză sunt condițiunile generale publicate prin Monitorul oficială, n. 132, din 1879 cu regulamentul de licitațiune din Monitorulur. 130 din 1877, la care s’a introdusă modificare numai în ceia ce se atinge de valorea garanției provisorie, care se reduce la a 6-a parte din arenda actuală a moșiilor, puse în licitațiune, cu condițiunea specială privitóre la moșiile pe cari s’au destinată locuri pentru împroprietărirea însurățeiloră, înserată în Monitorul oficial nr. 139 din 1879 și cu alte osebite condițiuni speciale privitóre numai la unele moșii, cari condițiuni se voră pune în vederea concurenților, în fiua licitațiunii. Pentru unele moșii care se arendază și cu parchete de păduri, se voră arenda cu condițiunile generale și speciale relative la esploatarea pădurilor, publicate în Monitorulü oficialii n. 132 din 1877. Credemă a face uă servină tuturoră agricultorilor, punându-le în vedere cele de mai susü. Déri credemă a le face uă servină și mai mare, atrăgându-le atențiunea asupra inconvenientelor, ce resultă pentru dânșii cândă nu se ducă în personă ca să asiste la licitațiune, ci se lasă a fi esploatați de mijlocitori cari nu potă decâtă să’i păgubască. De aceia sperămă că astâzi, cândă cariera de cultivatură ală pământului pare a fi atâtă de subietare, toți doritorii de a lua cu arendă moșii de ale Statului se voră presinta în personă la licitațiune și ’și voră face singuri interesele, precum nici uă dată nu le pote face uă altă persona. Principele Bismarck și Husia. Găsimă astăzi în întregulă seă articolul jiarului Norddeutsche Allgemeine Zeitung prin care respunde diarului Times, articolă deja semnalată și resumată pe scurtă de servițiulă nostru telegrafică. E că traducerea acelui articolă : »Panturi din articolul diarului Times de la 2 Augustă care a dată motivă la două diare rusescî de-a agita publiculu din Rusia în contra Germaniei și în contra conducătorului politicei germane e următorulă : s Ambele provincii, Bulgaria și Rumelia Orientală, sunt libere de orice dominațiune exclusivă și potă să urmărescă uă desvoltare care se va arăta firescă pentru ele. Acesta e deja în sine ună mare câștigă și recunoscința o merită nu numai puterile care împreună cu noi în prima liniă aă făcută să valoreze pretensiunile Europei, ci și bărbatul de stată care pene la ună puntă are care a fostăună arbitru în campania diplomatică. Tratatul din Berlin are se mulțămăscă nascerearea influenței prevedetóre și otărîta pe care a esercitată-o în gradul ă celă mai mare principele Bismark. Tratatul, în anumite privințe, după cum a disă uă dată d. Bismark, e opera d-săle și cancelarulă a avută dărăină interesă naturală de-a asigura deplina lui esecutare. E de însemnată că, oricâtă de intime ară fi fostă două jumătate de secolă relațiunile între Rusia și Germania, totuși în cursul desbaterilor, de câte ori s’aă ivită contrazicere între pretensiunile puterilor occidentale și între ale Rusiei în Orient, Germania, supt influența principelui Bismark, a făcută totădeauna ca cumpăna să atârne definitivă în favorea Occidentului. * »Aliniatul din urmă, Ihe Norddeutsche Allgemeine Zeitung, stă în flagrantă contradicere cu faptele și cu desbaterile Congresului. Trebuie dără să presupunemă că autorul acestui articolă n’are nici cea mai mică cunoscință de acele desbateri,săă, ca Englesă, găsesce a fi în interesulă țărei săle de a rescula pe panslavistî în contra Germaniei. Deca ziarele rusescî răspândescă minciuni în privința atitudinii Germaniei la Congresă, acesta se pote explica prin împrejurarea că ele se silescă să acopere greșelile politicei ruseșci, aruncândă vina asupra străiniloră, en.o ună diară englesă nu poteară acăstă scusă. ., Gestiunile asupra cărora era uă cărtă