Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-26
ROMANULUI, 27 NOEMBRE, 1879 1085 contracte pe care se întemeieza societatea. Ori una, ori alta, ori avemü a face cu uă rescumpărare în totă puterea cuvântului, și atuncia nu mai încape nici uă discuțiune, nu mai avemă trebuință de art. 25 și 12, ori societatea subsistă în puterea convențiuniloriesistente, și atuncia și art. 25 și 12 români în vigore. D. Conta a contestată totu, a contestată esactitatea cifrelor din proiectă și din expunerea de motive, a contestata avantagiele arătate în aceste acte ; însé tóte aceste contestațiuni nu le a întemeiată, nu le aprobată cu nimică. Ne a spusă că suntă greșeli de milione în espunerea de motive a d-lui ministru, dérü nu ne a citată nici una singură. Apoi d. Conta a produsă și d-sea cifre în contra celoră din proiectă; dară în tota acesta parte a discursului d-sele, cu totă dorința ce amă avută de a ’lă urma, ’mî-a fostă peste putință se ’să urmeză, atâtă nu ’mi venia să credă ceia ce audiamă, și amă abandonată notele mele, ca se consultă Monitorului, ca să controleză atâtă aceste note, câtă și să vădă mai în detaliă tóte cifrele d-sele. Din nenorocire case, discursul dlui Conta își face toaleta de atâtea dile și n’a apărută încă în Monitoru. Uă voce. A apărută a doua ji. D. Emil Costinescu. Diforă, a doua zi a apărută că notă a direcțiunii Monitorului, <escendă că nu se póte publica discursul deore ce n’a fostă trimisă, negreșită nu ’și isprăvise toaleta. D. V. Conta. Ieri a fostă serbătore ; de aceia nu s’a publicată în Monitoru. D. E. Costinescu. A doua cai de ședință n’a fostă serbătore. Este încă uă aserțiune cam ciudată a d-lui Conta, care este bine s’o releveză ; nu are uă importanță capitală în desbatere, dérü este bine s’o cunoscemü spre a judeca după densa valorea celoralalte argumente ale d-sele. D-sea aflică că, dacă este adevărată că, prin împrumutură de 20 de milione ce se face pe lângă conversiune, putem să aducemă linieloru îmbunătățiri atâtă de mari, încât ă Statuia se economisescá câte una milionă și atâta pe fiecare ană de la esploatare, apoi să facemă acelă împrumută și în starea actuală de lucruri, se îmbunătățimă liniile, și totă atâta vomă beneficia de la esplotare. Pentru prima oră credă, că se produce ideia estraordinară ca ună Stată să facă uă liberalitate, să dăruiască 20 de milione unei societăți de căi ferate, pentru ca ea se’șî repare liniile aduse de densa în stare rea, și totă pe densa s’o lase apoi se esploateze liniile reparate, ca se le readucă totă în acea stare. Acesta mi se pare mică ideiă atâtă de estraordinară, încâtă nu facă de câtă a o semnala și trecă înainte, t D. Conta, în fine, nu voiesce se luămă liniile în esploatare fiindă că nu suntemă pregătiți a le esploata noi enșine. Acesta este ună argumentă care se produce ori de câte ori cineva cuteza se rădice capulă și se cjică , putemă face și noi Românii ceva*. .. Totă-d’auna se găsesce cineva care se respundă: »Suntemă incapabili de orice, trebuie să renunțămă a întreprinde ceva noi enșine, trebuie se ne punemă supt epitropiă* Regretă, d-loră, că aceste cuvinte le-amă audită din gura d-lui Conta, mă așteptamă să le găsescu în broșura onor. d-lui Epurenu, și le-amă găsită în adevără reproduse, cu anecdote și cu totă decorulă ce scie d-sea să ’lu pună în totă ce spune. Pe de altă parte însă, totă d. Contacjice , lăsați administrația asupra societății și noî s’o controlămă de aprópe. Apoi, décà suntemă pregătiți și avemă personală ca să controlămă esploatarea făcută de alții, cum n’amă avea ca s’alacemă noi onșine ? Orî una ori alta , ori suntemă capabili se controlămă, și atuncia suntemă capabili să și administrămă (aplause), orî, decă nu suntemă capabili de-a administra, nu avemă capacitatea nici de-a controla. Acesta, d-loră, este numai una din multele contradicțiuni ce există în discursul d-lui Conta. D-sea s’a silită să dovedescă că noî plătimă liniile forte scumpă prin convențiunea propusă, că dămă societății să valore ce nu o aă liniile iei și capitalul ă iei. După d-sea, ensă, cei-lalțî douî oratori ai oposițiunii, onor. d. Carp și d. Nicorescu, deși aă vorbită contra proiectului, aă constatată că elă presintă mari fotose financiare. Cum a susținută ensă d. Conta tesa d-sele? Prin afirmațiune, A tiisă, valorea acțiunilor este de 17. Cum a scasă acestă valore nu scă. Trebuie se avemă să basă la fișarea valorii acțiunilor. Care a fostă basa d-sele? Nu ne-a spusă-o. D. V. Conta. Astăzi primescă .numai 2 la sută. D. Emilii Costinescu. Vrea se dică acesta e basa, că primesce numai 2 la sută ? D. V. Conta. Amă luată de lasă anii din urmă. 1. Emilii Costinescu. Nu era destulă acesta; trebuia să vă întrebați de ce s’a împărțită numai 2 la sută dividendă în anii din urmă. Dară d. Conta, ca uă erudită ce este, s’a închisă în cabinetul ă seă, și nu a mersă se se informeze pentru ce s’aă împărțită numai 2 la sută. Permiteți’m’ să vă spună că în anii trecuți societatea avea uă imensă datoriă flotantă, care s’a stinsă în anulă acesta și astăzi nu mai există. Situațiunea de mai înainte s’a schimbată. Ca să termine construcțiunea liniiloră, societatea fusese nevoită să contracteze că datoria flotantă de aprópe 60,000,000, deci îmi aducă bine aminte. Acesta datoriă, contractată către societatea Staatsbahn la Viena și alte case la Berlin, absorbia anii trecuți maî întrega anuitatea și nu remânea mai nimică dintr’casa spre a da acționarilor. Atunci societatea a fostă nevoită se emită chiaru obligațiuniler la sută, atâtă spre a scăpa mai curendă de datoria flotantă, câtă și ca se dea acționarilor ă uă mică dividendă de unulă și de două la sută, ca se nu țipe prea tare. Astăzl î ensă, după multe sacrificii, datoria flotantă este cu desăvârșire stinsă și situațiunea societății este regulată în modul următoră: suntă obligațiunile cu 6 la sută, suntă prioritățile, suntă acțiunile primitive Obligațiunile 6 la sută ceră ună servină anual de 4,176,170 lei, prioritățile ce ră ună servină fixă, pentru că acestea nu au dividende variabile, de 3,927,510 lei; în totală aceste dlone cifre dau 8,094,680 lei. Venitulă pe care Statală este datoră să să respundă, în ori-ce stare a lucrurilor, afară de amortisare, e de 18,609,750. Dacă scădemă cele 8 milione și atâta din acestă venită netă, română 10,515,070 lei, care nu vor fi afectați la alta nimică decâtă numai la dividendă acționariloru primitivi. Impărțindă acesta sumă de 10,515,070 lei asupra întregului capitală de 245,160,000, găsimă că dividendă ce se cuvine acțiuniloră este de 4,29 la sută. Apoi, cândă din cifrele oficiale, positive, rezultă că dividendă trebuie să fiă de aci înainte 4,29, cum de o reduce, cum de o tată d. Conta pe jumătate ? Se decretămă noi numai așa dividende fără nici uă lasă e forte lesne, dérü forte departe de adevără. Acțiunile trebuie să aibă de aci înainte 4 V4 să se cuhemă sumă rotundă 4 la sută dividendă. Tóte chieltuielele societății se facă din venitulă esploatării: fondură de amortisare, fondură de reînoire, tantiema consiliului de supraveghiare, dobânda la capitalul de esploatare, tóte aceste se iăă din venitulă esploatării, luntă adică în sarcina Statului. Deci venitulă netă de 18,609,750 lei remâne cu rată de împărțită titlurilor societății acționarilor. Calculele d-lui Conta, basate pe u dividendă de 2 ° C, sunt doja cu totală eronate ; tóte cifrele d-sele trebuie se fie înmulțite cu 2. Unde d-sea adisă 100,000,000, trebuie să citimă 200,000,000. E că ceva sădică a ivanesce base fantastice. D-loră, mi se pare că cu acesta apreciare a prețului exagerată, pe care o să amă da noî pe căile ferate, a terminată d. Conta partea d-sele financiară, lăsându-ne să așteptămă partea juridică. După d. Conta a venită d. Carp. Negreșită d. Carp nu s’a riscată nici de cum a înainta cifre, care ară fi putută fi criticate, ca ale d-luî Conta, însă d-sea, se’mi permită a ’îo spune, nu a cunoscută orecare părți și orecare disposițiuni ale proiectului în desbatere, de aceia a comisă mai multe erori. Vedemdă într’ună modă eronată orecare disposițiuni ale convențiunii propuse, a conchisă în contra’t. Credă démü că, din momentul ă ce’i voiă demonstra într’ună modă neîndouiasă că este altăfelă, d-sea își va schimba conclusiunea, în consecința dovediloră ce îi voiă da. D. Carp, arătândă că operațiunea ,pe care o desbatemă este uă conversiune, și constatândă ună adevără pe care nu ’să-a spusă încă nimeni, acela că facemă uă conversiune totală prin faptulă că hotărîmă uă dividendă fixă acțiunilor, ce nu voiescă se se convertescá, crice, cu tote acestea, că conversiunea acesta ne duce în contra scopului ce urmărimă, pentru că face uă posițiune pră avantagiosă acționariloră cari nu schimbă. D. Carp susține că, deorece asigurămă acționarilor" cari nu "schimbă ună venită sigură de 31/s ° C, ei nu vor fi îndemnați se schimbe, pentru că, deși acțiunile care schimbă dobândescă 3,60 în locă de 3,33, totuși acestă avantagiă este compensată pentru acționarii cari nu schimbă prin alte avantagie lăsate loră. Celă mai mare din aceste avantagie ară fi, după d. Carp, că acțiunile arendăuă dobândă mai mică, prin urmare mă cursă mai scădutu, și amortisându-se prin tragere la sorți, detentorii de acțiuni se vor bucura la tragerea de sorți de totă diferința între efectivă și nominală. Atâta este de ajunsă, după d. Carp, pentru ca acționarii să nu voiésc a se schimbe. Intru acesta, d. Carp este cu deséverisire greșită. Voiă ave onorea a citi d-lui Carp mai multe disposițiuni ale statutelor și convențiunii și se va încredința d-sea însuși că lucrul ă este inversă, că avantagială, pe care le-a semnalată pentru acțiunile primitive, aparține tocmai din contre obligațiuniloră nonă la sută, era nu acțiuniloră vechi, că obligatorii se vor bucura de diferința între efectivă și nominală și acționarii nu se voră bucura de un asemene diferință. Lucrul ă este forte simplu: acțiunile nu se amortiseza prin tragere la sorți; ele se cumpără la bursă. Numai obligațiunile 6 la sută se tragă la sorți. Vedeți de aci că lucrurile sunt inverse. Statutele societății prevedeau în adevără, că acțiunile se amortiseza prin tragere la sorți, dera adăogaă: »afara numai décă consiliul de supraveghiare va decide ,într,alta-felu‘...ln virtutea acestei facultăți, consiliul de supraveghiare a decisă că acțiunile se se amortiseze prin cumperare la bursă, și așa s’a urmată neîncetată de la 1872 și pene astăzi. Proiectul în desbatere consfințesce acestă sistemă de amortisare, adoptândă-o pentru viitorii. Art. 13 4lie : »Guvernulu romanu se obligă a face tóte cele necesarii pentru amortisarea tutorii acțiuniloru primitive și de prioritate ca și iu trecutu. Apoi, pentru ca se iiu bine înțeleșii că numai prioritățile se tragă la sorți, adaugă în parentesă : (adică pentru acțiunile de prioritate prin tragere la sorți). D P. Carp. Va sé 4lca tabela de amor tisare nu servesce ? D A Costinescu. Dați mi voia.ie langa acesta disposițiune din convențiune vom statutele, care mențină întocmai disposițiunile din statutele vecin cu singura deosebire că, în locu sé dică • felul consiliulu de supraveghiare decree altudice • »Guvernulă punând decide altu íelü.* .. „ . Prin urmare, starea de lucruri dur trecută se urmără și în viitoru ; cată despre tabelele de amortisare, alte onor. d. Carp că în ele se prevede numai atâta, ca in cutarea că are să se amortiseze suma cu Stere si suvernură cumperă acea sumă noi de la torss. . . D. Carp. Îmi dați voiă se ia cu ua întrerupțtă? D. R. Costinescu. V ö rogű. 13 iJ Carp. toc admitemu că creditul Statului cresce așa de tare, în catuacțiele cu 3 Vi suntă la bursă al pari. Atunci plata se face totu in numerusă de ani in care d-vostră voiți să plătiți capitalulă pn I1Ujij V É Costinescu. Absolutamente totă în acelașă numără, pentru câ tabelele de amortisare nu potu se țină comptu ne fluctuatiunile bursei, și prevedă operația nu tocmai așa, ca și cândă acțiunile saru cumpăra sută în sută, apoi diferița care rezultă la cumpărare este ună beneficiă care se realisăză. Tabelele de amortisare nici uădată nu se potu calcula pe alte base, decâtă pe plata nominalului. Prin urmare, dăcă acțiunile 3 ‘/8 n/o voru h al pari, ceia ce așă dori să vă, dăm n o pre prevedă, în termenul de 44 ani—la acestă resultată numai Englezeia a ajunsă, nici chiar Francia n’a ajunsă— nu acestă casă se va plăti sută la sută. Acum, pe lângă acestă avantagiă, ce ’fără obligațiunile 6 u/0 asupra acțiuniloră, și care e cu o totulă inversă de ceia ce șia închipuită onor. d. Carp, permiteți mi să se enumără mă șiră de acte avantagie mai mari decâtă acesta, ce ie dă obligațiunile asupra acțiuniloru. Așa, acțiunile, pe lângă că primescă 3,33 în locă de 3,60, apoi sunt servite cu dobândă și amortisare numai că dată pe ană și acestă servină nu se face la espirarea anului, ci 6 luni după espirarea anului, pe cândă obligațiunile 6 la sută, nu numai că suntă servite imediată, la scadență și în aurii, ceia ce nu există pentru acțiuni, dără apoi suntă servite și din 6 în 6 luni. Ei bine, ve întrebă : care detentară este mai avantagiată ? Acela care are 3, 60 la sută, care e plătită imediată și în aură, din 6 în 6 luni, sau acelă care primește 3, 33 la sută, care nu e plătită imediată și în aură, ci numai uă dată pe ană și 6 luni de la espirarea anului ? Fără nu e numai atâta. Acțiunile care vină la schimbă primescă uă primă de 2 la sută și, pe lângă acesta, acționarii ce schimbă dobândescă uă garanția specială ipotecară în drumul de fieră și alta în monopolul tutunuriloră... D. Carp. Acesta e pleacă. D. E. Costinescu. Ei, d-loră, pleaculă acesta se numără la bursă cu uă diferință de 2 și de 3 asupra cursului. Apoi acțiunile nu se servescă de câtă la Berlin, ceia ce silesce pe acționarii de pretutindeni a plăti comisione mari bancherilor, spre a le încasa cupenele, pe cândă obligațiunile de 6 la sută se vor servi și la Bucurescu, și la Berlin, și la Paris. Afară de acesta, acțiunile trebuie să aștepte 90 ani până să se stingă, și astăferă se rescumpără multă mai puține pe ană , pe când obligațiunile să să se amortiseze prin tragere la sorți tate în timpă de 44 ani. Mai suntă, d-loră, și alte avantagie ce le dă obligațiunile asupra acțiunilor ă; dorü mé mărginescă la cele ce v’amă enumerată, pentru că ele dovedescă, cu prisasă, că posițiunea acționariloră cari nu voră schimba va fi cu multă mai inferioră posisiunea acelora cari voră schimba, tocmai din cauză că celor cari nu schimbă li se hotăresce ună dividendă fixă și altă nimică. Astăfelă, nu este nici uă îndouialc că, contraria de ceia ce adisă d. Carp , sistema de conversiune, propusă prin proiectă, ne va duce mai repede la conversiunea totală, adică la proprietatea prefectă a căieloră ferate. D. Tramdafir. Dați-mî voiă să va facă uă întrebare : în profitul ă cui se fiseza acestă dividendă de 3 și a ; în profitulă Salutuî română se ală acționariloră ? i. E. Costinescu. In profitură directă ală Statului, pentru rațiunea simplă că dividendă ce ară trebui să se împartă de aci înainte, în starea financiară de astă di a societății, va fi celă puțină de 4 la sută, pe cândă noi nu dămă de câtă 3 și 18. Chiar în proiectul de convențiune se prevede ca societatea să nu împartă pe anul 1879 ună dividendă mai mare de câtă 3 și 60 Pentru ce se dea acesta disposițiune? Pentru că chiar în anulă acesta este de unde se se chea ună dividendă mai mare, și s’a pus acestă condițiune ca uă garanțiă ce se dă Statului română, pentru reușita operațiunii pe care o numimü rescumpărare. D. Carp a propusă în fine un sistemă a d-sele de a se face operațiunea conversiunii; d-sea a disă , în situațiunea de astădî a societății, dividendă ce trebuie să revină este de 4 și 40. După cum o mamă arătată e de 4 și 29, déra d. Carp a vorbită numai prin aproximațiune. Cu tote aceste, ne dice a d-sea, noî, arendă în mână majoritatea acțiunilor, etéea nu ne amă lega de pe acumă pentru uă dividendă fixă la acțiunile ce nu schimbă, amă puté să agravămă situațiunea delentorilor de acțiuni și astăfelă să ’î silimă se vină la schimbă. Astăfelă leamă impune în sarcină împrumutată de 20 milione, și atunci dividendă ce le ară reveni ară fi și mai mică de câtă 31/a. Negreșită și acestă împrumutări s’ară pute pune în sarcină; dérü cu tóte acestea, deși acestă sarcină e grea, totuși nu vomă ajunge încă nici măcară la dividendă de 3V3, totă ară remâne de unde să le dărim mai multă de cală nu dămă acumă. Admiteți că le amă pune în sarcină aceste 20 milióne. Servițiul anuală ală acestoră 20 milióne este de 1,236,000 lei; decá prin urmare amă reduce acesta sumă din cifra ce v’amă arătată adinea ama de 10,515,000 ‘ lei, totuși ară remâne lei 9,279,070 de împărțită. Impărțindă acesta sumă la ună capitală de 245,160,000 lei, dividendă ce revine este de 3,79. Vedeți dorit că, chiar în ensulă acesta, totuși ară trebui să le dămă mai multă decâtă le dămă prin proiectă. Apoi, pe lângă acesta, se ’mî permiteți se va arăta și ună adevărată pericolă care ară resulta pentru otată din acestă disposițiune. Daci nu se hotăreșee de mai înainte uă dividendă fixă pentru acțiunile ce nu schimbă, acea conversiune totală despre care a vorbită d. Carp nu se póte face, acțiunile își păstreză caracterul o fară de acțiuni și nu ’să ieü pe acela de obligațiuni, pe care să dobândescă prin dividendă fixă. In acestă casă Statală, cu acțiunile ce le posede, remâne simplu acționară, supusă la tote fluctuațiunile dividendelor variabile. Daci în acesta posițiune, osându de majoritatea acțiunilor de care dispune, ară voi se facă ceia cea propusă d. Carp, ce s’aru întâmpla ? Fiindă stăpână în Adunarea generală, va pute impune societății împrumutată de 20 milióne, voiă cita d-lui Carp ceva și mai multă, uă sarcină și mai grea : amortisarea prioritățiloră în 25 anî; déru atunci in ce situațiune s’ară pune elă însuși ? Nefiindă altă nimică decâtă ună acționară, dividendă împărțită, ară trebui s’o primescu și elă ca și ceilalțî acționari. Décádorii, opindă a constrînge sa schimbă pe acționarii din minoritate, ară fixată dividendă, spre, exemplu numai de 2, și elă, pentru acțiunile ce posede, nu va incasa de câtă totă dividendă de 2 la sută. Ei bine, acesta va conduce Statală la uă pagubă evidentă, fiindă-că elă n’arü avé să primescă de câtă 2 la sută în calitatea sea de acționară și va avé să plătască 3,60 pentru obligațiunile emise în schimbul acțiuniloră ce posede. Vedeți că Statulă ară perde peste 33 la sută asupra acestei diferințe, ceia ce se urcă la mai multe milione. D. Mârzescu. Asta’i cam încurcată. D. Em. Costinescu. Pentru d. Mârzescu este încurcată, se repetă argumentațiunea. Decă renunță să a da acționariloră, cari nu schimbă, vă dividendă fiesă, atunci urmeză starea de lucruri de astăci. Déci guvernul, ca majoritate a acționariloră, ie socotelele și decide despre împărțirea și cota dividendeloră, d. Carp dhee se facemă astăferă în cotă, punendă felurite sarcine asupra societății, se reduce mă dividendă și, reducându-o, se silimă pe acționari să vină se schimbe. Ce s’ară întâmpla în acestă casă ? Seamă dară dividendă mică, dérit și noî amă lua aceiași dividendă mică pentru acțiunile nóstre. Care ară fi rolulă Statului? Elă ară fi acționară, pentru acțiunea lui primitivă. Déca dori dividendă ară fi 2, ară primi și elă totă 2, și ară plăti pentru obligațiunile date în schimbul acțiunilor, ce le posede 3 și 60 la sută; prin urmare ară perde 1 și 60 la fiecare sută. Vedeți dorit că măsura pe care o propune d. Carp, deși este ună mijlocă reală de constrîngere, însă acestă mijlocă se esercită și asupra Statului și se póte traduce printr’uă perdere forte însemnată. Deosebită de acesta suprimândă dividendă fiesă, și prin urmare redândă acțiuniloră caracterulă de acțiuni, le dămă drepturi mult mai mari decâtă cele ce le aă prin proiectul în desbatere; le dămă dreptul de a se amesteca în controlul administrațiunii nóstre, controlă pe care li ’să răpesce posițiunea ce le este făcută prin convențiunea ce vi se propune. Dividendă fiesă este deja miji loculă celă mai bună pentru a face conversiunea, cum afi să bine d. Carp, chiară atunci cândă nu toți acționarii schimbă, căci lăcare nu remâne de câtă cu dreptul ă de a primi 3 V3 0/0) întocmai ca și ună obligatoră. Ambele argumente pe care l’a întemeiată dorit d. Carp spre a combate proiectul ă, fiindă întemeiate pe nesce aprebărî eronate ale condițiunilor și disposițiunilor proiectului în desbatere, me așteptă ca onor. d. Carp să ’și schimbe conclusiunile în consecința probeloră ce ’iarnă dată. Dorü d. Carp a rădicata și uă considerațiune de oportunitate, cestiune mai multă de apreciare. In ceia ce mă privesce, mă voiă sili se demonstreză că, în ori-ce stare de lucruri, operațiunea ce vi se propune este oportună; că ea e departe de a atinge creditată Statului, că din contrală va rădica. D. Carp adisă , 243 milione, capitalul societății căilor ferate, apela mai puțină asupra creditului Statului, de câtă 243 milione emise directă de către Stată. După cum a pusă d-sea proposițiunea, are dreptate; case, în casulă de faclă, nu se pune așa. Statală, creditul lui și posițiunea lui sunt îngagiate prin ceia ce se află înscrisă în bugetă. In bugetă se află acu înscrise 18 milione pentru 90 de ani. După operațiunea ce se propune, se va înscrie în bugetă o sumă multă mai mică, însuși d Carpa admisă de efecte și rigurase calculele date în expunerea de motive a d-lui ministru de financie în bugetă ; prin urmare, va fi înscrisă oă anuitate mai mică și pentru ună termenă numai de 44 ani. Acesta fiindü exacta, ve întrebă : posițiunea Statului, din puntură de , vedere financiară, și prin urmare creditul ă scă, se îngreuneza sau se ușureză ? Pentru mine se ușurază. Voci. Suntă cinci ore. D. președinte. Voiți se rădicămă ședința? D. Emilă Costinescu. Eă suntă la disposițiunea Camerei și astă-sară și mâne, cândă voiți. Voci. Suntemă obosiți, pe mâne. Ședința se rădică și cea viitare se anunță pe a doua (l) 23 Noembre. Reproducem urmatorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului președinte . Servitură telegrafică ală Agenției Havash Constantinopole, 6 Decembre.—Mahmud Neddin a presintată proiectură reformeloră de introdusă în provinciile otomane din Europa și din Asia. Glasgow, 6 Decembre."—Intr'ună noă discursü pronunciatü aserá d. Gladstone a condamnată politica externă a guvernului ; elă adică că singurul resultată ce va ave Engliteza din resbelulă făcută în Afganistan va fi de a grăbi momentul unui conflictă cu Rusia. Viena, 6 Decembre. — Intr’uă ședință de nópte Camera deputaților, a adoptată la a treia citire proiectulă privitoră la legea asupra armatei; ea a procedată apoi la alegerea delegațiunii sale : 18 liberali și 22 conservatori au fost numiți. A. Totă SIROPULU și PASTA de Naré a lui Delangrenier din Paris, sunt de medici recunoscute ca cele mai eficace în contra guturaeloră, bronhiteloră și iritațiunioră peptului și gâtului. A apărută de supt presă: