Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)
1879-09-26
ANULU DOUEPECI ȘI TREI Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIESUR SI VEI PUTEA AJUNGIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV.— 40 baj I Deto . , , pagina III. 2 lei — A 80 adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU MERCURI, 26 SEPTEMBRE, 1879. LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONAMENTE. la Capitals și districte, uni anii 48 lei; șire luni 24 lei; trei luni 12 lei; că lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea rjiarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch markt. IN ITALIA la d. doctorfl Gust«vo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARULU Ranir Parf 25 Rapciune ouuui cblti, 7 brumarelu „Deca nu poți sta de vorbă cu Béranger, cu Lamartine, etc.,Ilie Michelet, se convorbesc cu unii omn din poporu; de la cel din treptele mijlocii, nimicü nu pote învăța cineva.“ Omenii cu simțiminte înalte și patriotice se conducă de principii, orinu de pasiuni. Inteligința lor liberă și senină se întinde peste totü orisontele. Mintea celorlalți este scofâlcită de pasiuni și interese personale și, cândű este și întunecată de uă slabă instrucțiune, nu mai sunt în stare să judece bine și să veda câțiva pași mai departe ceia ce vine, în bine sau în rén. Pentru ca cititorii noștri să Înțelegă bine ce-au zisă Michelet, vomü da câteva exemple. Tota lumea véi fu, în timpul resbelului de la 1853, că Napoleon III luase România supt protecțiunea lui. Toți văzură că ele merse mai în urmă pănă a cere imperiosă de la Sublima Portă să anuleze alegerile făcute de Vogoridi în Moldova. Toți văzură că Napoleon proclama România de Bulevardul Occidentului. Totă lumea vădu că micuța Stată, ce se numia Piemonte, trămise în resbelulă din Crimea 16,000 oșteni, și toți înțelegeau că Francia și Enghtera nu aveau trebuință materială de acelă mică ajutoră. Omenii cu vederi scurte din ambele principate române nu văzură nimică, nu înțeleseră nimică, și de aceea nu imitară pe micuță Piemonte și nu porniră, cu mica armată ce aveau aceste două principate spre câmpul de onore. Cine nu văzu în urmă câtă răă mare făcu României mintea uscată prin despotismă și sclaviă a claselor diriginte din Moldova și din Muntenia ? Se întrunescă Divanurile ad-hoc. Tratatul cerea ca ele să se întrunască pe clase. Omenii a cărora inteligință era liberă se împotriviră la acestă barbară cerință și Francia ne susținu. Omenii, a căroră minte nu era întunecată prin pasiuni de interese personale și de domnie, luptară pentru a face pe cei mai mulți să înțelegă că nu pentru dragoste personală ne susținea cu atâta căldură Napoleon III și că prin urmare era momentulă ca adunările să proclame îndată unirea principatelor și să procedă împreună la alegerea unui principe străină. Acei ănsă cari erau paralisați de uă lungă sclavie, și cei cari urmăriau meschinele for, interese și ambițiuni, nu voiră să înțelegă, și mare, forte mare rău făcură României. Se putea chiară să perchemă totă, decă Napoleon perdea speranța ce pusese în coloniele lui Traian. Aceiași omeni, cari nu putură înțelege pentru ce Napoleon III voia să rădice din nou la Dunăre vechiulă și gloriosulă Bulevard, și pentru ce Piemontele trimise mica sea oștire în Crimea, începură a lucra și a șiopti, în întru și în afară, că poporală română este mulțămită și fericită de a rămâne în starea în care se afla. Singura causă a mișcării ce se vedea era,ficeaă ei, că revoluționarii de la 1848, socialiști și distrugători ai societății,” provoca o poporală „nedegroșită“ contra ordinii, contra religiunii, contra familiei și contra proprietății. Divanul ad-hoc ală României conținea 17 deputați săteni. Moșia, pământul, este pentru săteană totă avuția, totă existența lui și a familiei sale. Respinse față de cei mai mulți din cei cu hainele albastre propunerile, mai susă enumerate , ce le făcurămă: „Nu cereți acum moșiele vostre,fiserămă și săteniloră, ca să nimicimă propaganda ce face în străinătate reacțiunea.“ Sătenii români înțeleseră, se rădicară îndată la înălțimea adevăratei politice și fiseră : „Să se scape mai ântăiă moșia cea mare și vomă vede apoi de moșia cea mică.“ Câtă inteligință politică între acei săteni și câtă întunecime în majoritatea claselor privilegiate ! La 1848, marea majoritate a guvernului provisoriu nu voi să apere țara cu arma. La 13 Sept. 1848, Turcii erau la Cotroceni. In gură erau vr’uă 40 de mii de săteni. Unii din membrii guvernului provisoriă erau la palatură din Bucureșci. Pe când Turcii se gătiră să năvălescă în capitală, vă sumă de săteni veniră la guvernă și, îngenuchiândă, strigară : „Lăsați-ne, domniloră, și ne legămă ca penă în seră să’i și îngropama.“ Haina cea albă înțelese adevărata politică și era gata să’și verse sângele pentru triumful ăiei. Haina albastră nu înțelese nimică, și națiunea perdu astuferă marea ocasiune d’a arăta Europei, încă de la 1848, ceia ce abia la 1877 putu să’i dovedescă, ce este gintea latină de la Dunăre. Pompierii Înțeleseră asemenea, combătură singuri fără voia guvernului, și lor datorimă, în mare parte, că numele Românilor începu a fi cunoscută; loră datorimă în parte iubirea marilor scriitori, Michelet, Quinet, etc. etc.; loră în sine datorimă, în bună parte, credința ce Napoleon III puse mai în urmă în Români. Și chiară acum, la 1877, nu vă jurama haina albastră opunăndu-se la resbelă din causă că’i lipsia credința în virtutea și în vărtutea poporului română ? Și cine credu în elă ? Ună forte mică numără de haine albastre, însă poporală întregă și principele Carol. Și cine învinse ? Poporală, arăndă în capu’i pe Domnuță Româniloră. Ecéderű pentru ce <jise Michelet : „Cândă nu poți vorbi cu bărbați ca Béranger vorbesce cu bărbații din popor.“ Mâne, Mercuri, Camera începe din nou desbaterea în privința articolului 7 din Constituțiune, combinată cu articolul 44 din tratatul de la Berlin. In urma atâtor scrieri, din întru și din afară, și atâtoră dovedi ce se aduseră, nu mai pute fi acți ună singură omă care să nu sciă că tote puterile sunt legate să susțină în unire deplina esecutare a tratatului de la Berlin. Rusia, învingetóre, și totuși, deși cu mare durere, se supuse prescrierilor acelui tratată, învederată derit este că cei cari la noi <jică că nu voră să scră de cerințele tratatului, spună ceia ce suntă și cum că nu pote fi. Puterile, adaugă unii, nu potă să ne facă nimică altă decâtă să nu ne recunoscă. Chiară așa de ară fi, orice omă scie că uă națiune din cele mari nu pote trăi singură. Ce s’ară alege dorü deuă națiune mică care ară remâne isolată ? Ce s’ară alege de națiunea nóstră, ocolită de ginți străine , și acesta cândă imperială otomană este atât de slabă, cândeaă națiunile creștine ce ’să compună suntă în fierberea renascerii și cândă Europa întregă își caută noul căi și noul alianțe ? învederată déja fiindă că tóte puterile dă îndatorire și interesă să facă ca de uă ’cam dată să se respecte de toți tratatul de la Berlin, și cei mai întunecați înțelegă că ele ne voră sili să ’să esecutămă. Nici ună omă nu póte fi care să nu sciă, în modă positivă , că una sau două, și chiar trei mii de Israeliți, împământeniți acum de noi înșine, nu potă să ne facă nici unăreă. Toți asemenea sciă că împământenirea impusă de străini ne va fi fatală, atâtă prin numărul celă mare ale celor împământeniți, câtă și prin consecințele fatale ce va ave din felurite punturi de vedere uă asemene silnică esecutare a articolului 44. Aacă ceva care este pentru toți învederată. Camera trecută a recunoscută tratatul de la Berlin și a votată că este locă a revizui art. 7 din Constituțiune. Camera actuală este datore să revizuiască acelă articolă. Proiectulă propusă de oposițiunea căzută sdrobită de uă mare majoritate. Oposițiunea scle dozii că, venindă la putere n’are în Cameră nici chiară majoritatea legală pentru a guverna. Decă dorittă parte din oposițiune nu va vota proiectură propusă de guvernă,va cade pro ectură, însă numai pentru că ’i-ară fi lipsită câteva voturi din două treimi. In acestă casă oposițiunea, dechlarată că nu pote da unu ministeru, face ca, cu totă marea majoritate ce are guvernulă și proiectură săă, Camera să fiă în neputință de a face ceruta revisiune. Ce mai remâne dorit în acestă casă ? Responsulă este simpla și vine de sine și. Minoritatea aprindă lucrarea majorității și provocând o astăfelă asupra țărei mari rele și mari pericole, națiunea trebuie să doréscă între minoritatea și majoritatea Camerei. Scimă toți că acesta este și dorința celoră cari represintă în Cameră și Senată opiniunile d-lui Manolaki Kostaki ș’a celoră cu petițiunea de la Iași. Scrmnă ânsă, arăși cu toții, că Președintele Consiliului de miniștri a spusă în Cameră că, după demisionarea sea, a fostă silită a recompune ună noă ministeru fiindă-că datoria sea, către Țară și către Tronă, îl opuna de a propune Capului Statului formarea unui asemene cabinetă. Ce va face dorunță acum dacâ Camera se va disolve naturală, prin neputința în care o pune minoritatea, de a’și pute îndeplini misiunea pentru care fu convocată? Și puterile voi voră să aștepte convocarea unoră alte Camere ? Periculosă este acesta din urmă cestiune. Dérü, cândă Țara este pusă în pericolü de oă minoritate compusă de ómeni cari nu voră să ’nțelegă, majoritatea țărei este silită de a face tară pentru ca să oprască ca câțiva ambițioși și câțiva rătăciți s’o pună în pericolu de a muri plină de zile; și acesta tocmai cândă ea a dobândită asigurarea că i se deschide largă calea de a merge cu pași și cum spre îndeplinirea marei misiuni ce gintea și inteligința iei îi impune, la gurile Dunării, SERVIȚIULU TELEGRAFICI ALA AGENȚIEI HAVAS. Sitlah, 6 Octobre.—Generalul Roberts încunosciințeză că se află la depărtare de vă di de mersă de la Cahul. Paris, 6 Octobre.—Imperatesa Rusiei,venindă de la castelul din Jugenheim de lângă Darmstadt, va sosi la Belfort Mercuri în 8 Octobre . Maiestatea Sea se va duce de-a dreptul la Cannes, unde are de gândă să petrecá iarna. Principele Orloff, ambasadorul Rusiei, s’a reîntors șl la Paris. Viena, 6 Octobre. — Deputații partidei constituționale, în numără de 161, au ținută uă întrunire ln care s’aotărîtă, în unanimitate, ca membrii partidei să ieotărîrile loră de mai nainte și în comună, asupra tuturorü cestiunilor privitóre Constituțiune ce se vor trata în noua Calameră, precum și asupra cestiunilor, care înteresară directă partida, precum alegerea membrilor a biuroului. Ună comitetă de 21 membri va fi însărcinată a pregăti deliberațiunile asupraotărîrilor de luată de reuniunea deputaților constituționali și tóteotărîrile luate în aceste întruniri cu majoritate de 2/s VOră fi obligatorii pentru membrii partidei când c cestiunile acelea voră veni în discuțiunea Camerei. Deputații naționali-liberali din Moravia a hotărîtă a face parte din clubulă Cehiloră. Viena, 6 Octobre.— Se anunciă din Constantinople Corespondinței Politice : «Plenipotențiarii greci au înmânată în ședința ținută ieri proiectulă foră de declarațiune comună, care zice că Turcia și Grecia primescă indicațiunile protocolului al 13-lea ale tratatului din Berlin ca baza a negociărilor de urmată pentru delimitarea fruntariilor greco-turcescă. La întrebarea lui Savfet-pașa dăcă Grecii ar admite oă modificare eventuală în traseală indicată în protocolul 13, plenipotențiarii greci aă respunsă manținfind^ ^ declarațiunea loră așa cum e. Atunci Saa^Ur^ fet-pașa a citită din partea I proiectulă seă de declarațiune comună, care e forte conciliantă, ânsă care conține principiul liberei discuțiuni a protocolului 13. Plenipotențiarii greci au declarată că trebuie se refere din nou guvernului soră. Pesta. 6 Octobre.— Camera ungară a alesă pe președintele sef, precum și întregulă biurcă, după listele stabilite de partida liberală. Atena. 7 Octobre. — Alegerile generale ce s’aă făcută în Grecia pentru Camera deputațiloră dă dată majoritate liberaliloră. Berlin, 7 Octobre. — Principele de Bismarck a adresată tutoră guvernelor europeane asigurări amicale in privința călătoriei cea făcută de curândii la Viena. Londra, 7 Octobre. — Se asigură că guvernul engleză hotărîtă a face ca trupele sale să ocupe temporară Afganistanulă. Ilice Standard afirmă că principele Gorciakoff își va da demisiunea de cancelară ală imperiului Rusiei, pe la sfirșitul lui Octobre. -------------------------- Plecarea principelui Bulgariei. Citimă în Monitorulu de az jî. A. S. Principele Bulgariei a plecată Duminecă, 23 curentă, din Bucuresci, spre a se intorce in principatulu seu. La orele 2 și jumătate după amiezi, Altețea Sea Principele, însoțită de Prea Inalțatură nostru Domnă, a luată trenulă specială la gara Cotroceni, unde se aflaă facia d-nii miniștri, casa domnesca, d. generală comandantă ală divisiei a 2-a militară teritorială cu șeful de stată majoră ală divisiei, d-nii prefecți de poliție și de Niovü și d. comandantă ală pieței. Notabilii coloniei bulgare, cu Mitropolitulă sară în frunte, veniseră aci spre aura călătoriă bună Principelui Alexandru. După ce ’.și-a luată remasă bună de la toți asistenții, Altețea Sea Principele, împreună cu A. S. R. Domnitorulă, au pornită [spre Giurgiu, în locui de d. ministru de resbelă, de d. generală Cernată, de nareșalulă Curții domnesc, de d. prefectă de Ilfovă și de d. ajutantă domnescă de servițiă. Pe lângă suita Principelui Bulgariei mai însociaă încă d-nii coloneii Fălcoianu și Polizu, d. locot.-colonelă Băicoianu, precum și d-nii colonelă Pastia și majoră Pandrav, atașați pe lângă A. S. Principele Bulgariei. Pe totă parcursul trenului domnescă, garele erau frumosă decorate și sătenii se adunaseră spre a saluta trecerea Altețelor Loră. La Comana Altețele Loră au fost primite de d. prefectă ală județului Vlașca și în gara Giurgiu tote autoritățile districtului și ale orașului, precum și d-nnî consuli străini, cari dă reședință aci, așteptaă sosirea trenului domnescă. Uă companie din ală 5-lea regimentă de dorobanți cu drapelă și musică, o dată onorurile militare , corpulă oficialilor, gardei orășenescî și ai armatei din garnisonă adăsta pe peronă. A. S. R. Domnitorulă presinta A. S. principelui Bulgariei diferitele autorități și apoi Altețele Loră se urcară în trăsură trecând prin orașă, ale cărui strade erau frumosă decorate cu ghirlande de flori și drapele cu tricolorulă bulgară și română și pe care se afla adunată u imensă poporațiune salutândă trecerea cortegiului Domnescu cu nesfârșite ovațiuni. Altețele Loră se îndreptară spre biserica catedrală, care este încă în reparațiune din causa stricăciunilor, aduse de ultimul bombardamentă, și asistară aci la Te-Deum. Apoi Altețele Loră merserâ de visitară temnița județului, unde A. S. R. Domnitorulă ceru a ’i se recomanda din arestanți acel cari prin căința și buna loră purtare meritaă graciare; de aci se îndreptară spre cazarmă, unde Domnitorulă inspecta recruții regimentului ală 5-lea de dorobanți, și inspecțiunea se termină prin visita făcută spitalului orașului, după care ambii ■Domnitori se reintorsera la gară și, luând o trenulă, porniră la Smâr-